Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 406/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 lit. c) și ale art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

prezumat în vigoare

Data actului
14 iulie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 807 din 6 septembrie 2005
Citat de
8 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 13.390 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 51/1995 7 iunie 1995 (prevederi anume) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 lit. c) și ale

art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 , excepție ridicată de Marin Iovan în Dosarul nr. 1.573/A/2004 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează completului de judecată că Marin Iovan a depus la dosar o cerere de amânare a judecării cauzei, deoarece a fost citat cu 4 zile înainte de termenul de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii.

Curtea respinge cererea de amânare a judecării cauzei, întrucât la data de 5 iulie 2005 s-a mai acordat un termen pentru pregătirea apărării, la cererea autorului excepției, iar procedura de citare s-a efectuat conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă nici unul dintre textele constituționale invocate în susținerea excepției. Se arată că decizia de suspendare din avocatură poate fi atacată în fața instanțelor de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.573/A/2004, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 lit. c) și ale

art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 , excepție ridicată de Marin Iovan într-o cauză având ca obiect judecarea cererii autorului excepției de anulare a deciziilor Baroului Dolj și Uniunii Avocaților din România, prin care i-a fost suspendată exercitarea profesiei de avocat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 27 lit. c) și ale

art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995

încalcă prevederile art. 41 alin. (1) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție, precum și pe cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, formulându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, conform dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , apreciază că prevederile legale criticate "nu au nici o legătură și nici nu reprezintă îngrădiri ale dreptului la apărare prevăzut de art. 24 alin. (1) sau [ale] liberei alegeri a profesiei sau meseriei prevăzute de art. 41 din Constituție".

Potrivit opiniei instanței, "este de principiu că impunerea, prin

Legea specială nr. 51/1995

privind exercitarea profesiei de avocat, la plata unor taxe și contribuții pentru exercitarea profesiei în cadrul unui barou are o solidă și indiscutabilă justificare, prin prisma finalității urmărite, aceea de îndeplinire de către fiecare avocat a condițiilor necesare exercitării acestei profesii și care se supune numai legii, statutului și regulilor eticii profesionale".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 19 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată.

În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că este de acord cu opinia instanței, precizând că prevederile criticate "sunt expresia unei obligații legale prevăzute de statut, asumate de către reclamant ca membru al unei asociații profesionale, și anume plata unor contribuții către Baroul Dolj și, respectiv, Uniunea Avocaților din România, [iar] această obligație se înscrie în cadrul reglementării de principiu cuprinse în art. 15 alin. (1) din Constituție, care dispune că «Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea»".

Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată, referitor la critica de neconstituționalitate a art. 27 lit. c) și a

art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995

față de art. 24 alin. (1) din Constituție, că "nu se încalcă sub nici un aspect dreptul la apărare al avocatului suspendat, întrucât, prin exercitarea căilor legale de atac împotriva deciziei consiliului baroului, se oferă acestuia suficiente garanții pentru a formula pretenții și apărări". Astfel, se menționează că, "potrivit

art. 56 din Legea nr. 51/1995 , avocatul nemulțumit de decizia consiliului baroului, de suspendarea din exercitarea profesiei în cazul neplății taxelor, are dreptul de a se adresa Consiliului Uniunii Avocaților din România, iar în conformitate cu art. 21 din Legea fundamentală, instanței de judecată competente".

În legătură cu critica de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate față de prevederile art. 41 alin. (1) din Constituție, Avocatul Poporului arată că "instituirea, prin textele de lege criticate, a unor condiții în exercitarea profesiei de avocat este justificată de asigurarea unui climat de ordine în valorificarea, de către titulari, a drepturilor și intereselor lor legitime".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 27 lit. c) și ale

art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001. Textul art. 53 lit. n), dedus controlului de constituționalitate, a devenit

art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995

în urma modificării aduse

Legii nr. 51/1995

prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004.

În consecință, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor art. 27 lit. c) și ale

art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 , care au în prezent următorul cuprins:

- Art. 27: "Calitatea de avocat este suspendată: [...]

c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor; [...].";

- Art. 53: "(2) Consiliul baroului are următoarele atribuții: [...]

m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplății taxelor, avocatul care nu achită taxele și contribuțiile prevăzute de lege și de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadența acestora, dacă a fost avertizat despre neplată și nu s-a conformat obligației; [...]."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile art. 24 alin. (1) și ale art. 41 alin. (1) din Constituție. Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției au următorul cuprins:

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.";

- Art. 41: "(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă."

În susținerea excepției este invocată, astfel cum rezultă din conținutul cererii, și încălcarea dispozițiilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al căror conținut este următorul:

"1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședințe poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției."

Curtea observă că în acțiunea introductivă la instanță s-a formulat excepția de neconstituționalitate fără să fie motivată, autorul acesteia limitându-se a indica doar textele constituționale și pe cel din Convenție pe care le consideră încălcate.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Între textele de lege criticate și prevederile constituționale invocate în susținerea excepției nu există vreo incompatibilitate.

Instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligații pentru cei în cauză, precum și a unor măsuri sancționatorii față de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă.

Referitor la invocarea art. 41 din Constituție, Curtea constată că dreptul la muncă prevăzut de textul constituțional nu are legătură cu măsura suspendării din funcție a unui avocat în cazul neîndeplinirii unor obligații prevăzute de lege, deoarece

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

prevede, referitor la categoria profesională a cărei activitate o reglementează, că "Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei".

În ceea ce privește susținerea că textele criticate încalcă dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției are posibilitatea deplină de a-și exercită acest drept, în condițiile în care s-a adresat instanței pentru anularea deciziei de suspendare, în fața căreia s-a invocat excepția.

Curtea constată, de asemenea, că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispozițiile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat asupra unor probleme de drept, relevante și în cauza de față, stabilind de principiu, în urma radierii unui avocat de pe lista avocaților, că un consiliu al Ordinului avocaților are "competența să statueze asupra unei contestații referitoare la un drept". Pe de altă parte, Curtea a stabilit că, "în plus, consiliul Ordinului îndeplinea față de H. o funcție jurisdicțională care se situa în prelungirea atribuțiilor sale în materie disciplinară". (cazul H. contra Belgiei, 1981)

De asemenea, în cazul Albert și Le Compte contra Belgiei, 1983, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a avut nimic de obiectat în privința drepturilor Consiliului provincial al Ordinului medicilor din Brabant de a aplica unui medic o suspendare a dreptului de a practica medicina sau radierea din Ordinul medicilor.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 lit. c) și ale

art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marin Iovan în Dosarul nr. 1.573/A/2004 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
______________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.