Decizia nr. 486/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275-278 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Erstar Trading" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 1.112/2005 al Tribunalului Gorj - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând că textele de lege criticate nu încalcă accesul liber la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, reprezintă o concretizare a acestor principii constituționale, asigurând controlul judecătoresc asupra actelor procurorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 18 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.112/2005, Tribunalul Gorj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275-278 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Erstar Trading" - S.R.L. din Craiova în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că reglementarea, ca etapă procesuală obligatorie, prealabilă sesizării instanței, a plângerii adresate prim-procurorului constituie o îngrădire a dreptului persoanei de sesizare efectivă a unei instanțe naționale.

Tribunalul Gorj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate constituie o garanție în plus în favoarea petiționarilor care sunt nemulțumiți de măsurile și actele procurorului în cursul urmăririi penale, fiind creată posibilitatea legală ca eventualele greșeli în apreciere ale procurorului ierarhic inferior să fie verificate și eventual îndreptate de către primul-procuror al parchetului respectiv. Nu este îngrădit accesul la justiție, întrucât împotriva soluțiilor procurorului se poate face plângere la instanța judecătorească, în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate constituie o garanție suplimentară, favorabilă petiționarilor care sunt nemulțumiți de măsurile și actele procurorului în cursul urmăririi penale. Nu sunt îngrădite liberul acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, câtă vreme legea procesual penală a prevăzut că împotriva acestor măsuri adoptate de procuror se poate face plângere, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275-278 din Codul de procedură penală, se arată că nu poate fi reținută, întrucât stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală este realizată de legiuitor în exercitarea competențelor sale constituționale, nefiind de natură să încalce liberul acces la justiție, care presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege. Cu privire la art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, se arată că acest text de lege nu îngrădește liberul acces la justiție, ci, dimpotrivă, asigură realizarea acestui drept în conformitate cu art. 21 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispozițiile art. 275-278 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 275: "Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală și se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.

Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.";

- Art. 276: "Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicațiile sale, atunci când acestea sunt necesare.";

- Art. 277: "Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.";

- Art. 278: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

În cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 și art. 249 alin. 2.

Rezoluțiile sau ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.

Dispozițiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.";

- Art. 278^1 alin. 1: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."

Textele de lege criticate încalcă, în opinia autoarei excepției, dispozițiile constituționale cuprinse în art. 21, privind accesul liber la justiție, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Curtea reține că dispozițiile art. 275-278 din Codul de procedură penală, privind plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, constituie norme de procedură prin care legiuitorul, în temeiul competenței sale constituționale, stabilită de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, și dând expresie principiului controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor, în conformitate cu art. 132 alin. (1) din Constituție, a creat posibilitatea ca eventualele măsuri eronate luate de procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat.

Nu se aduce astfel atingere liberului acces la justiție, dreptului la un proces echitabil sau dreptului de recurs efectiv la o instanță națională, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează plângerea la instanța de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluționează cauza penală, fără ca aceasta să mai ajungă în fața instanței, respectiv împotriva "rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror". Contrar susținerilor autoarei excepției, aceste dispoziții legale reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanței de judecată competente, atunci când este nemulțumită de soluția dată plângerii sale contra actelor procurorului, așadar o concretizare a dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală, care reglementează dreptul de acces liber la justiție, iar nu o încălcare a dispozițiilor constituționale.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat atât cu privire la constituționalitatea prevederilor art. 275-278 din Codul de procedură penală, cât și, printr-o bogată jurisprudență, asupra constituționalității art. 278^1 din Codul de procedură penală. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 17 din 20 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2005,

Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, și

Decizia nr. 206 din 14 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 7 iunie 2005. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată în deciziile menționate, cât și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275-278 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Erstar Trading" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 1.112/2005 al Tribunalului Gorj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2005.