Decizia nr. 640/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic și ale art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 26/1996 24 aprilie 1996 (prevederi anume) CODUL SILVIC
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 97 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic și ale
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, excepție ridicată de Gheorghe Siminel Haica și Răzvan Ilie Miu în Dosarul nr. 601/P/2005 al Tribunalului Argeș - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, solicitând menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. Totodată, arată că în speță se pune problema succesiunii normelor juridice în timp, aceasta intrând însă în competența de soluționare a instanței care judecă fondul cauzei.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 24 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 601/P/2005, Tribunalul Argeș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 97 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic și ale
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, ridicată de Gheorghe Siminel Haica și Răzvan Ilie Miu, inculpați în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textele de lege criticate sunt "cvasiidentice", ceea ce este de natură să "creeze confuzie" cu privire la regimul juridic aplicabil unor fapte penale similare. De asemenea, se susține că
art. 97 din Legea nr. 26/1996
și
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
"se referă la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, drept criteriu valoric pentru stabilirea pagubei", în timp ce art. 32^2 din aceeași ordonanță [text care nu mai apare în republicările ulterioare ale ordonanței], introdus prin
privind aprobarea acesteia, utilizează "un alt criteriu, și anume volumul masei lemnoase extrase". Autorii excepției concluzionează că "existența acestor două criterii, din care magistratul-judecător poate alege în mod aleatoriu pe cel pe care-l dorește, este de natură să încalce dreptul la apărare al persoanei aduse în fața judecății".
Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât cele două texte "nu aduc atingere dreptului la apărare garantat de Constituție", ci "incriminează două infracțiuni silvice și nicidecum una și aceeași faptă, [...] legiuitorul simțind nevoia ca prin cel de al doilea text să incrimineze și tăierea sau scoaterea de arbori de către deținători".
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 97 din Legea nr. 26/1996
și ale
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 97 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificările ulterioare, și ale
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins:
-
Articolul 97
- Codul silvic: "Tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.
Dacă fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.
Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Maximul pedepselor prevăzute la alin. 1-3 se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane împreună;
b) de o persoană având asupra sa o armă sau substanțe chimice periculoase;
c) în timpul nopții;
d) în arii forestiere protejate.
Tentativa se pedepsește.";
-
Articolul 32
din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național: "(1) Tăierea, distrugerea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național sau din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deținători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea arborilor, puieților sau lăstarilor este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.
(2) Dacă valoarea arborilor, puieților sau lăstarilor tăiați, distruși sau scoși din rădăcină este de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Când valoarea arborilor, puieților sau lăstarilor tăiați, distruși ori scoși din rădăcină este de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Maximul pedepselor prevăzute la alin. (1)-(3) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane împreună;
b) de o persoană având asupra sa o armă sau substanțe chimice periculoase;
c) în timpul nopții;
d) în arii forestiere protejate.
(5) Tentativa se pedepsește."
Aceste dispoziții sunt considerate de autorii excepției ca fiind neconstituționale în raport cu prevederile art. 24 din Legea fundamentală privind Dreptul la apărare.
Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:
În esență, critica de neconstituționalitate constă în susținerea că dreptul de apărare al persoanei supuse judecății este încălcat prin existența a două texte cvasiidentice de natură să creeze confuzie în rândul celor chemați să aplice legea, care utilizează criterii diferite în raport cu care se stabilește valoarea pagubei de către judecător.
Din analiza celor două texte de lege criticate, Curtea observă că acestea nu sunt identice. Dimpotrivă, între ele există deosebiri în ceea ce privește subiectul infracțiunii, ca și în ceea ce privește latura obiectivă, în sensul că art. 32 din ordonanță precizează că subiectul infracțiunii poate fi și proprietarul sau alt deținător al terenului, iar modalitatea de săvârșire a infracțiunii poate consta și în distrugere.
În ceea ce privește pretinsa deosebire a celor două texte sub raportul criteriilor folosite pentru stabilirea valorii pagubei, Curtea constată că afirmația autorilor excepției este, de asemenea, nefondată. Atât dispozițiile
art. 97 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, cât și cele ale
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 , în redactarea actuală, utilizează același criteriu, și anume "prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior", multiplicat cu 5 în cazul infracțiunii în forma simplă ori multiplicat cu 20 sau cu 50 în formele agravante ale infracțiunii.
Așa fiind, autorii excepției de neconstituționalitate invocă în mod eronat consacrarea prin
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
a criteriului "volumului masei lemnoase extrase de peste 5 mc", introdus prin
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999, criteriu abrogat ulterior prin
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2002.
Curtea reține că în forma în vigoare a textului
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
nu mai există deosebiri față de
art. 97 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, sub raportul criteriului utilizat pentru stabilirea valorii pagubei produse prin infracțiune.
De altfel, Curtea observă că, chiar dacă susținerea autorilor excepției ar fi întemeiată sub raportul unor deficiențe de coordonare legislativă în cazul celor două texte criticate, această problemă nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci este de competența exclusivă a autorității legiuitoare.
În ceea ce privește susținerea că textele criticate încalcă dreptul la apărare, Curtea apreciază că, prin conținutul lor, dispozițiile respective nu au nici un fel de incidență asupra acestui drept fundamental, neștirbind cu nimic garantarea dreptului la apărare și a dreptului părților de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 97 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic și ale
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, excepție ridicată de Gheorghe Siminel Haica și Răzvan Ilie Miu în Dosarul nr. 601/P/2005 al Tribunalului Argeș - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.