Legea nr. 26/1996

Articolul 1

Pădurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrație silvică, iazurile, albiile pârâielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național.

Articolul 2

Sunt considerate păduri, în sensul prezentului Cod silvic și sunt cuprinse în fondul forestier național, terenurile acoperite cu vegetație forestieră cu o suprafața mai mare de 0,25 hectare.

Articolul 3

Terenurile din fondul forestier național destinate impaduririi și cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrație silvică sunt:

a) terenurile în curs de regenerare, terenurile degradate și poienile stabilite, prin amenajamentele silvice, să fie împădurite;

b) pepinierele, solariile, plantajele, culturile de rachita și cele cu arbuști ornamentali și fructiferi;

c) terenurile destinate asigurării hranei vinatului și animalelor din dotarea unităților silvice;

e) terenurile ocupate de construcții și cele aferente acestora, drumuri și cai ferate forestiere, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale, dotări tehnice specifice sectorului forestier.

Articolul 4

Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate cu dispozițiile prezentului Cod silvic.

Articolul 5

Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier național se face pe baza amenajamentelor silvice existente la data adoptării prezentului Cod silvic.

Articolul 6

Vegetatia forestieră situata pe terenuri din afară fondului forestier național, supusă prevederilor prezentului Cod silvic, este constituită din:

a) vegetatia forestieră de pe pășunile împădurite;

b) perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole;

c) plantațiile forestiere de pe terenurile degradate;

d) plantațiile forestiere și arborii din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, precum și cei situați de-a lungul cursurilor de apa și al canalelor de irigatie;

e) perdelele forestiere de protecție și arborii situați de-a lungul căilor de comunicație din extravilan;

f) zonele verzi din jurul orașelor, comunelor, altele decît cele cuprinse în fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum și jnepenisurile din zona alpina;

g) parcurile dendrologice, altele decît cele cuprinse în fondul forestier național.

Articolul 7

Raporturile juridice, organizatorice, economice și tehnice privind fondul forestier național, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum și cele privind vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier național sunt supuse dispozițiilor prezentului Cod silvic și se completează, după caz, cu celelalte dispoziții în materie.

Articolul 8

Statul, prin autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, elaborează politici în domeniul fondului forestier național și al vegetatiei forestiere din afară acestuia, indiferent de natura proprietății, și exercită controlul asupra modului de gospodărire a acestora.

Articolul 9

Fondul forestier național este supus regimului silvic.

Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice și juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecția și paza acestui fond, având ca finalitate asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere.

Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, care exercită și controlul aplicării acestui regim.

Articolul 64

Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii acestuia, individual sau în asociații.

Proprietarii de păduri și de alte terenuri din fondul forestier proprietate privată au obligația să le gospodareasca în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului.

Articolul 65

Veniturile proprietarilor fondului forestier proprietate privată, obținute cu respectarea regimului silvic, provin din:

a) valorificarea produselor pădurii și din alte activități economice proprii;

b) închirieri, concesionarea pădurilor și a celorlalte terenuri din fondul forestier, despăgubiri și altele de acest fel;

c) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție ale pădurilor și alte venituri.

Articolul 66

Modul de gospodărire a fondului forestier proprietate privată este stabilit prin amenajamente silvice. Acestea se intocmesc pe trupuri de padure și pe ansamblul localității, fără a afecta dreptul de proprietate. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenție sau infracțiune, după caz.

Întocmirea amenajamentelor silvice se face în condițiile art. 18 și ale normelor tehnice privind gospodărirea pădurilor proprietate privată.

Cheltuielile aferente întocmirii amenajamentelor silvice pentru pădurile proprietate privată a persoanelor fizice se suporta de la bugetul de stat.

Articolul 67

Proprietarii fondului forestier proprietate privată sunt obligați să respecte prevederile amenajamentelor silvice și să asigure permanenta pădurii.

Regenerarea pădurilor proprietate privată, după tăiere, se va realiza de către proprietari în cel mult 2 ani. În acest scop, Regia Naționala a Pădurilor acorda, la cerere, sprijin tehnic.

În cazul în care proprietarul nu-și îndeplinește obligațiile prevăzute în alineatul precedent din motive imputabile lui, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, după somație, va dispune Regiei Naționale a Pădurilor executarea, prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrărilor de impadurire și de întreținere până la regenerarea definitivă. Devizul lucrărilor întocmit de ocolul silvic și aprobat de forul ierarhic superior al acestuia se comunică proprietarului. Devizul poate fi contestat de proprietar în termen de 30 de zile de la comunicare la judecătoria în a carei raza teritorială se afla padurea. Împotriva hotărârii judecătoriei se pot exercita căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă. Devizul acceptat de proprietar, în mod expres sau tacit, prin necontestare în termen, constituie titlu executoriu și temei al executării silite. Pe perioada executării lucrărilor de regenerare și până la închiderea stării de masiv, folosirea în alte scopuri a zonei de regenerare este interzisă.

În situația unor calamitati naturale, acțiunea de reimpadurire va fi sprijinita de Regia Naționala a Pădurilor, prin acordarea de material săditor și asistența tehnica, în mod gratuit.

Compozitia, schemele și tehnologiile de impadurire sunt cele prevăzute în normele tehnice elaborate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Articolul 68

Persoanele juridice sau fizice pot înființa, în condițiile legii, plantații forestiere pe terenuri care le aparțin din afară fondului forestier.

Recoltarea lemnului din aceste plantații și valorificarea lui sunt la latitudinea proprietarului.

Articolul 69

Deținătorii de păduri proprietate privată au obligația să le mențină în stare buna de sănătate și să execute la timp lucrările de igiena, precum și cele de protecție, cu sprijinul tehnic al Regiei Naționale a Pădurilor.

Aceștia vor semnala ocolului silvic, imediat ce constata, apariția de boli și daunatori și vor executa lucrările de combatere cu mijloace proprii sau prin unități specializate, contra cost.

Articolul 70

Deținătorii de păduri proprietate privată au obligația să asigure paza acestora împotriva taierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semintis, incendiilor, furtunilor, pasunatului neautorizat, precum și altor fapte păgubitoare.

Organele silvice, prefectii, consiliile județene și locale, unitățile de poliție, jandarmerie, unitățile și formațiunile de pompieri, unitățile Ministerului Apărării Naționale, potrivit atribuțiilor ce le revin prin lege, vor sprijini pe deținătorii de păduri proprietate privată în acțiunile de paza a pădurilor și de stingere a incendiilor de padure.

La solicitarea asociațiilor de proprietari și a unor proprietari individuali, Regia Naționala a Pădurilor, prin unitățile sale teritoriale, poate prelua asupra sa paza pădurilor respective pe bază de contracte sau convenții încheiate cu solicitanții.

Articolul 71

Pasunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare și în pădurile cu funcții speciale de protecție, precum și în semintisuri și plantații cu virste mai mici de 10 ani și cu înălțime sub 3 metri, în păduri de plopi și salcie sub vârsta de 5 ani.

Articolul 72

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura organizează controlul asupra modului în care se aplică regimul silvic în pădurile proprietate privată, constata faptele care contravin acestuia și aplica, potrivit legii, sancțiuni ori sesizează, după caz, organele de urmărire penală.

Articolul 73

Deținătorii de păduri proprietate privată și persoanele juridice sau fizice care executa exploatarea masei lemnoase sunt obligate sa recolteze numai arbori marcati de personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase și cele referitoare la circulația materialului lemnos prevăzute de prezentul Cod silvic.

Marcarea și evaluarea arborilor destinați tăierii se fac, la cerere, de către personalul silvic autorizat. O dată cu plata acestor prestații, proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea și transportul materialului lemnos respectiv.

Articolul 74

Reducerea suprafeței pădurilor proprietate privată este interzisă, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 54 alin. 2.

De asemenea, este interzisă defrișarea lenta, prin secuiri de arbori ori prin alte procedee care duc la reducerea treptata a consistentei pădurii.

Articolul 75

Impadurirea terenurilor degradate constituite în perimetre în ameliorare potrivit legii se executa de către Regia Naționala a Pădurilor, prin unitățile sale teritoriale, cheltuielile suportindu-se din fondul de ameliorare a fondului funciar ori alocații de la bugetul de stat, potrivit legii.

Schimbarea destinației terenurilor nu afectează dreptul de proprietate asupra acestora.

Articolul 87

Vegetatia forestieră situata pe terenuri din afară fondului forestier național, precizată la art. 6, se administrează de către proprietarii acestora, se gospodăresc potrivit scopului pentru care a fost creata și este supusă unor norme tehnice silvice și de paza, precum și de circulație și transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, care controlează aplicarea și respectarea lor.

Articolul 88

Transformarea pasunilor împădurite se face pe baza studiilor întocmite de unități specializate abilitate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Este interzisă defrișarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afară fondului forestier în următoarele situații:

a) în zonele în care vegetatia forestieră îndeplinește funcțiile speciale de protecție, prevăzute la art. 20;

b) pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade;

c) înainte de atingerea virstei exploatabilitatii, stabilită prin norme tehnice.

Articolul 89

Se interzic taierea, incendierea și distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jnepenisurilor.

Articolul 90

Deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră din afară fondului forestier național au obligația să asigure paza acesteia, sa ia măsuri de prevenire și stingere a incendiilor, să respecte dispozițiile cu privire la protecția pădurilor și circulația materialelor lemnoase, cuprinse în prezentul Cod silvic.

Articolul 91

Valorificarea lemnului de pe terenurile cu vegetație forestieră din afară fondului forestier național se face de către proprietarii acestora.

Articolul 92

Recoltarea materialului lemnos de pe terenurile situate în afară fondului forestier, prevăzute la art. 6, este permisă numai cu marcarea prealabilă de către ocolul silvic a arborilor de extras. Contravaloarea cheltuielilor ocazionate de marcarea materialului lemnos se suporta de către deținătorii de terenuri și se constituie venit la Regia Naționala a Pădurilor.

Articolul 93

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura organizează controlul asupra modului în care se aplică regulile silvice și de paza pe terenurile cu vegetație forestieră din afară fondului forestier național, precum și cele referitoare la circulația materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri.

Articolul 94

Statul, prin autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, va incuraja crearea de perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, plantarea cu specii forestiere a unor terenuri degradate, proprietate privată, neconstituite în perimetre de ameliorare, precum și a altor terenuri disponibile, asigurind gratuit, la cererea proprietarilor, material de plantat și asistența tehnica necesară. Cheltuielile pentru prestațiile respective se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii și din alocații de la bugetul de stat.

Pentru zonele afectate de seceta și eroziune, unde se manifesta puternice dezechilibre ecologice, acțiunea de realizare a perdelelor forestiere de protecție constituie lucrare de utilitate publică.

Articolul 95

Încălcarea prevederilor prezentului Cod silvic atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.

Articolul 96

Ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor păduri, terenuri sau ape din fondul forestier național, precum și distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a imprejmuirilor ori a reperelor de marcare, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Articolul 97

Taierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lastari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în intervalul de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Maximul pedepselor prevăzute la alin. 1-3 se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) de doua sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană având asupra sa o arma sau substanțe chimice periculoase;

c) în timpul nopții;

d) în arii forestiere protejate.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 98

Furtul de arbori doboriti sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lastari care au fost taiati ori scoși din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

În cazul în care furtul a fost savirsit în împrejurările menționate la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se majorează cu 3 ani.

Mijloacele de transport și uneltele folosite care au servit la săvârșirea infracțiunii sunt supuse confiscării speciale în condițiile prevăzute la art. 118 din Codul penal.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 99

Falsificarea ciocanului silvic de marcat se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul 100

Folosirea fără drept sau contrar dispozițiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Dacă, pentru marcare, s-a folosit un ciocan silvic de marcat fals ori alte obiecte sau mijloace potrivite, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Articolul 101

Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare, prin incendiere, a unor păduri de pe suprafețe intinse de terenuri constituie infracțiune de distrugere calificată care a avut ca urmare un dezastru și se pedepsește potrivit dispozițiilor prevăzute în Codul penal.

Articolul 102

Distrugerea sau vătămarea arborilor, puietilor ori lastarilor prin pasunare în păduri sau zone în care pasunatul este interzis, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decît prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Articolul 103

Distrugerea sau vătămarea, în orice mod, a jnepenisurilor se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și cu amendă.

Articolul 104

Când infracțiunile prevăzute la art. 97 și 98 sunt săvârșite de personalul silvic cu atribuții de constatare a infracțiunilor și a contravențiilor, maximul pedepselor prevăzute se majorează cu 2 ani.

Articolul 105

Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competenți să constate infracțiunile prevăzute la art. 96-103 padurarii, brigadierii, șefii districtelor silvice, inginerii și tehnicienii silvici, de la ocoalele silvice, unitățile silvice, Regia Naționala a Pădurilor și autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, precum și alți angajați împuterniciți de Regia Naționala a Pădurilor și de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Articolul 106

Organele prevăzute la art. 105 au obligațiile organelor de constatare a infracțiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală.

Organele de constatare, însoțite de un polițist, sunt autorizate sa identifice și sa inventarieze, la locurile unde se afla materialele lemnoase provenite din infracțiuni, cu respectarea dispozițiilor Codului de procedura penală privind percheziția.

Procesul-verbal de constatare a infracțiunii se trimite, în termen de cel mult 5 zile de la data constatării, ocolului silvic de pe raza teritorială a locului unde a fost săvârșită fapta, pentru calcularea pagubei.

Șeful ocolului silvic trimite procesul-verbal de constatare a infracțiunii, împreună cu calculul valorii pagubei, procurorului competent, în termen de cel mult 5 zile de la primirea acestuia de la organul constatator.

Articolul 107

Evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracțiuni și contravenții se face potrivit criteriilor și cuantumurilor stabilite de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și aprobate prin lege.

De asemenea, se stabilesc prin lege și criteriile de evaluare a pagubelor care se produc din cauza personalului unităților silvice, care nu constituie infracțiuni sau contravenții, în ceea ce privește arborii pe picior, puietii sau lastarii și pentru care răspunderea materială este reglementată potrivit legislației muncii.

Valoarea pagubelor se recuperează prin organele Ministerului Finanțelor și se vărsa la fondul de conservare și regenerare a pădurilor.

Articolul 108

Stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice se reglementează prin lege specială.

Articolul 109

Prevederile prezentului titlu de completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedura penală.

Articolul 110

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura coordonează, organizează și îndrumă activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică în domeniu, sprijină dezvoltarea acestora și urmărește folosirea eficienta a rezultatelor obținute, în vederea fundamentarii tehnico-științifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor.

De asemenea, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura sprijină inițiativa și acțiunile instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale vizind apărarea și dezvoltarea fondului forestier național, precum și gospodărirea rațională, durabila a ecosistemelor forestiere.

Articolul 111

Conservarea biodiversitatii și a peisajului forestier se asigura, în principal, prin constituirea de parcuri naționale și alte arii protejate în fondul forestier și în vegetatia forestieră din afară acestuia, după caz.

Constituirea acestora se face la propunerea institutelor de specialitate și a altor foruri științifice, pe baza cercetărilor întreprinse în acest scop, și se aproba prin lege.

Articolul 112

Constituirea, administrarea și gospodărirea parcurilor naționale și a celorlalte arii protejate din fondul forestier se fac de către Regia Naționala a Pădurilor.

Articolul 113

Personalul din silvicultura, de toate gradele, este obligat sa poarte, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, uniforma și însemnele distinctive stabilite de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, care se atribuie gratuit, fără a fi impozitate.

Gradele profesionale și modul de promovare se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege.

Personalul tehnic silvic este dotat cu armament de serviciu, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Articolul 114

În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contravențiilor și a infracțiunilor silvice, personalul silvic este asimilat personalului care îndeplinește funcții ce implica exercițiul autorității publice.

Articolul 115

Unitățile de poliție și de jandarmerie sunt obligate sa sprijine unitățile silvice în organizarea și desfășurarea acțiunilor de prevenire și de combatere a fenomenului infractional și contraventional din silvicultura.

Articolul 116

Terenurile din fondul proprietate publică de stat sunt scutite de taxe și impozite.

Pentru clădirile amplasate în fondul forestier se achită taxele și impozitele prevăzute de lege.

Articolul 117

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura emite regulamente și instrucțiuni privind gospodărirea durabila a pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, precum și norme tehnice specifice.

Articolul 118

Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura prezintă anual Guvernului un raport asupra stării pădurilor.

Articolul 119

Prezentul Cod silvic intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României.

Articolul 120

Pe data intrării în vigoare a Codului silvic, se abroga:

Legea nr. 3/1962

- Codul silvic;

art. 18 din Legea nr. 8/1971

pentru organizarea, administrarea și folosirea pajiștilor, loturilor zootehnice și semincere, precum și a stațiunilor comunale de monta; cap. I-III și prevederile din cap. V - Raspunderi și sancțiuni - referitoare la regimul vegetatiei forestiere din afară fondului forestier, din

Decretul nr. 257/1982

privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier și funcționarea instalațiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea;

Legea nr. 2/1987

privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic, cu modificările ulterioare, excepțind art. 9, art. 35-39 și anexa nr. 2, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 4 aprilie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.