Decizia nr. 661/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 8/1996 14 martie 1996 (prevederi anume) privind dreptul de autor și drepturile conexe
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată prin
Legea nr. 285/2004 , excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 289/2005 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 5 iulie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 289/2005, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată prin
Legea nr. 285/2004 , excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2), art. 125 alin. (1), art. 128 și 129 din Constituție. Se susține, în esență, că reglementarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii arbitrale privind forma definitivă a metodologiilor negociate de organismele de gestiune colectivă cu utilizatorii operelor al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi încalcă dreptul părților de a exercita toate căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, soluția instanței de apel fiind definitivă și irevocabilă. În opinia autorului excepției prevederea legală criticată nu este în acord cu principiul constituțional al liberului acces la justiție, deoarece "părțile nu pot fi private de (...) dreptul de a supune cauza dezbaterii și judecății unei instanțe de fond și nu direct unei instanțe de apel".
Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea căii de atac a apelului împotriva hotărârii arbitrale în domeniul protecției dreptului de autor, prin derogare de la dreptul comun, conferă posibilitatea cercetării atât a legalității, cât și a temeiniciei acesteia, în deplină concordanță cu art. 129 din Constituție, potrivit căruia exercitarea căilor de atac are loc în condițiile legii.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 21 și 129 din Constituție, iar în ceea ce privește invocarea încălcării art. 125 alin. (1) și a art. 128 din Legea fundamentală, arată că aceste texte constituționale nu au relevanță în cauză.
Avocatul Poporului apreciază, în esență, că textul de lege criticat este constituțional, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile art. 129 din Constituție, care acordă legiuitorului dreptul de a stabili căile de atac și condițiile exercitării acestora.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată, din analiza notelor scrise depuse la dosarul instanței de judecată, că autorul acesteia critică și alte alineate ale
art. 131^2 din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin raportare și la alte texte constituționale decât cele invocate în fața instanței de judecată. Încheierea de sesizare cuprinde însă opinia instanței și punctul de vedere al autorului excepției asupra neconstituționalității alin. (9) al
art. 131^2 din Legea nr. 8/1996 , modificată și completată prin
Legea nr. 285/2004 , astfel încât, în temeiul
art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională este legal sesizată și urmează să se pronunțe numai asupra acestui text de lege.
privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, a fost modificată și completată prin
Legea nr. 285/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004.
Ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 5 iulie 2005,
art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996
a fost modificat prin
art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2005
pentru modificarea și completarea
privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005, astfel încât, în prezent, textul de lege criticat are următorul cuprins: "În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii arbitrale părțile pot face apel împotriva acesteia la instanța Curții de Apel București, care se va pronunța asupra cauzei, în complet civil. Hotărârea arbitrală este executorie de drept până la pronunțarea soluției cu privire la menținerea sau modificarea metodologiilor. Soluția Curții de Apel București este definitivă și irevocabilă, se comunică Oficiului Român pentru Drepturile de Autor și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, emisă în 5 zile de la data comunicării."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2), referitoare la accesul liber la justiție, în art. 125 alin. (1) privind inamovibilitatea judecătorilor, în art. 128 - Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție, și în art. 129 - Folosirea căilor de atac.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
Articolul 131
^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996
prevede că hotărârea arbitrală privind forma definitivă a metodologiilor negociate de către organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe poate fi apelată de către părți, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, la instanța Curții de Apel București, care se va pronunța asupra cauzei, în complet civil, soluția instanței fiind definitivă și irevocabilă.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate acest text de lege contravine dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) și art. 129 din Constituție, în esență, prin aceea că nu respectă dreptul părților de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești toate căile de atac, soluția instanței de apel fiind definitivă și irevocabilă.
Analizând aceste susțineri, Curtea constată că reglementarea unei singure căi de atac la instanța de judecată, împotriva unei hotărâri arbitrale, în domeniul special al protecției dreptului de autor și a drepturilor conexe, nu contravine principiului constituțional al accesului liber la justiție. Sub acest aspect, Curtea a reținut în jurisprudența sa, de exemplu în
Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul constituțional al liberului acces la justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime nu are semnificația accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, și nici la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție. Mai mult, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu Cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975) s-a statuat că "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut". S-a arătat că, "fiind vorba de un drept pe care Convenția l-a recunoscut fără să-l definească în înțelesul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept".
Pentru aceleași considerente nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 129 din Constituție, referitoare la folosirea căilor de atac.
De altfel, Curtea constată că autorul excepției evidențiază pretinsa contrarietate a prevederilor
art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996
cu aceste dispoziții constituționale, în mod limitativ, făcând abstracție de sintagma "în condițiile legii". Prin
Decizia nr. 3 din 30 iunie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 15 iulie 1992, Curtea Constituțională a statuat că această sintagmă poate avea și semnificația posibilității restrângerii căilor de atac, pentru situații expres prevăzute de lege și care nu pot fi extinse prin analogie.
Or, hotărârea arbitrală este un act juridic cu caracter jurisdicțional, care, potrivit art. 363 alin. 3 din Codul de procedură civilă, este asimilată unei hotărâri judecătorești în ceea ce privește efectele, iar instituirea unei singure căi de atac împotriva acesteia reprezintă o regulă procedurală specială, reglementată de legiuitor, în temeiul atribuțiilor sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.
Considerentele care au justificat pronunțarea deciziei menționate sunt deplin valabile și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 125 alin. (1) din Constituție, referitoare la inamovibilitatea judecătorilor, și ale art. 128 - Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție, Curtea constată că acestea nu au relevanță în cauză, deoarece textul de lege criticat dispune cu privire la instituirea apelului drept cale exclusivă de atac împotriva hotărârii arbitrale pronunțate în materia gestiunii drepturilor patrimoniale de autor și a drepturilor conexe.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe, excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 289/2005 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 decembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Lăpădat __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.