Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe
prezumat în vigoare republicat 10 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 14 iunie 2018).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Republicat prin 3
- Legea nr. 72/1997 29 aprilie 1997 Legea bugetului de stat pe anul 1997
- HG nr. 475/2018 28 iunie 2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.069/2013 privind înființarea,…
- Decizia nr. 21/2021 27 septembrie 2021 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107 , art. 113 alin…
Modificat prin 9
- Legea nr. 285/2004 23 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- OUG nr. 123/2005 1 septembrie 2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- Legea nr. 53/2015 24 martie 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- Legea nr. 261/2015 3 noiembrie 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- Legea nr. 74/2018 22 martie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- Legea nr. 15/2019 8 ianuarie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- Legea nr. 8/2020 9 ianuarie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
- Legea nr. 39/2022 3 martie 2022 (prevederi anume) pentru modificarea art. 116 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de auto…
- Legea nr. 69/2022 28 martie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
Completat prin 1
- Legea nr. 210/2015 21 iulie 2015 pentru completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
Decizii de neconstituționalitate 28
- Decizia nr. 180/2000 10 octombrie 2000 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107-112 din Legea nr.…
- Decizia nr. 338/2001 4 decembrie 2001 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 8/1…
- Decizia nr. 4/2002 15 ianuarie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 130 alin. (1) lit. a…
- Decizia nr. 101/2002 26 martie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107-112 din Legea nr…
- Decizia nr. 412/2003 6 noiembrie 2003 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 109 alin. (2) din Leg…
- Decizia nr. 273/2004 24 iunie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 130 alin. (1) lit. a…
- Decizia nr. 541/2004 7 decembrie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 96 lit. c) și d) din …
- Decizia nr. 661/2005 8 decembrie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 131^2 alin. (9) din L…
- Decizia nr. 88/2006 7 februarie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131^2 alin. (9) din …
- Decizia nr. 794/2006 9 noiembrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstitutionalitate a art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 p…
- Decizia nr. 274/2007 22 martie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. a) din Legea …
- Decizia nr. 504/2007 29 mai 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. b…
- toate cele 28 acte…
Interpretat prin 4
- Decizia nr. 139 (prevederi anume) A din 3 mai 2011 privind schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 12 aprilie …
- Decizia nr. 106 (prevederi anume) A din 3 iulie 2012 privind judecarea cererilor de apel formulate de apelantele Asociația p…
- Decizia nr. 203/2011 27 mai 2011 (prevederi anume) privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 139A …
- Decizia nr. 92/2013 17 iulie 2013 (prevederi anume) privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 106 A…
Pus în aplicare prin 5
- Protocolul din 23 martie 2005 23 martie 2005 referitor la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzical…
- Decizia nr. 124/2005 1 iunie 2005 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului referitor la …
- Hotărârea din 20 februarie 2006 20 februarie 2006 având drept obiect împărțirea procentului de 1,5% cuvenit titularilor de drepturi de autor…
- Hotărârea din 16 noiembrie 2006 16 noiembrie 2006 privind cauza Dima împotriva României
- Decizia nr. 365/2017 30 mai 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) și (2) di…
Stă la baza 42
- Decizia nr. 105 A din 3 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februari…
- Decizia nr. 49 (prevederi anume) A din 12 martie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 4.789/2/2012 de Curtea de Apel București - …
- HG nr. 7/1997 21 ianuarie 1997 (prevederi anume) privind numirea în funcția de director general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Aut…
- HG nr. 60/1997 10 martie 1997 (prevederi anume) pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Roman pentru Drep…
- OUG nr. 67/1997 24 octombrie 1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și …
- Circulară nr. 3/1998 18 februarie 1998 (prevederi anume) privind punerea în circulație, în scop numismatic, a unei monede din argint cu valoare nom…
- Decizia nr. 37/1999 9 martie 1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 lit. a) și ale art…
- Decizia nr. 5/1999 5 iulie 1999 (prevederi anume) privind desemnarea Centrului Roman pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți …
- Metodologia din 28 ianuarie 2000 28 ianuarie 2000 privind utilizarea prestațiilor artistice muzicale fixate pe fonograme de către organismel…
- Metodologia din 28 ianuarie 2000 28 ianuarie 2000 (prevederi anume) privind utilizarea prestațiilor artistice muzicale fixate pe fonograme de către organismel…
- Metodologia din 6 februarie 2003 6 februarie 2003 (prevederi anume) privind utilizarea fonogramelor
- Hotărârea din 23 mai 2005 23 mai 2005 (prevederi anume) privind pronunțarea în cauza având drept obiect medierea pentru stabilirea Listei aparatel…
- toate cele 42 acte…
Ce face acest act
Republică 1
- Legea nr. 74/2018 22 martie 2018 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile …
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Titlul I Dreptul de autor
Partea I Dispoziții generale
Capitolul 1 Dispoziții introductive
Articolul 1
Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, precum și asupra oricăror asemenea opere de creație intelectuală, este recunoscut și garantat în condițiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului și comporta atribute de ordin moral și patrimonial.
Opera de creație intelectuală este recunoscută și protejata, independent de aducerea la cunoștința publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar neterminată.
Articolul 2
Recunoașterea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu prejudiciază și nu exclude protecția acordată prin alte dispoziții legale.
Capitolul 2 Subiectul dreptului de autor
Articolul 3
Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.
În cazurile expres prevăzute de lege, pot beneficia de protecția acordată autorului persoanele juridice și persoanele fizice altele decît autorul.
Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite în condițiile legii.
Articolul 4
Se prezuma a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima data la cunoștința publică.
Când opera a fost adusă la cunoștința publică sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de către persoana fizica sau juridică ce o face publică numai cu consimțământul autorului, atât timp cît acesta nu-și dezvaluie identitatea.
Articolul 5
Este opera comuna opera creata de mai mulți coautori, în colaborare.
Dreptul de autor asupra operei comune aparține coautorilor acesteia, între care unul poate fi autorul principal, în condițiile prezentei legi.
În lipsa unei convenții contrare, coautorii nu pot exploata opera decît de comun acord. Refuzul consimtamintului din partea oricăruia dintre coautori trebuie să fie temeinic justificat.
În cazul în care contribuția fiecărui coautor este distinctă, aceasta poate fi exploatată separat, cu condiția sa nu se prejudicieze exploatarea operei comune sau drepturile celorlalți coautori.
În cazul utilizării operei create în colaborare, remunerația se cuvine coautorilor în proportiile pe care aceștia le-au convenit. În lipsa unei convenții, remunerația se împarte proporțional cu părțile de contribuție ale autorilor sau în mod egal, dacă acestea nu se pot stabili.
Articolul 6
Este opera colectivă opera în care contribuțiile personale ale coautorilor formează un tot, fără a fi posibil, data fiind natura operei, să se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.
În lipsa unei convenții contrare, dreptul de autor asupra operei colective aparține persoanei fizice sau juridice din inițiativa, sub responsabilitatea și sub numele căreia a fost creata.
Capitolul 3 Obiectul dreptului de autor
Articolul 7
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma concretă de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, cum sunt:
a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator;
b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele și documentațiile științifice;
c) compozitiile muzicale cu sau fără text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice și pantomimele;
e) operele cinematografice, precum și orice alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
g) operele de arta plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei și a metalului, precum și operele de arta aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
h) operele de arhitectura, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectura;
l) lucrările plastice, hartile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și științei în general.
Articolul 8
Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecind de la una sau mai multe opere preexistente, și anume:
a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrările documentare, aranjamentele muzicale și orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau științifice care reprezintă o munca intelectuală de creație;
b) culegerile de opere literare, artistice sau științifice, cum ar fi: enciclopediile și antologiile, colectiile sau compilațiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.
Articolul 9
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele:
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile și inventiile, conținute într-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
b) textele oficiale de natura politica, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia;
d) mijloacele de plată;
e) știrile și informațiile de presa;
f) simplele fapte și date.
Capitolul 4 Conținutul dreptului de autor
Articolul 10
Autorul unei opere are următoarele drepturi morale:
a) dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștința publică;
b) dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publică;
d) dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa;
e) dreptul de a retracta opera, despagubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.
Articolul 11
Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări.
După moartea autorului, exercițiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. b) și d) se transmite prin moștenire, potrivit legislației civile, pe durata nelimitată. Dacă nu exista moștenitori, exercițiul acestor drepturi revine Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor.
Articolul 12
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizata sau exploatată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții.
Articolul 13
Utilizarea sau exploatarea unei opere da naștere la drepturi distincte și exclusive ale autorului de a autoriza:
a) reproducerea integrală sau parțială a operei;
b) difuzarea operei;
c) importul în vederea comercializării pe teritoriul României a copiilor de pe opera, realizate cu consimțământul autorului;
d) reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publică de execuție sau de prezentare directa a operei;
e) expunerea publică a operelor de arta plastica, de arta aplicată, fotografice și de arhitectura;
f) proiectia publică a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale;
g) emiterea unei opere prin orice mijloc ce servește la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;
h) transmiterea unei opere către public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu;
i) comunicarea publică prin intermediul înregistrărilor sonore și audiovizuale;
j) retransmiterea nealterata, simultană și integrală a unei opere prin oricare dintre mijloacele citate la lit. g) și h), de către un organism de emisie, diferit de organismul de origine a operei radiodifuzate sau televizate;
k) difuzarea secundară;
l) prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate sau televizate;
m) accesul public la bazele de date pe calculator, în cazul în care aceste baze de date conțin sau constituie opere protejate.
Articolul 14
Prin reproducere, în sensul prezentei legi, se înțelege realizarea uneia ori a mai multor copii ale unei opere, în orice formă materială, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau vizuale a unei opere, precum și stocarea permanenta ori temporară a acesteia cu mijloace electronice.
Prin difuzare, în sensul prezentei legi, se înțelege distribuirea către public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vînzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Nu se considera difuzare distribuirea către public prin împrumut, cu titlu gratuit, a unei opere, în cazul în care se realizează prin intermediul bibliotecilor publice.
Articolul 15
Utilizarea sau exploatarea unei opere în modurile prevăzute la art. 13 lit. d) și e), precum și în orice alt mod similar constituie comunicare publică.
Se considera publică orice comunicare a unei opere, facuta într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se aduna un număr de persoane care depășește cercul normal al membrilor unei familii și al cunoștințelor acesteia, indiferent dacă membrii care compun acel public susceptibil de a receptiona astfel de comunicări pot sau nu sa o facă în același loc sau în locuri diferite ori în același timp sau în momente diferite.
(2) Redifuzarea copiilor unei opere nu mai necesita autorizarea titularului dreptului de autor decît pentru închirierea și importul acestora.
Articolul 16
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice alta transformare a operei sale prin care se obține o opera derivata.
Articolul 17
Autorul unei opere literare sau artistice beneficiază de dreptul exclusiv de a autoriza închirierea originalului și a copiilor operelor, inclusiv a operelor audiovizuale, a operelor cuprinse într-o înregistrare sonora, a unui program pentru calculator sau a unei opere care poate fi utilizata cu ajutorul unui calculator ori a oricărui alt dispozitiv tehnic, chiar după difuzarea acestora în conformitate cu consimțământul autorului.
Dreptul de a autoriza închirierea operei reprezintă dreptul exclusiv al unui autor de a pune la dispoziție pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioadă de timp limitată, în schimbul unui avantaj economic direct sau indirect.
Articolul 18
Împrumutul public consta în punerea la dispoziția unei persoane, cu titlu gratuit, pentru utilizare, a originalului sau a copiei unei opere pentru o perioadă de timp determinata, prin intermediul unei instituții care permite accesul publicului în acest scop. Împrumutul public nu necesita autorizarea prealabilă a autorului.
Împrumutul public da dreptul titularului dreptului de autor la o remunerație echitabila.
Dispozițiile alin. (2) nu se aplică la:
a) originalele sau copiile unor opere scrise, din biblioteci publice;
b) proiectele de structuri arhitecturale;
c) originalele sau copiile operelor de arta aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
d) originalele sau copiile operelor, în scopul comunicării publice, ori pentru a căror utilizare exista un contract;
e) lucrările de referința pentru utilizare imediata sau pentru împrumuturi între instituții;
f) operele create de autor în cadrul contractului individual de muncă, dacă acestea sunt utilizate de către cel care a angajat autorul, în cadrul activității obișnuite.
Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul împrumutului public realizat în scop educativ ori cultural, prin instituții recunoscute potrivit legii sau organizate în acest scop de către autorități publice.
Împrumutul public al unor opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale nu poate avea loc decît după 6 luni de la prima difuzare a operei.
Articolul 19
Dreptul de comunicare publică prin intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale reprezintă dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea către public a unor lecturi, interpretări muzicale sau scenice ori a altor forme de fixare a operei sale în înregistrări sonore sau audiovizuale.
Articolul 20
Dreptul de difuzare secundară reprezintă dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea către public a operei sale, ulterior primei difuzari, prin oricare dintre mijloacele prevăzute la art. 13 lit. g), h), i), j) și l).
Articolul 21
În cazul fiecărei revinzari a unei opere de arta plastica la licitație publică sau prin intermediul unui agent comisionar, ori de către un comerciant, autorul are dreptul la 5% din prețul de vînzare, precum și dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa.
Licitatorii, agenții comisionari și comercianții, care intervin în vînzare, trebuie să-i comunice autorului informațiile prevăzute la alin. (1) al prezentului articol în termen de doua luni de la data vinzarii. Aceștia vor răspunde de reținerea din prețul de vînzare și de plată sumei corespunzătoare către autor a cotei de 5% .
Drepturile prevăzute în prezentul articol constituie dreptul de suita și nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări.
Articolul 22
Proprietarul sau posesorul unei opere este dator să permită accesul autorului și sa o pună la dispoziția acestuia, dacă acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului sau de autor și cu condiția ca prin aceasta sa nu se aducă atingere unui interes legitim al proprietarului sau al posesorului. În acest caz, proprietarul sau posesorul poate pretinde autorului o garanție suficienta pentru securitatea operei, asigurarea operei la o sumă ce reprezintă valoarea pe piața a originalului, precum și o remunerație corespunzătoare.
Articolul 23
Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul sa o distruga înainte de a o oferi autorului la prețul de cost al materialului.
Dacă nu este posibila returnarea originalului, proprietarul va permite autorului să facă o copie de pe opera într-o maniera corespunzătoare.
În cazul unei structuri arhitecturale, autorul are numai dreptul de a face fotografii ale operei și de a solicita trimiterea reproducerii proiectelor.
Capitolul 5 Durata protecției dreptului de autor
Articolul 24
Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice se naște din momentul creării operei, oricare ar fi modul sau forma concretă de exprimare.
Dacă opera este creata, într-o perioadă de timp, în părți, serii, volume și în orice alte forme de continuare, termenul de protecție va fi calculat, potrivit alin. (1), pentru fiecare dintre aceste componente.
Articolul 25
Drepturile patrimoniale prevăzute la art. 13, 16, 17, 18 și 21 durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoștința publică în mod legal. Dacă nu exista moștenitori, exercițiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat în timpul vieții de către autor sau, în lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creație.
Persoana care, după încetarea protecției dreptului de autor, aduce la cunoștința publică, în mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata înainte, beneficiază de protecția echivalenta cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului.
Durata protecției acestor drepturi este de 25 de ani începând din momentul în care a fost adusă pentru prima oara la cunoștința publică, în mod legal.
Articolul 26
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunoștința publică sub pseudonim sau fără indicarea autorului este de 70 de ani de la data aducerii la cunoștința publică a acestora.
Când identitatea autorului este adusă la cunoștința publică înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), se aplică dispozițiilor art. 25 alin. (1).
Articolul 27
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate în colaborare este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor.
În cazul în care contribuțiile coautorilor sunt distincte, durata drepturilor patrimoniale pentru fiecare dintre acestea este de 70 de ani de la moartea fiecărui coautor.
Articolul 28
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunoștința publică. În cazul în care aceasta nu se realizează timp de 70 de ani de la crearea operelor, durata drepturilor patrimoniale expira după trecerea a 70 de ani de la crearea operelor.
Articolul 29
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor de arta aplicată este de 25 de ani de la data creării acestora.
Articolul 30
Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 50 de ani.
Articolul 31
Modificările neesentiale, adaugarile, taieturile sau adaptarile aduse în vederea selecției ori aranjarii, precum și corectarea conținutului unei opere sau colecții, care sunt necesare pentru continuarea activității colectiei în modul în care a intentionat autorul operei, nu vor extinde termenul de protecție a acestei opere sau colecții.
Articolul 32
Termenele stabilite în prezentul capitol se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor morții autorului sau aducerii operei la cunoștința publică, după caz.
Capitolul 6 Limitele exercitării dreptului de autor
Articolul 33
Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatării normale a operei și sa nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:
a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare sau administrative, în măsura justificată de scopul acestora;
b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, în scop de analiza, comentariu sau critica ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifica întinderea citatului;
c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în emisiuni de radio sau de televiziune ori înregistrării sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învățământului, precum și reproducerea pentru învățământ, în cadrul instituțiilor publice de învățământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;
d) reproducerea pentru informare și cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor instituțiilor publice culturale sau științifice, care funcționează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecția permanenta a bibliotecii sau a arhivei respective;
e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea către public, în scopul informării asupra problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de presa și reportaje radiofonice sau televizate;
f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea către public de scurte fragmente ale conferințelor, alocutiunilor, pledoariilor și a altor opere de același fel, care au fost exprimate oral în public, cu condiția ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitatea;
g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea către public a operelor în cadrul informațiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai în măsura justificată de scopul informatiei;
h) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, difuzarea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectura, arta plastica, fotografica sau arta aplicată, amplasata permanent în locuri publice, în afară cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, difuzari sau comunicări și dacă este utilizata în scopuri comerciale;
i) reprezentarea și executarea unei opere în cadrul activităților instituțiilor de învățământ, exclusiv în scopuri specifice și cu condiția ca atât reprezentarea sau executarea, cît și accesul publicului să fie fără plata.
În cazurile prevăzute la lit. b), c), e), f) și h) trebuie să se menționeze sursa și numele autorului, dacă acesta apare pe lucrarea utilizata, iar în cazul operelor de arta plastica sau de arhitectura, și locul unde se găsește originalul.
Articolul 34
Nu constituie o încălcare a dreptului de autor, în sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fără consimțământul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu condiția ca opera sa fi fost adusă anterior la cunoștința publică, iar reproducerea sa nu contravina exploatării normale a operei și sa nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
Pentru suporturile pe care se pot realiza înregistrări, sonor sau audiovizual, cît și pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, în situația prevăzută la alin. (1), se va plati o remunerație stabilită conform prevederilor prezentei legi.
Articolul 35
Transformarea unei opere, fără consimțământul autorului și fără plata unei remunerații, este permisă în următoarele cazuri:
a) dacă este o transformare privată, care nu este destinată și nu este pusă la dispoziția publicului;
b) dacă rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu condiția ca rezultatul sa nu creeze confuzie în ce privește opera originala și autorul acesteia;
c) dacă transformarea este impusa de scopul utilizării permise de autor.
Articolul 36
Operele prezentate în expoziții accesibile publicului, licitații, tîrguri sau colecții pot fi reproduse în cataloage publicate și distribuite în acest scop de către organizatorii unor astfel de activități.
În cazurile menționate la alin. (1) trebuie să fie indicate sursa, precum și paternitatea operei, dacă acestea sunt menționate pe lucrarea utilizata.
Articolul 37
În scopul de a testa funcționarea produselor la momentul fabricării sau vinzarii, societățile comerciale care produc sau vînd înregistrări sonore sau audiovizuale, echipament pentru reproducerea sau comunicarea publică a acestora, precum și echipament pentru receptarea de emisiuni de radio și de televiziune, pot reproduce și prezenta extrase din opere, cu condiția ca aceste operațiuni să fie reduse la dimensiunile necesare testarii.
Articolul 38
Autorizația pentru emiterea unei opere prin mijloace fără fir include și autorizarea pentru transmiterea acelei opere prin fir, prin cablu sau prin orice alt procedeu similar, fără plata unei remunerații separate, cu condiția ca transmiterea să fie realizată nealterat, simultan și integral de către organismul emitator de origine și sa nu depășească zona geografică pentru care s-a acordat dreptul de emitere.
Dispozițiile alin. (1) al prezentului articol nu se aplică în cazul transmiterii digitale, prin orice mijloace, a unei opere.
Cesiunea dreptului de comunicare către public a unei opere prin radio sau televiziune da dreptul organismului emitator sa înregistreze opera pentru nevoile propriilor emisiuni fără fir, în scopul realizării, o singură dată, a comunicării autorizate către public. În cazul unei noi emiteri a operei astfel înregistrate este necesară o noua autorizare. Dacă în termen de 6 luni de la prima emitere nu se solicita aceasta autorizare, înregistrarea trebuie distrusa.
Capitolul 7 Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor
Secțiunea I Dispoziții comune
Articolul 39
Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale.
Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitată la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu și pentru o anumită durata.
Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin cesiune exclusiva ori neexclusiva.
În cazul cesiunii exclusive, însuși titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera în modalitățile, pe termenul și pentru teritoriul convenite cu cesionarul și nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie să fi expres prevăzut în contract.
În cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el însuși opera și poate transmite dreptul neexclusiv și altor persoane.
Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decît cu consimțământul expres al cedentului.
Cesiunea unuia dintre drepturile patrimoniale ale titularului dreptului de autor nu are nici un efect asupra celorlalte drepturi ale sale, dacă nu s-a convenit altfel.
Consimțământul menționat la alin. (6) nu este necesar în cazul în care cesionarul, persoana juridică, se transforma prin una dintre modalitățile prevăzute de lege.
Articolul 40
În cazul cesiunii dreptului la reproducere a unei opere se prezuma ca dreptul la difuzarea copiilor unei astfel de opere a fost, de asemenea, cesionat, cu excepția dreptului la import, dacă nu se prevede altfel prin contract.
Articolul 41
Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie să prevadă drepturile patrimoniale transmise, modalitățile de exploatare, durata și întinderea cesiunii, precum și remunerația titularului dreptului de autor. Absenta oricăreia dintre aceste prevederi da dreptul părții interesate de a cere anularea contractului.
Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate, este lovită de nulitate absolută.
Articolul 42
Existenta și conținutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot dovedi numai prin forma scrisă a acestuia. Fac excepție contractele având drept obiect opere utilizate în presa.
Articolul 43
Remunerația cuvenită în temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabilește prin acordul părților. Cuantumul remunerației se calculează fie proporțional cu încasările provenite din exploatarea operei, fie în suma fixa sau în orice alt mod.
Când remunerația nu a fost stabilită prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdicționale competente, potrivit legii, stabilirea remunerației. Aceasta se va face având în vedere sumele plătite uzual pentru aceeași categorie de opere, destinația și durata exploatării, precum și alte circumstanțe ale cazului.
În cazul unei disproportii evidente între remunerația autorului operei și beneficiile celui care a obținut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdicționale competente revizuirea contractului sau mărirea convenabila a remunerației.
Autorul nu poate să renunțe anticipat la exercițiul dreptului prevăzut la alin. (3).
Articolul 44
În lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create în cadrul unui contract individual de muncă, drepturile patrimoniale aparțin autorului operei create. Dacă o asemenea clauza exista, aceasta urmează sa cuprindă termenul pentru care au fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. În absenta precizarii termenului, acesta este de 3 ani de la data predării operei.
La expirarea termenului menționat în alin. (1) drepturile patrimoniale revin autorului.
Autorul unei opere create în cadrul unui contract individual de muncă își păstrează dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei sale.
Articolul 45
În lipsa unei convenții contrare, titularul dreptului de autor asupra unei opere apărute într-o publicație periodică păstrează dreptul de a o utiliza sub orice formă, cu condiția sa nu prejudicieze publicația în care a apărut opera.
În lipsa unei convenții contrare, titularul dreptului de autor poate dispune liber de opera, dacă aceasta nu a fost publicată în termen de o luna de la data acceptării, în cazul unui cotidian, sau în termen de 6 luni, în cazul altor publicații.
Articolul 46
Contractul de comanda a unei opere viitoare trebuie să cuprindă atât termenul de predare, cît și termenul de acceptare a operei de către utilizatori.
Persoana care comanda opera are dreptul sa denunțe contractul, dacă opera nu îndeplinește condițiile stabilite. În caz de denunțare a contractului, sumele încasate de autor rămân acestuia. Dacă, în vederea creării unei opere care a făcut obiectul unui contract de comanda, s-au executat lucrări pregătitoare, autorul are dreptul la restituirea cheltuielilor efectuate.
Articolul 47
Autorul poate solicita desființarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial în cazul în care cesionarul nu îl exploatează sau îl exploatează într-o măsura insuficienta și dacă, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil.
Autorul nu poate solicita desființarea contractului de cesiune, dacă motivele de neexploatare sau de exploatare insuficienta se datorează propriei culpe, faptei unui terț, unui caz fortuit sau de forta majoră.
Desființarea contractului de cesiune, menționată la alin. (1), nu poate fi solicitată înainte de expirarea a 2 ani de la data cesionarii dreptului patrimonial unei opere. În cazul operelor cedate pentru publicațiile cotidiene, acest termen va fi de 3 luni, iar în cazul publicațiilor periodice, de un an.
Proprietarul originalului unei opere de arta plastica sau fotografica are dreptul sa o expuna public, chiar dacă aceasta nu a fost adusă la cunoștința publică, în afară cazului în care autorul a exclus în mod expres acest drept prin actul de înstrăinare a originalului.
Autorul nu poate renunța anticipat la exercitarea dreptului sau de a solicita desființarea contractului de cesiune menționat la alin. (1).
Dobindirea proprietății asupra suportului material al operei nu conferă prin ea însăși un drept de exploatare asupra operei.
Secțiunea II Contractul de editare
Articolul 48
Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedează editorului, în schimbul unei remunerații, dreptul de a reproduce și de a difuza opera.
Nu constituie contract de editare convenția prin care titularul dreptului de autor împuternicește, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce și, eventual, a difuza opera.
În situația prevăzută la alin. (2) se aplică prevederile de drept comun referitoare la contractul de antrepriza.
Articolul 49
Titularul dreptului de autor poate ceda editorului și dreptul de a autoriza traducerea și adaptarea operei.
Articolul 50
Cesiunea către editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o folosească în orice alt mod trebuie să facă obiectul unui contract distinct.
Articolul 51
Contractul de editare trebuie să cuprindă clauze cu privire la:
a) durata cesiunii;
b) natura exclusiva sau neexclusiva și întinderea teritorială a cesiunii;
c) numărul maxim și minim al exemplarelor;
d) remunerația autorului, stabilită în condițiile prezentei legi;
e) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;
f) termenul pentru apariția și difuzarea exemplarelor fiecărei editii sau, după caz, ale fiecărui tiraj;
g) termenul de predare a originalului operei de către autor;
h) procedura de control al numarului de exemplare produse de către editor.
Absenta oricăreia dintre clauzele prevăzute la lit. a), b) și d) da dreptul părții interesate de a cere anularea contractului.
Articolul 52
Editorul care a dobândit dreptul de publicare a operei sub forma unui volum are, față de alți ofertanți similari, la preț egal, dreptul prioritar de publicare a operei în forma electronică. Editorul trebuie să opteze în scris, în cel mult 30 de zile de la primirea ofertei scrise a autorului.
Dreptul menționat la alin. (1) este valabil timp de 3 ani de la data publicării operei.
Articolul 53
Editorul este obligat să permită autorului sa aducă îmbunătățiri sau alte modificări operei în cazul unei editii noi, cu condiția ca aceste îmbunătățiri sau modificări sa nu mărească esențial costurile editorului și sa nu schimbe caracterul operei, dacă în contract nu se prevede altfel.
Articolul 54
Editorul va putea ceda contractul de editare numai cu consimțământul autorului.
Articolul 55
Editorul este obligat sa înapoieze autorului originalul operei, originalele operelor de arta, ilustratiile și orice alte documente primite pentru publicare, dacă nu s-a convenit altfel.
Articolul 56
În lipsa unei convenții contrare, contractul de editare va inceta după expirarea duratei stabilite sau după epuizarea ultimei editii convenite.
Se considera epuizate editia sau tirajul al căror număr de exemplare nevândute este mai mic de 5% din numărul total de exemplare și, în orice caz, dacă este mai mic de 100 de exemplare.
Dacă editorul nu publică opera în termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desființarea contractului și daune pentru neexecutare. În acest caz, autorul păstrează remunerația primită sau, după caz, poate solicita plata remunerației integrale prevăzute în contract.
Dacă termenul pentru publicarea operei nu este prevăzut în contract, editorul este obligat sa o publice în termen de cel mult un an de la data acceptării acesteia.
În cazul în care editorul intenționează sa distruga copiile operei, rămase în stoc după o perioadă de 2 ani de la data publicării, și dacă în contract nu se prevede o alta perioada, acesta este obligat să le ofere mai întâi autorului la prețul pe care l-ar fi obținut prin vânzarea pentru distrugere.
Articolul 57
În cazul distrugerii operei datorită forței majore, autorul este îndreptățit la o remunerație care îi va fi plătită numai dacă opera s-a publicat.
Dacă o editie pregatita este distrusa total datorită forței majore înainte de a fi pusă în circulație, editorul este îndreptățit sa pregătească o editie noua, iar autorul va avea drept de remunerație numai pentru una dintre aceste editii.
Dacă o editie pregatita este distrusa parțial datorită forței majore înainte de a fi pusă în circulație, editorul este îndreptățit sa reproduca, fără plata remunerației către autor, numai atitea copii cîte au fost distruse.
Secțiunea III Contractul de reprezentare teatrala sau de execuție muzicala
Articolul 58
Prin contractul de reprezentare teatrala sau de execuție muzicala, titularul dreptului de autor cedează unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa în public o opera actuala sau viitoare, literară, dramatica, muzicala, dramatico-muzicala, coregrafica sau o pantomima, în schimbul unei remunerații, iar cesionarul se obliga sa o reprezinte ori sa o execute în condițiile convenite.
Articolul 59
Contractul de reprezentare teatrala sau de execuție muzicala se încheie în scris, pe o durată determinata ori pentru un număr determinat de comunicări către public.
Contractul trebuie să prevadă termenul în care va avea loc premiera sau singura comunicare a operei, după caz, caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii, teritoriul, precum și remunerația autorului.
Întreruperea reprezentarilor timp de 2 ani consecutiv, dacă nu s-a prevăzut un alt termen prin contract, da dreptul autorului de a solicita desființarea contractului și daune pentru neexecutare, potrivit dreptului comun.
Beneficiarul unui contract de reprezentare teatrala sau execuția muzicala nu îl poate ceda unui terț, organizator de spectacole, fără consimțământul scris al autorului sau al reprezentantului sau, în afară de cazul cesiunii concomitente, totale sau parțiale, a acestei activități.
Articolul 60
Cesionarul este obligat să permită autorului sa controleze reprezentarea sau executarea operei și sa susțină în mod adecvat realizarea condițiilor tehnice pentru interpretarea lucrării. De asemenea, cesionarul trebuie să trimită autorului programul, afisele și alte materiale tipărite, recenzii publice despre spectacol, dacă nu este prevăzut altfel în contract.
Cesionarul este obligat să asigure reprezentarea sau executarea publică a operei în condiții tehnice adecvate, precum și respectarea drepturilor autorului.
Articolul 61
Cesionarul este obligat sa comunice periodic titularului dreptului de autor numărul de reprezentații sau de executii muzicale, precum și situația încasărilor. În acest scop, contractul de reprezentare teatrala sau de execuție muzicala trebuie să prevadă și perioadele de comunicare, dar nu mai puțin de o dată pe an.
Cesionarul trebuie să plătească autorului, la termenele prevăzute în contract, sumele în cuantumul convenit.
Articolul 62
Dacă cesionarul nu reprezintă sau nu executa opera în termenul stabilit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desființarea contractului și daune pentru neexecutare. În aceasta situație, autorul păstrează remunerația primită sau, după caz, poate solicita plata remunerației integrale prevăzute în contract.
Secțiunea IV Contractul de închiriere
Articolul 63
Prin contractul de închiriere a unei opere, autorul se angajează să permită folosință, pe timp determinat, cel puțin a unui exemplar al operei sale, în original sau în copie, în special programe pentru calculator ori opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de închiriere se angajează sa plătească o remunerație autorului pe perioada cît folosește acel exemplar al operei.
Autorul păstrează dreptul de autor asupra operei închiriate, cu excepția dreptului de difuzare, dacă nu s-a convenit altfel.
Contractul de închiriere a unei opere este supus dispozițiilor de drept comun privind contractul de locațiune.
Partea II Dispoziții speciale
Capitolul 8 Operele cinematografice și alte opere audiovizuale
Articolul 64
Opera audiovizuala este opera cinematografica sau opera exprimată printr-un procedeu similar cinematografiei, care utilizează imaginea sau combinarea sunetului cu imaginea.
Articolul 65
Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este persoana fizica ce își asuma conducerea creării și realizării operei audiovizuale, în calitate de autor principal.
Producătorul unei opere audiovizuale este persoana fizica sau juridică ce își asuma responsabilitatea producerii operei și, în aceasta calitate, organizează realizarea operei și furnizează mijloacele necesare tehnice și financiare.
Articolul 66
Sunt autori ai operei audiovizuale, în condițiile prevăzute la art. 5 din prezenta lege, regizorul sau realizatorul, autorul adaptării, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuala și autorul grafic pentru operele de animatie sau al secventelor de animatie, când acestea reprezintă o parte importanța a operei. În contractul dintre producătorul și regizorul sau realizatorul operei, părțile pot conveni să fie incluși ca autori ai operei audiovizuale și alți creatori care au contribuit substanțial la crearea acesteia.
Articolul 67
În cazul în care unul dintre autorii prevăzuți la articolul precedent refuza sa definitiveze contribuția sa la opera audiovizuala sau se afla în imposibilitatea de a o face, el nu se va putea opune folosirii acesteia în vederea definitivării operei audiovizuale. Acest autor va avea dreptul la remunerație pentru contribuția avută.
Opera audiovizuala se considera finita, când versiunea definitivă a fost stabilită de comun acord între autorul principal și producător.
Este interzisă distrugerea suportului original al versiunii definitive a operei audiovizuale în forma copiei-standard.
Autorii operei audiovizuale, alții decît autorul principal, nu se pot opune aducerii la cunoștința publică, precum și exploatării în orice fel a versiunii definitive a acesteia.
Articolul 68
Dreptul la adaptarea audiovizuala este dreptul exclusiv al titularului dreptului de autor asupra unei opere preexistente de a o transforma sau de a o include într-o opera audiovizuala.
Cesiunea dreptului prevăzut la alin. (1) se poate face numai pe baza unui contract scris între titularul dreptului de autor și producătorul operei audiovizuale, distinct de contractul de editare a operei.
Prin încheierea contractului de adaptare, titularul dreptului de autor asupra unei opere preexistente transfera unui producător dreptul exclusiv de transformare și de includere a operei respective într-o opera audiovizuala.
Autorizarea acordată de titularul dreptului de autor asupra operei preexistente trebuie să prevadă expres condițiile producției, difuzării și proiectiei operei audiovizuale.
Articolul 69
Drepturile morale asupra operei finite sunt recunoscute numai autorilor stabiliți potrivit art. 66 din prezenta lege.
Articolul 70
Prin contractele încheiate între autorii operei audiovizuale și producător, în lipsa unei convenții contrare, se prezuma ca aceștia, cu excepția autorilor muzicii special create, îi cedează producătorului drepturile exclusive privind exploatarea operei în ansamblul sau, prevăzute de art. 13 lit. a), b), c), f), g), h), i), j), k) și l), art. 16, art. 17 și art. 18, precum și dreptul de a autoriza dublarea și subtitrarea, în schimbul unei remunerații echitabile.
În lipsa unei convenții contrare, autorii operei audiovizuale, precum și alți autori ai unor contribuții la aceasta își păstrează toate drepturile de exploatare separată a propriilor contribuții, în condițiile prezentei legi.
Articolul 71
În lipsa unei convenții contrare, remunerația pentru fiecare mod de exploatare a operei audiovizuale este proporțională cu încasările brute rezultate din exploatare.
Producătorul este obligat sa remită autorilor, periodic, situația încasărilor percepute după fiecare mod de exploatare. Autorii vor primi remunerațiile cuvenite fie prin intermediul producătorului, fie direct de la utilizatori, fie prin organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, pe baza contractelor generale încheiate de acestea cu utilizatorii.
Dacă producătorul nu finalizează opera audiovizuala în timp de 5 ani de la încheierea contractului sau nu difuzează opera audiovizuala într-un an de la finalizarea acesteia, coautorii pot cere rezilierea contractului, dacă nu s-a convenit altfel.
Capitolul 9 Programele pentru calculator
Articolul 72
Prin prezenta lege, protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum și manualele.
Ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.
Articolul 73
Autorul unui program pentru calculator beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute de prezenta lege, în partea I a prezentului titlu, îndeosebi de dreptul exclusiv de a realiza și de a autoriza:
a) reproducerea permanenta sau temporară a unui program, integral sau parțial, prin orice mijloc și sub orice formă, inclusiv în cazul în care reproducerea este determinata de încărcarea, afișarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;
b) traducerea, adaptarea, aranjarea și orice alte transformări aduse unui program pentru calculator, precum și reproducerea rezultatului acestor operațiuni, fără a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator;
c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice formă, inclusiv prin închiriere.
Articolul 74
În lipsa unei convenții contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai mulți angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau după instrucțiunile celui care angajează, aparțin acestuia din urma.
Articolul 75
În lipsa unei convenții contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma ca:
a) utilizatorului i se acordă dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;
b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.
Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica și transferul dreptului de autor asupra acestuia.
Articolul 76
În lipsa unei convenții contrare, nu sunt supuse autorizării titularului dreptului de autor actele prevăzute la art. 73 lit. a) și b), dacă acestea sunt necesare pentru a permite dobânditorului sa utilizeze programul pentru calculator într-un mod corespunzător destinației sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.
Articolul 77
Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fără autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de siguranță, în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea utilizării programului.
Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fără autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze funcționarea acestui program, în scopul de a determina ideile și principiile care stau la baza oricărui element al acestuia, cu ocazia efectuării oricăror operațiuni de încărcare în memorie, afișare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operațiuni pe care este în drept să le efectueze.
Dispozițiile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplică programelor pentru calculator.
Articolul 78
Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci când reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obținerea informațiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) actele de reproducere și de traducere sunt îndeplinite de o persoană care deține dreptul de utilizare a unei copii a programului sau de o persoană care îndeplinește aceste acțiuni în numele cele dintii, fiind abilitata în acest scop;
b) informațiile necesare interoperabilitatii nu sunt ușor și rapid accesibile persoanelor prevăzute la lit. a) a prezentului articol;
c) actele prevăzute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la părțile de program necesare interoperabilitatii.
Articolul 79
Informațiile obținute prin aplicarea art. 78:
a) nu pot fi utilizate în alte scopuri decît realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;
b) nu pot fi comunicate altor persoane, în afară cazului în care comunicarea se dovedește necesară interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;
c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a cărui expresie este fundamental similară, sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului.
Articolul 80
Dispozițiile art. 78 și 79 nu se aplică, dacă se cauzează un prejudiciu titularului dreptului de autor sau exploatării normale a programului pentru calculator.
Articolul 81
Dispozițiile cap. VI din prezentul titlu nu se aplică programelor pentru calculator.
Capitolul 10 Operele de arta plastica, de arhitectura și fotografice
Articolul 82
Persoana fizica sau juridică organizatoare a expozițiilor de arta răspunde de integritatea operelor expuse, luând toate măsurile pentru înlăturarea oricărui risc.
Articolul 83
Contractul de reproducere a unei opere de arta trebuie să conțină indicații care să permită identificarea operei, cum ar fi o descriere sumară, o schita, un desen, o fotografie, precum și referiri la semnatura autorului.
Reproducerile nu vor putea fi puse în vînzare fără ca titularul dreptului de autor sa fi aprobat exemplarul ce i-a fost supus spre examinare.
Pe toate exemplarele trebuie să figureze numele ori pseudonimul autorului sau orice alt semn convenit care să permită identificarea acestuia.
Modele originale și alte elemente ce au servit celui care a făcut reproducerile trebuie să fie restituite deținătorului cu orice titlu al acestora, dacă nu s-a convenit altfel.
Instrumentele special create pentru reproducerea operei trebuie să fie distruse sau făcute inutilizabile, dacă titularul dreptului de autor asupra operei nu le achiziționează și dacă nu s-a convenit altfel.
Articolul 84
Studiile și proiectele de arhitectura și urbanism expuse în apropierea șantierului operei de arhitectura, precum și construcția realizată după acestea trebuie să poarte scris, în loc vizibil, numele autorului, dacă prin contract nu s-a convenit altfel.
Construirea unei opere de arhitectura, realizată total sau parțial după un alt proiect, nu poate fi facuta decît cu acordul titularului dreptului de autor asupra acelui proiect.
Articolul 85
Sunt considerate opere fotografice și fotogramele peliculelor cinematografice.
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice și altele asemenea.
Articolul 86
Dreptul autorului unei opere fotografice de a exploata propria opera nu trebuie să prejudicieze drepturile autorului operei de arta reproduse în opera fotografica.
Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creata în executarea unui contract individual de muncă sau la comanda, se prezuma ca aparțin, pentru o perioadă de 3 ani, celui care angajează sau persoanei care a făcut comanda, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.
Înstrăinarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.
Articolul 87
Fotografia unei persoane, atunci când este executată la comanda, poate fi publicată, reprodusa de persoana fotografiata sau de succesorii săi, fără consimțământul autorului, dacă nu s-a convenit altfel.
Dacă numele autorului figurează pe fotografia originara, el trebuie să fie menționat și pe reproduceri.
Capitolul 11 Protecția portretului, a destinatarului corespondentei și a secretului sursei de informare
Articolul 88
Difuzarea unei opere care conține un portret necesita autorizarea persoanei reprezentate în acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca sau sa o comunice public fără consimțământul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani după moartea sa.
În lipsa unei convenții contrare, autorizarea nu este cerută dacă persoana reprezentată în portret este de profesie model sau a primit o remunerație pentru a poza.
Autorizarea nu este necesară pentru difuzarea unei opere care conține portretul:
a) unei persoane general cunoscute, dacă portretul a fost executat cu ocazia activităților sale publice;
b) unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică.
Articolul 89
Difuzarea unei corespondente adresate unei persoane necesita autorizarea destinatarului, iar după moartea acestuia, timp de 20 de ani, a succesorilor săi, dacă persoana destinatara nu și-a exprimat o alta dorința.
Articolul 90
Persoana reprezentată într-un portret și persoana destinatara a unei corespondente pot exercita dreptul prevăzut la art. 10 lit. d) din prezenta lege, în ce privește difuzarea operei ce conține portretul sau corespondenta, după caz.
Articolul 91
Editorul sau producătorul, la cererea autorului, este obligat sa păstreze secretul surselor de informații folosite în opere și sa nu publice documentele referitoare la acestea.
Dezvaluirea secretului este permisă cu consimțământul persoanei care l-a încredințat sau în baza unei hotărâri judecătorești, definitive și irevocabile.
Titlul II Drepturile conexe dreptului de autor
Capitolul 1 Dispoziții comune
Articolul 92
Drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Nici o dispoziție a prezentului titlu nu trebuie interpretată în sensul unei limitări a exercițiului dreptului de autor.
Drepturile patrimoniale recunoscute în prezentul capitol pot fi transmise, în tot sau în parte, potrivit dreptului comun. Aceste drepturi pot să facă obiectul unei cesiuni exclusive sau neexclusive.
Articolul 93
În sensul prezentei legi, se considera fixare încorporarea de coduri, sunete, imagini ori de sunete și imagini sau de reprezentari numerice ale acestora, pe orice suport material, chiar electronic, care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea lor într-un mod oarecare.
Articolul 94
Sunt recunoscuți și protejati ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor artiștii interpreți sau executanți, pentru propriile interpretări sau executii, producătorii de înregistrări sonore, pentru propriile înregistrări, și organismele de radiodifuziune și televiziune, pentru propriile emisiuni.
Capitolul 2 Drepturile artiștilor interpreți sau executanți
Articolul 95
În sensul prezentei legi, prin artiști interpreți sau executanți se înțelege: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane care prezintă, cinta, danseaza, recita, declama, joaca, interpretează, regizeaza, dirijeaza ori executa în orice alta modalitate o opera literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati, de circ ori de marionete.
Articolul 96
Artistul interpret sau executant are următoarele drepturi morale:
a) dreptul de a pretinde recunoașterea paternității propriei interpretări sau executii;
b) dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau să fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol și la fiecare utilizare a înregistrării acestuia;
c) dreptul de a pretinde respectarea calității prestației sale și de a se opune oricărei deformari, falsificări sau altei modificări substanțiale a interpretării ori execuției sale sau oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputația sa;
d) dreptul de a se opune oricărei utilizări a prestației sale, dacă prin aceasta utilizare se aduc prejudicii grave persoanei sale.
Articolul 97
Drepturile prevăzute la art. 96 nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări.
După moartea artistului interpret sau executant, exercițiul drepturilor prevăzute la art. 96 se transmite prin moștenire, potrivit legislației civile, pe durata nelimitată.
Articolul 98
Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza următoarele:
a) fixarea prestației sale;
b) reproducerea prestației fixate;
c) difuzarea prestației fixate prin vînzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit;
d) prezentarea într-un loc public sau comunicarea publică a prestației fixate ori nefixate pe un suport;
e) adaptarea prestației fixate;
f) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune ori prin televiziune a prestației sale, fixate sau nefixate pe un suport, retransmiterea prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar.
Articolul 99
Artiștii interpreți sau executanți care participa în mod colectiv la aceeași prestație, cum ar fi membrii unui grup muzical, unui cor, unei orchestre, unui corp de balet sau unei trupe teatrale, trebuie să își desemneze dintre ei un reprezentant pentru acordarea autorizației prevăzute la art. 98.
Reprezentantul este desemnat în scris, cu acordul majorității membrilor grupului.
Sunt exceptați de la prevederile alineatelor precedente regizorul, dirijorul și solistii.
Articolul 100
În cazul unei prestații efectuate de artistul interpret sau executant în cadrul unui contract individual de muncă, dreptul patrimonial prevăzut la art. 98 poate fi transmis celui care angajează, cu condiția ca transmiterea dreptului să fie expres prevăzută în contractul individual de muncă.
Articolul 101
În lipsa unei convenții contrare, artistul interpret sau executant, care a participat la realizarea unei opere audiovizuale ori a unei înregistrări sonore, se prezuma ca cedează producătorului acesteia dreptul exclusiv de exploatare a prestației sale prin fixare, reproducere, difuzare și comunicare publică. Pentru comunicarea publică, artistului interpret sau executant i se cuvin 50% din sumele încasate de producător.
Dispozițiile art. 43, 44 și 68 alin. (1) se aplică și artiștilor interpreți sau executanți.
Articolul 102
Durata drepturilor patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți este de 50 de ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc prima fixare sau, în lipsa, prima comunicare către public.
Capitolul 3 Drepturile producătorilor de înregistrări sonore
Articolul 103
Se considera înregistrare sonora sau fonograma, în sensul prezentei legi, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori execuție a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda și suportul utilizate pentru aceasta fixare. Nu se considera înregistrare sonora o fixare audiovizuala sau partea sonora a acesteia ori reprezentarea sa numerică.
Producătorul de înregistrări sonore este persoana fizica sau juridică ce își asuma responsabilitatea organizării și finanțarea realizării primei fixări a sunetelor, fie ca aceasta constituie sau nu o opera în sensul prezentei legi.
Articolul 104
În cazul reproducerii și difuzării înregistrărilor sonore, producătorul este în drept sa înscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii și alte suporturi materiale de ambalare, pe lângă mențiunile privind autorul și artistul interpret sau executant, titlurile operelor și data fabricării, numele și denumirea producătorului.
Articolul 105
Producătorul de înregistrări sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza următoarele:
a) reproducerea propriilor înregistrări sonore;
b) difuzarea propriilor înregistrări sonore, prin vînzare, închiriere, împrumut sau orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
c) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a propriilor înregistrări sonore, retransmiterea prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum și prin orice alt mijloc de comunicare către public;
d) prezentarea într-un loc public a propriilor înregistrări sonore;
e) adaptarea propriilor înregistrări sonore;
f) importul pe teritoriul României al copiilor legal realizate ale propriilor înregistrări sonore.
De asemenea, producătorul de înregistrări sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a împiedica importul de copii ale propriilor înregistrări sonore realizate fără autorizarea sa.
Drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau neexclusiva, în condițiile prevăzute pentru dreptul de autor la art. 42 și 43.
Dispozițiile alin. (1) lit. f) nu se aplică atunci când importul este făcut de o persoană fizica, fără scopuri comerciale.
Articolul 106
Durata drepturilor patrimoniale ale producătorilor de înregistrări sonore este de 50 de ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc prima fixare.
În cazul în care înregistrarea sonora este adusă la cunoștința publică în această perioadă, durata drepturilor patrimoniale expira după trecerea a 50 de ani de la data aducerii la cunoștința publică.
Capitolul 4 Dispoziții comune autorilor, artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de înregistrări sonore și audiovizuale
Articolul 107
Autorii operelor înregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, împreună cu editorii și producătorii operelor respective și cu artiștii interpreți sau executanți ale căror executii sunt fixate pe aceste suporturi, la o remunerație compensatorie pentru copia privată efectuată în condițiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
Remunerația prevăzută la alin. (1) va fi plătită de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor și de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remunerația se va plati în momentul punerii în circulație pe teritoriul național a acestor suporturi și aparate și va reprezenta 5% din prețul de vînzare al suporturilor și aparatelor fabricate în țara, respectiv 5% din valoarea înscrisă în documentele organelor vamale pentru suporturile și aparatele importate.
Remunerația prevăzută la alin. (1) se repartizează, prin intermediul organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor, între autori, artiști interpreți sau executanți, editori și producători, după cum urmează:
a) în cazul operelor înregistrate sonor pe suporturi, 40% din remunerație revine, în părți negociabile, autorilor și editorilor operelor înregistrate, iar restul de 60% revine, în părți egale, artiștilor interpreți sau executanți, pe de o parte, și producătorilor de înregistrări sonore, pe de altă parte;
b) în cazul operelor înregistrate audiovizual pe suporturi, remunerația se împarte în mod egal între autori, artiști interpreți sau executanți și producători.
Colectarea sumelor datorate în temeiul alin. (1) se va face de către un singur organism de gestiune colectivă pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizării acestor sume între beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat între aceștia.
Organismele de gestiune colectivă care colectează sumele datorate în temeiul alin. (1) au dreptul să solicite de la fabricanti și importatori informații privind situația vinzarilor și, respectiv, a importurilor de suporturi și aparate și sa controleze exactitatea acestora.
Dreptul prevăzut la alin. (1) nu poate face obiectul unei renunțări din partea autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți.
Articolul 108
Remunerația prevăzută la art. 107 nu se plătește în cazul în care suporturile audio sau video neinregistrate, fabricate în țara sau importate, se comercializează en gros către producătorii de înregistrări sonore și audiovizuale sau către organismele de radiodifuziune și televiziune, pentru propriile emisiuni.
Articolul 109
Autorii și editorii de opere fixate pe un suport grafic sau analog au dreptul la o remunerație compensatorie pentru copia privată efectuată în condițiile art. 34 din prezenta lege.
Remunerația prevăzută la alin. (1) va fi plătită de fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog. Remunerația se va plati în momentul punerii în circulație pe teritoriul național a acestor aparate și va reprezenta 5% din prețul de vînzare al aparatelor fabricate în țara, respectiv 5% din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aparatele importate.
Remunerația prevăzută la alin. (1) se repartizează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă a dreptului de autor, între autor și editor.
Colectarea sumelor datorate în temeiul alin. (1) se face de către un singur organism de gestiune colectivă pentru fiecare domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume între beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat între aceștia.
Articolul 110
Dispozițiile art. 107 și 109 nu se aplică importului de suporturi și aparate destinate reproducerii, efectuat de o persoană, fără scop comercial.
Articolul 111
Difuzarea exemplarelor unei prestații artistice sau ale unei înregistrări sonore, ulterioară primei lor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe decît pentru închiriere și pentru import.
Articolul 112
Dispozițiile art. 33, 34 și 38 se aplică, prin analogie, artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de înregistrări sonore.
Capitolul 5 Organismele de radiodifuziune și de televiziune
Secțiunea I Drepturile organismelor de radiodifuziune și de televiziune
Articolul 113
Organismele de radiodifuziune și de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza, cu obligația pentru cel autorizat de a menționa numele organismelor, următoarelor:
a) fixarea propriilor programe de radio sau de televiziune;
b) reproducerea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;
c) difuzarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, prin vînzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
d) retransmiterea propriilor programe de radio sau de televiziune prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum și prin orice alt mod de comunicare către public;
e) comunicarea într-un loc accesibil publicului, cu plata intrării, a propriilor programe de radio sau de televiziune;
f) adaptarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice tip de suport;
g) importul pe teritoriul României al copiilor legal realizate de pe propriile programe de radio sau televiziune, fixate pe orice tip de suport.
De asemenea, organismele de radio și de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a împiedica importul de copii realizate fără autorizarea lor, de pe propriile programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice tip de suport.
Drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau neexclusiva, în condițiile prevăzute pentru dreptul de autor la art. 41 și 43.
Dispozițiile alin. (1) lit. f) nu se aplică atunci când importul este făcut de o persoană fizica, fără scopuri comerciale.
Articolul 114
Durata drepturilor prevăzute în prezentul capitol este de 50 de ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc prima emitere sau transmitere a programului organismului de radiodifuziune și de televiziune.
Articolul 115
Difuzarea unui program de radio ori de televiziune fixat pe orice fel de suport, ulterioară primelor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe decît pentru închiriere.
Articolul 116
Dispozițiile cuprinse în art. 33, 34 și 38 se aplică prin analogie și organismelor de radiodifuziune și de televiziune.
Secțiunea II Comunicarea publică prin satelit
Articolul 117
Organismele de radiodifuziune și de televiziune, care au ca obiect de activitate comunicarea publică a unor programe prin satelit, trebuie să își desfășoare activitatea cu respectarea dreptului de autor și a drepturilor conexe protejate prin prezenta lege.
În sensul prezentei legi, prin comunicare publică prin satelit se înțelege introducerea, sub controlul și responsabilitatea unui organism de radiodifuziune sau de televiziune situat pe teritoriul României, a semnalelor purtătoare de programe destinate captarii de către public, într-un lant neintrerupt de comunicare ce conduce la satelit și revine la pământ.
Articolul 118
În cazul în care semnalele purtătoare de programe sunt difuzate sub o formă codificata, introducerea lor în lantul de comunicare este considerată comunicare publică, dacă dispozitivul de decodificare a emisiunii este pus la dispoziția publicului prin organismul respectiv sau cu consimțământul sau.
Responsabilitatea comunicării publice, în cazul în care semnalele purtătoare sunt transmise de un organism situat în afară teritoriului României, este asigurata astfel:
a) dacă semnalele sunt transmise satelitului prin intermediul unei stații de legătură ascensionala situate pe teritoriul României, responsabilitatea revine persoanei care exploatează statia;
b) dacă nu se apelează la o statie de legătură ascensionala, dar comunicarea către public a fost autorizata de către un organism cu sediul în România, responsabilitatea revine organismului care a autorizat-o.
Articolul 119
Titularul dreptului de autor sau ai drepturilor conexe pot cesiona drepturile lor pentru comunicarea publică prin satelit numai printr-un contract încheiat individual sau prin intermediul unui organism de gestiune colectivă.
Contractul-cadru încheiat între un organism de gestiune colectivă și un organism de radiodifuziune sau de televiziune, pentru transmiterea unei categorii de opere aparținând unui anumit domeniu, își produce efectele și față de titularii de drepturi care nu sunt reprezentați de organismele de gestiune colectivă, dacă aceasta comunicare către public prin satelit are loc simultan cu difuzarea terestra efectuată de către același organism difuzor. Titularul de drepturi nereprezentat are posibilitatea în orice moment sa înlăture producerea efectelor contractului-cadru printr-un contract individual.
Prevederile alin. (2) nu se aplică operelor audiovizuale.
Secțiunea III Retransmiterea prin cablu
Articolul 120
În sensul prezentei legi, prin comunicare publică realizată pe calea retransmiterii prin cablu se înțelege retransmiterea simultană, neschimbata și integrală, prin cablu sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de către public a unei transmisii inițiale de emisiuni de radio sau de televiziune difuzate publicului, cu sau fără fir.
Articolul 121
Titularii dreptului de autor sau de drepturi conexe își pot exercita drepturile lor pentru autorizarea sau interzicerea retransmiterii prin cablu pe baza contractelor încheiate prin intermediul unui organism de gestiune colectivă.
Dacă unii titulari de drepturi nu au încredințat gestiunea lor unui organism de gestiune colectivă, organismul care gestionează drepturile din aceeași categorie este considerat de drept a fi gestionarul drepturilor lor. Dacă exista în același domeniu mai multe organisme de gestiune colectivă, titularul de drepturi poate opta între acestea. Revendicarea drepturilor de către acești titulari se poate face în termen de 3 ani de la data retransmiterii prin cablu.
Exercitarea dreptului de retransmitere prin cablu de către un organism de radiodifuziune și de televiziune pentru propriile programe se face prin contracte încheiate cu distribuitorii prin cablu.
Este permisă retransmiterea prin cablu, fără consimțământul titularilor de drepturi și fără plata vreunei remunerații, numai în cazul programelor proprii ale organismelor publice de radiodifuziune și de televiziune cu acoperire naționala, precum și acelora ale organismelor de radiodifuziune și de televiziune ale căror programe sunt retransmise prin cablu în mod obligatoriu, potrivit reglementărilor în vigoare.
Articolul 122
Dacă încheierea unui contract pentru retransmiterea prin cablu nu poate fi convenită de către părți, acestea pot face apel la arbitrii desemnați conform prevederilor Codului de procedura civilă.
Titlul III Gestiunea și apărarea dreptului de autor și a drepturilor conexe
Capitolul 1 Gestiunea drepturilor patrimoniale de autor și a drepturilor conexe
Secțiunea I Dispoziții generale
Articolul 123
Titularul dreptului de autor și ai drepturilor conexe își pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege în mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectivă.
Dreptul de autor și drepturile conexe care, prin natura lor, corespund unui mod de exploatare a operelor sau a prestațiilor ce face imposibila autorizarea individuală, sunt în mod deosebit susceptibile de a fi gestionate în colectiv. Fac parte din această categorie în special drepturile prevăzute la art. 13 lit. g), h), j), k) și l), art. 17, 18, 102, 107 și 109 din prezenta lege.
Secțiunea II Organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe
Articolul 124
Organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe, denumite în cuprinsul legii organisme de gestiune colectivă, sunt, în sensul prezentei legi, persoane juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredințată de către titulari.
Articolul 125
Organismele de gestiune colectivă prevăzute în prezentul capitol sunt supuse reglementărilor privind asociațiile fără scop lucrativ și pot dobîndi personalitate juridică, în condițiile legii, cu avizul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor.
Aceste organisme sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau de drepturi conexe: autori, artiști interpreți sau executanți, producători, organisme de radio și de televiziune, precum și alți titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice și juridice. Ele acționează în limitele mandatului încredințat și pe baza statutului adoptat după procedura prevăzută de lege.
Organismele de gestiune colectivă pot fi create în mod separat pentru gestionarea de categorii distincte de drepturi, corespunzind unor domenii diferite de creație, precum și pentru gestionarea de drepturi aparținând unor categorii distincte de titulari.
Articolul 126
Avizul prevăzut la art. 125 alin. (1) se acordă organismelor de gestiune colectivă cu sediul în România, care:
a) urmează să se constituie sau funcționează potrivit reglementărilor legale la data intrării în vigoare a prezentei legi;
b) fac dovada existenței unui repertoriu de opere ale membrilor și a mijloacelor umane și materiale necesare exploatării acestuia;
c) au adoptat un statut care îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege;
d) au capacitatea juridică și economică de gestionare a drepturilor pe întreg teritoriul tarii;
e) sunt accesibile potrivit dispozițiilor exprese din statutul propriu oricăror titulari ai dreptului de autor sau de drepturi conexe din domeniul pentru care se înființează.
Decizia Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor privind acordarea avizului unui program de gestiune colectivă pentru a-și exercită drepturile se publică în Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă.
Articolul 127
Statutul organismului de gestiune colectivă trebuie să cuprindă dispoziții cu privire la:
a) denumirea, domeniul și obiectul activității, cu indicarea drepturilor pe care le administrează pe baza repertorului de opere, constituit în acest scop;
b) condițiile în care se realizează gestionarea drepturilor pentru titularii acestora, pe baza principiului egalității de tratament;
c) drepturile și obligațiile membrilor în raporturile cu organismul de gestiune colectivă;
d) organele de administrare și de reprezentare, atribuțiile și funcționarea acestora;
e) patrimoniul inițial și resursele economice prevăzute;
f) regulile aplicabile repartizării drepturilor încasate;
g) modalitățile de stabilire a comisionului datorat de titularii de drepturi organismului de gestiune colectivă, în vederea acoperirii cheltuielilor necesare funcționarii;
h) modalitățile de verificare a gestiunii economice și financiare de către membri;
i) orice dispoziții obligatorii potrivit legislației în vigoare.
Articolul 128
În cazul în care într-un domeniu de creație exista mai mult de un organism de gestiune colectivă, organismul competent, în termenii prezentei legi, este cel la care s-a asociat titularul de drepturi. În cazul în care acesta nu este asociat la nici un organism, competența revine organismului din domeniu, desemnat de titularul de drepturi. Revendicarea drepturilor de către acești titulari se poate face în termen de 3 ani de la exploatarea drepturilor.
Articolul 129
Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, de autor și conexe, este dat fie direct de către titularii unui drept de autor sau de drepturi conexe prin contracte scrise, fie prin contracte corespunzătoare încheiate cu organisme străine care gestionează drepturi similare.
Dispozițiile din titlul I (capitolul VII, secțiunea I) nu se aplică contractelor de mandat prevăzute la alin. (1).
Orice titular al dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate incredinta prin contract exercițiul drepturilor sale unui organism de gestiune colectivă, acesta din urma fiind ținut sa accepte exercitarea acestor drepturi pe o baza colectivă, dacă gestiunea categoriei de drepturi în cauza intră în activitatea sa statutara.
Organismele de gestiune colectivă nu pot fi abilitate să asigure exploatarea operelor și a drepturilor conexe pentru care au primit un mandat de gestiune colectivă.
Secțiunea III Funcționarea organismelor de gestiune colectivă
Articolul 130
Organismele de gestiune colectivă au următoarele obligații:
a) sa acorde utilizatorilor, prin contract, în schimbul unei remunerații, autorizații neexclusive de utilizare a operelor sau prestațiilor titularilor drepturilor, sub forma de licență neexclusiva;
b) sa elaboreze tabele pentru domeniul lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, precum și metodologiile ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plății acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibila autorizarea individuală de către titularii de drepturi;
c) sa încheie, în numele titularilor de drepturi sau pe baza mandatului acordat de organisme similare din străinătate, contracte generale cu organizatorii de spectacole, organismele de radiodifuziune, televiziune și retransmitere prin cablu, având ca obiect autorizarea de reprezentare și difuzare a operelor sau a prestațiilor actuale și viitoare înscrise în repertoriul lor;
d) sa reprezinte interesele membrilor lor, în ce privește exploatarea operelor acestora, în afară teritoriului României, prin încheierea de contracte bilaterale cu organisme similare din străinătate, precum și prin afilierea la organisme internaționale neguvernamentale din domeniu;
e) sa încaseze sumele datorate de utilizatori și să le repartizeze între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut;
f) sa informeze, la cerere, pe titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe despre modul de utilizare a drepturilor lor și să le comunice raportul financiar anual și raportul de verificare financiar-contabila;
g) sa acorde asistența de specialitate titularilor de drepturi și sa îi reprezinte în cadrul procedurilor legale ce privesc obiectul lor de activitate;
h) sa îndeplinească orice alta activitate conform mandatului primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, în limitele obiectului lor de activitate;
i) sa ceara utilizatorilor comunicarea de informații și inminarea de documente indispensabile pentru determinarea cuantumului remunerațiilor și al taxelor pe care le colectează.
Elaborarea tabelelor și a metodologiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) se face pe baza negocierii lor cu reprezentanții asociațiilor patronale de utilizatori.
Articolul 131
Tabelele și metodologiile prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. b) se negociaza în cadrul unei comisii constituite din:
a) cîte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, care funcționează într-un domeniu;
b) cîte un reprezentant al principalelor asociații patronale ale utilizatorilor dintr-un domeniu.
Organismele de gestiune colectivă, precum și asociațiile patronale ale utilizatorilor, reprezentate în comisie, pentru fiecare domeniu, se desemnează de către Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor.
Tabelele și metodologiile negociate se prezintă pentru avizare Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor care, în termen de 30 de zile, le înaintează spre aprobare Guvernului.
În situația în care, în urma negocierilor, comisia nu a putut stabili, în termen de 90 de zile de la data constituirii ei, tabelele și metodologiile, acestea se prezintă pentru mediere Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor. În vederea medierii, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor convoacă părțile care au negociat, analizează punctele de vedere ale acestora și decide forma definitivă a tabelelor și a metodologiilor, pe care le înaintează Guvernului spre aprobare, în termen de 30 de zile de la data primirii.
Tabelele și metodologiile aprobate prin hotărâre a Guvernului sunt obligatorii și pentru utilizatorii care nu au participat la negocieri.
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate fi sesizat cu o noua cerere de avizare a tabelelor și a metodologiilor, în vederea modificării lor, de către oricare dintre părțile care le-au negociat, dar nu mai devreme de 3 ani de la aprobarea lor, în ceea ce privește remunerațiile stabilite procentual.
Remunerațiile stabilite în suma fixa se pot modifica periodic de către organismele de gestiune colectivă, o dată cu indexarea veniturilor, stabilită la nivel național. Acestea devin efective începând cu luna următoare comunicării lor către utilizatori.
Articolul 132
Gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe se poate face numai pentru operele și prestațiile aduse anterior la cunoștința publică.
Articolul 133
Organismele de gestiune colectivă, în cadrul negocierilor purtate conform art. 130 alin. (1) lit. b) în numele membrilor ale căror drepturi le gestionează nu pot pretinde utilizatorilor mai mult de 10% în total pentru drepturile de autor și, respectiv, 3% pentru drepturile conexe, din încasările brute, iar în lipsa acestora, din cheltuielile ocazionate de utilizare.
Colectarea sumelor datorate de utilizatori se va face de către un singur organism de gestiune colectivă, pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, pe criteriul reprezentativitatii. Repartizarea acestor sume între organismele de gestiune colectivă beneficiare se va face pe baza unui protocol negociat între acestea.
Articolul 134
Extinderea gestiunii colective încredințate prin contractul de mandat nu poate restringe în nici un fel drepturile patrimoniale ale titularilor.
Gestiunea colectivă se executa potrivit următoarelor reguli:
a) deciziile privind metodele și regulile de colectare a remunerației și a altor sume de la utilizatori și cele de repartiție a acestora între titularii de drepturi, cît și cele privind alte aspecte mai importante ale gestiunii colective trebuie să fie luate de membri, potrivit statutului;
b) titularii ale căror drepturi sunt gestionate de un organism de gestiune colectivă trebuie să primească periodic informații exacte, complete și detaliate despre toate activitățile organismului de gestiune colectivă;
c) în lipsa unei autorizații exprese din partea titularilor ale căror drepturi le gestionează, nici o remunerație percepută de un organism de gestiune colectivă nu poate fi utilizata în alte scopuri, cum ar fi cele culturale, sociale ori pentru a finanta activități de promovare, altele decît acelea de a acoperi costurile reale ale gestiunii de drepturi în cauza și de a repartiza acestora sumele care au rămas după deducerea acestor costuri;
d) sumele colectate de un organism de gestiune colectivă, după deducerea costurilor reale ale gestiunii colective, se impozitează potrivit prevederilor legale în materie. După alte deduceri autorizate de titularii de drepturi, în concordanta cu dispozițiile lit. c) sumele respective se repartizează între titulari proporțional cu utilizarea reală a operelor lor.
Articolul 135
Organismele de gestiune colectivă sunt obligate sa furnizeze Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor informații legate de exercitarea propriilor atribuții și sa pună la dispoziția acestuia, în primul trimestru al fiecărui an, darea de seama anuală, aprobată de adunarea generală statutara, și raportul comisiei de verificare a gestiunii economice și financiare.
În cazul în care organismul de gestiune colectivă nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 124 sau încalcă, în mod manifest și repetat, obligațiile prevăzute la art. 130 și la alin. (1) al prezentului articol, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate acorda organismului de gestiune colectivă un termen pentru intrarea în legalitate. Ca urmare a nerespectării acestor obligații, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate solicita instanței de judecată desființarea organismului de gestiune colectivă respectiv.
Articolul 136
Existenta organismelor de gestiune colectivă nu împiedica pe titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe să se adreseze unor intermediari, persoane fizice sau persoane juridice specializate, pentru a fi reprezentați în negocierile cu titlu individual privind drepturile recunoscute prin prezenta lege.
Capitolul 2 Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
Articolul 137
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenția Română pentru Protejarea Drepturilor de Autor, organ de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii, își schimba denumirea în Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor și funcționează ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul României în ceea ce privește evidenta, observarea și controlul aplicării legislației în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, cheltuielile de funcționare și de investiții fiind finanțate integral de la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor va efectua modificările corespunzătoare în bugetul de stat.
Guvernul numește pe directorul general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precum și un număr de 20 de arbitri dintre candidații cu pregătire juridică desemnați de către: organismele de gestiune colectivă, asociațiile de creatori, de artiști interpreți sau executanți și de producători și organismele care grupează entități a căror activitate profesională are legătură cu utilizarea operelor, precum și organismele de radio și de televiziune.
Arbitrii nu au calitatea de salariat al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor și au dreptul la remunerație pentru participarea la medierea tabelelor și a metodologiilor de colectare a drepturilor gestionate de către organismele de gestiune colectivă, potrivit art. 130 alin. (1) lit. b) din prezenta lege.
Printr-un regulament aprobat de Guvern vor fi stabilite normele privind structura personalului, organizarea și funcționarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precum și funcționarea corpului de arbitri.
Articolul 138
Atribuțiile Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor sunt următoarele:
a) organizează și administrează evidenta repertoriului de opere și de autori primit de la organismele de gestiune colectivă pentru drepturile de autor și drepturile conexe;
b) acorda vize pentru constituirea ca persoane juridice, în condițiile legii, a organismelor de gestiune colectivă și urmărește aplicarea legislației de către organismele a căror constituire a avizat-o;
c) avizează, în condițiile legii, elaborarea și negocierea tabelelor și a metodologiilor stabilite de organismele de gestiune colectivă cu asociațiile patronale de utilizatori;
d) exercita, la cererea și pe cheltuiala titularilor unor drepturi protejate, funcții de observare și de control asupra activităților ce pot da naștere la încălcări ale legislației dreptului de autor și a drepturilor conexe;
e) intervine, pe cale de mediere, în negocierile dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori, potrivit art. 131 alin. (4);
f) încheie procese-verbale de constatare a incalcarilor legii, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, și sesizează organele competente în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu;
g) elaborează programe de instruire, de formare practica și teoretică în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe;
h) întreține relații cu organizațiile de specialitate similare și cu organizațiile internaționale din domeniu, la care statul român este parte.
Capitolul 3 Proceduri și sancțiuni
Articolul 139
Încălcarea drepturilor recunoscute și garantate prin prezenta lege atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, potrivit legii. Dispozițiile procedurale sunt cele prevăzute în prezenta lege, care se completează cu cele de drept comun.
Titularii drepturilor incalcate pot solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoașterea drepturilor lor, constatarea încălcării acestora și pot pretinde repararea prejudiciului în conformitate cu normele legale.
În cazul încălcării unor drepturi recunoscute și protejate prin prezenta lege, titularii acestora pot cere instanței de judecată sau altor organe competente potrivit legii sa dispună, de îndată, luarea unor măsuri pentru prevenirea procedurii acestora, după caz.
De asemenea, titularii drepturilor incalcate pot cere instanței de judecată sa dispună aplicarea oricăreia dintre următoarele măsuri:
a) remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a încasărilor realizate prin actul ilicit sau, dacă prejudiciile nu pot fi reparate în acest mod, remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicită, în vederea valorificării acestora, până la acoperirea integrală a prejudiciilor cauzate;
b) distrugerea echipamentelor și a mijloacelor aflate în proprietatea făptuitorului, a căror destinație unica sau principala a fost aceea de producere a actului ilicit;
c) scoaterea din circuitul comercial prin confiscarea și distrugerea copiilor efectuate ilegal;
d) publicarea în mijloacele de comunicare în masa a hotărârii instanței de judecată, pe cheltuiala celui care a savirsit fapta.
Dispozițiile alin. (4) lit. c) nu se aplică pentru construcțiile arhitecturale, dacă distrugerea clădirii nu este impusa de circumstanțele cazului respectiv.
Articolul 140
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o luna la 2 ani sau cu amendă de la 200.000 lei la 3 milioane lei, dacă nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care, fără a avea autorizarea sau, după caz, consimțământul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:
a) aduce o opera la cunoștința publică;
b) reprezintă scenic, recita, executa sau prezintă direct, în orice alta modalitate publică, o opera;
c) permite accesul public la bazele de date pe calculator, care conțin sau constituie opere protejate;
d) traduce, publică în culegeri, adapteaza sau transforma o opera, pentru a obține o opera derivata;
e) fixează pe un suport prestația unui artist interpret sau executant;
f) emite sau transmite prin radiodifuziune sau televiziune o prestație, fixată ori nefixata pe un suport, sau o retransmite prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit ori prin orice alt procedeu similar sau prin orice alt mijloc de comunicare către public;
g) prezintă într-un loc public înregistrările sonore ale unui producător;
h) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune înregistrările sonore ale unui producător ori le retransmite prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare către public;
i) fixează programe de radio sau de televiziune sau le retransmite prin mijloace fără fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare către public;
j) comunică, într-un loc accesibil publicului cu plata intrării, programe de radio sau de televiziune.
Articolul 141
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amendă de la 500.000 lei la 10 milioane lei fapta persoanei care își însușește, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoștința publică o opera sub un alt nume decît acela decis de autor, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava.
Articolul 142
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 700.000 lei la 7 milioane lei, dacă nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care, fără a avea consimțământul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:
a) reproduce integral sau parțial o opera;
b) difuzează o opera;
c) importa, în vederea comercializării pe teritoriul României, copii de pe o opera;
d) expune public o opera de arta plastica, de arta aplicată, fotografica sau de arhitectura;
e) proiectează public o opera cinematografica sau alta opera audiovizuala;
f) emite o opera prin orice mijloc ce servește la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;
g) transmite o opera către public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;
h) retransmite o opera prin orice mijloc ce servește la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o opera prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;
i) emite sau transmite într-un loc accesibil publicului o opera radiodifuzata sau televizata;
j) reproduce prestația unui artist interpret sau executant;
k) difuzează prestația unui artist interpret sau executant;
l) reproduce înregistrările sonore ale unui producător;
m) difuzează înregistrările sonore ale unui producător, inclusiv prin închiriere;
n) importa, în vederea comercializării în România, înregistrările sonore ale unui producător;
o) reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport;
p) difuzează, inclusiv prin închiriere, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;
r) importa, în vederea comercializării în România, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport.
Articolul 143
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 500.000 lei la 5 milioane lei, dacă nu constituie o infracțiune mai grava, fapta persoanei care:
a) pune la dispoziția publicului prin vînzare sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit mijloace tehnice destinate stergerii neautorizate sau neutralizarii dispozitivelor tehnice care protejeaza programul pentru calculator;
b) refuza sa declare organelor competente proveniență exemplarelor unei opere sau proveniență suporturilor pe care este înregistrată o prestație ori un program de radio sau de televiziune, protejate în temeiul prezentei legi, aflate în posesia sa în vederea difuzării.
Articolul 144
Acțiunea penală se pune în mișcare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 140, 141 și 142 lit. a), c), j), l), n) și o), la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate în sensul prezentei legi.
Articolul 145
Actele încheiate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor în exercitarea atribuțiilor sale de control, conform art. 138 lit. d) și f), urmează regimul prevăzut de art. 214 din Codul de procedură penală.
Titlul IV Aplicarea legii. Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 146
Dispozițiile prezentei legi se aplică în oricare dintre următoarele situații:
A. operelor:
a) care nu au fost aduse încă la cunoștința publică și ai căror autori sunt cetățeni români;
b) care nu au fost aduse la cunoștința publică și ai căror autori sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul ori cu sediul în România;
c) care au fost aduse la cunoștința publică prima data în România sau care au fost aduse la cunoștința publică pentru prima data în alta țara și simultan, dar nu mai tirziu de 30 de zile, în România;
d) de arhitectura construite pe teritoriul României;
B. prestațiilor artiștilor interpreți sau executanți:
a) care au loc pe teritoriul României;
b) sunt fixate în înregistrări sonore protejate de prezenta lege;
c) nu au fost fixate în înregistrări sonore, dar sunt transmise prin emisiuni de radio sau de televiziune protejate de prezenta lege;
C. înregistrărilor sonore:
a) ai căror producători sunt persoane fizice ori juridice cu domiciliul ori cu sediul în România;
b) a căror prima fixare pe un suport material a avut loc pentru prima data în România;
c) aduse la cunoștința publică prima data în România sau aduse la cunoștința
publică pentru prima data în alta țara și simultan, dar nu mai tirziu de 30 de zile, în România;
D. programelor de radio și de televiziune:
a) emise de organisme de radiodifuziune și de televiziune cu sediul în România;
b) transmise de organisme transmitatoare cu sediul în România.
Articolul 147
Străinii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiază de protecția prevăzută prin convențiile, tratatele și acordurile internaționale la care România este parte, iar în lipsa acestora, beneficiază de un tratament egal cu cel al cetățenilor români, cu condiția ca aceștia sa beneficieze, la rindul lor, de tratament național în statele respective.
Articolul 148
Existenta și conținutul unei opere se pot dovedi prin orice mijloace de proba, inclusiv prin includerea acesteia în repertoriul unui organism de gestiune colectivă.
Autorii și alți titulari de drepturi sau deținătorii de drepturi exclusive ale autorilor, la care se face referire în prezenta lege, au dreptul sa înscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor, mențiunea de rezervare a exploatării acestora, constind în simbolul C inconjurat de un cerc, însoțit de numele lor, de locul și anul primei publicari.
Producătorii de înregistrări sonore, artiștii interpreți sau executanți ai alți deținători de drepturi exclusive ale producătorilor sau ale artiștilor interpreți sau executanți la care se face referire în prezenta lege au dreptul sa înscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale înregistrărilor sonore sau audiovizuale ori pe invelisul care le conține, o mențiune de protecție a drepturilor lor, constituită din simbolul P inconjurat de un cerc, însoțit de numele lor, de locul și anul primei publicari.
Până la proba contrară se prezuma ca drepturile exclusive semnalate prin simbolurile C și P exista și aparțin persoanelor care le-au utilizat.
Dispozițiile alin. (2), (3) și (4) nu condiționeaza existenta drepturilor recunoscute și garantate prin prezenta lege.
Autorii de opere și titularii de drepturi, o dată cu includerea operei lor în repertoriul organismului de gestiune colectivă, își pot inregistra și numele literar sau artistic, exclusiv în vederea aducerii acestuia la cunoștința publică.
Articolul 149
Actele juridice încheiate sub regimul legislației anterioare își produc toate efectele conform aceleia, cu excepția clauzelor care prevăd cesiunea drepturilor de exploatare a totalității operelor pe care autorul le poate crea în viitor.
Beneficiază de protecția prezentei legi și operele create anterior intrării în vigoare a acesteia, inclusiv programele pentru calculator, înregistrările sonore, operele cinematografice și audiovizuale, precum și programele organismelor de radiodifuziune și de televiziune, în condițiile prevăzute la alin. (1).
Durata drepturilor de exploatare asupra operelor create de autorii decedati înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi și pentru care au expirat termenele de protecție se prelungește până la termenul de protecție prevăzut în prezenta lege. Prelungirea produce efecte numai de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Articolul 150
Utilajele, schițele, machetele, manuscrisele și orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce da naștere unui drept de autor nu pot face obiectul unei urmăriri silite.
Sumele datorate autorilor ca urmare a utilizării operelor lor beneficiază de aceeași protecție ca și salariile și nu pot fi urmărite decît în aceleași condiții. Aceste sume sunt supuse impozitării conform legislației fiscale în materie.
Sunt scutite de taxa de timbru acțiunile și cererile civile născute din raporturile reglementate de prezenta lege, precum și din căile de atac aferente acestora, introduse de titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe ori de persoanele fizice sau juridice care îi reprezintă.
Articolul 151
Litigiile privind dreptul de autor și drepturile conexe sunt de competența organelor jurisdicționale, potrivit prezentei legi și dreptului comun.
Articolul 152
Organismele de gestiune colectivă care funcționează la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligate să se conformeze dispozițiilor art. 125, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Articolul 153
Dispozițiile prezentei legi se completează cu dispozițiile dreptului comun.
Articolul 154
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Pe aceeași dată se abroga
Decretul nr. 321 din 21 iunie 1956
privind dreptul de autor, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
Până la aprobarea tabelelor și a metodologiilor negociate conform prevederilor art. 131 din prezenta lege, se aplică tarifele stabilite prin actele normative în vigoare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 19 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 20 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI ION SOLCANU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.