Decizia nr. 26/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 al Tribunalului Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că, potrivit

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Or, simpla invocare de către autorul excepției a textelor constituționale pretins încălcate prin textul de lege criticat nu îndeplinește cerința motivării excepției de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor imperative ale

Legii nr. 47/1992 . Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 835/P/2005, Tribunalul Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantina Lazăr în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, și în art. 24, privind dreptul la apărare, fără a se formula nici un argument în sprijinul acestei susțineri.

Tribunalul Galați - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, care prevede: "Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei."

Autorul excepției susține că aceste prevederi legale sunt contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, și în art. 24, privind dreptul la apărare.

Examinând excepția astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează nici un argument prin care să susțină neconstituționalitatea textului de lege criticat, ci se limitează doar la indicarea normelor constituționale pretins încălcate. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în

Decizia nr. 222 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 iunie 2005, Curtea nu se poate substitui părții cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, raportând dispozițiile legale criticate la textele constituționale indicate de către autor. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile

Legii nr. 47/1992 .

De altfel, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, reținând că acestea nu încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 224 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 13 iunie 2005, a cărei soluție, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții.

Referitor la pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a principiului egalității în drepturi, aceasta nu poate fi reținută, întrucât art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare.

Pentru cele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 al Tribunalului Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2006.