Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 25/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) și art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, precum și a ordonanței, în ansamblul ei

prezumat în vigoare

Data actului
12 ianuarie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 148 din 16 februarie 2006
Citat de
1 act
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 16.209 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, în ansamblul său, și a art. 8 alin. (2) din aceeași ordonanță, excepție ridicată de Constantin Musceleanu în Dosarul nr. 8.729/2005 al Judecătoriei Botoșani.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 834D/2005, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tectona" - S.R.L. Târgu-Mureș în Dosarul nr. 3.343/2005 al Tribunalului Alba - Secția comercială și de contencios administrativ, și nr. 873D/2005, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) și

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Maria Onescu și Ioviță Onescu în Dosarul nr. 4.629/2005 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că există o strânsă legătură între obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele de mai sus, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună administrare a justiției, dispune conexarea dosarelor nr. 834D/2005 și nr. 873D/2005 la Dosarul nr. 828D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 28 octombrie 2005, 3 noiembrie 2005 și 10 noiembrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 8.729/2005, nr. 3.343/2005 și nr. 4.629/2005 ale Judecătoriei Botoșani, Tribunalului Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și, respectiv, Judecătoriei Deva, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, în ansamblul său, și a art. 8 alin. (2) din aceeași ordonanță, excepție ridicată de Constantin Musceleanu, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tectona" - S.R.L. Târgu-Mureș, precum și cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) și

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Maria Onescu și Ioviță Onescu. Excepțiile au fost formulate de acești autori în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor ordonanțe privind somații de plată emise împotriva lor.

În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate contravin textelor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16 alin. (1), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2) și ale art. 136 alin. (4) și (5), întrucât cererea de anulare este soluționată de către aceeași instanță care a soluționat și fondul cererii.

Pe lângă această critică generală existentă în cele trei dosare supuse analizei Curții, în Dosarul Curții Constituționale nr. 873D/2005, autorii excepției apreciază că dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

permit instanței de judecată să soluționeze o cauză fără a-și exercită obligația de aflare a adevărului. În consecință, posibilitatea soluționării cererii creditorului numai pe baza actelor depuse împiedică exercitarea dreptului la apărare și realizarea unui proces echitabil. Se consideră că sunt încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În optica acestora, pe de o parte, prin restricționarea dreptului debitorului de a formula apărări de fond decât în anumite condiții se limitează dreptul la apărare, iar, pe de altă parte, prin acordarea acestei posibilități, în anumite condiții, doar pe calea contestației la executare se încalcă principiul securității raporturilor juridice.

Judecătoria Botoșani, Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și Judecătoria Deva apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, în ansamblu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, și, în special, cele ale art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) și ale art. 8 alin. (2) din aceeași ordonanță. Totodată, Curtea reține că în dosarele nr. 828D/2005 și nr. 873D/2005 autorii excepțiilor au contestat și constituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. (2)-(4), respectiv ale

art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , fără ca instanța să se pronunțe cu privire la acestea.

Dispozițiile din ordonanță criticate în mod special au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1): "Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.";

- Art. 4 alin. (2)-(4): "(2) În toate cazurile, pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru înțelegerea părților asupra modalităților de plată.

(3) La citația pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului și actele depuse de acesta în susținerea cererii.

(4) În citație se va face mențiunea că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfățișare debitorul poate să depună întâmpinare, precum și actele ce pot contribui la soluționarea cererii.";

- Art. 8 alin. (2): "Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță."

Textele constituționale invocate expres în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul român, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 136 alin. (4) și (5) privind proprietatea.

Totodată, în susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care se referă la dreptul la un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

În esență, se apreciază că posibilitatea soluționării cererii privind somația de plată numai pe baza actelor depuse de părți încalcă principiile constituționale ale egalității în drepturi, ale accesului liber la justiție, ale dreptului la apărare, precum și textele constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată. Totodată, se mai susține că, în cadrul procedurii somației de plată, soluționarea cererii în anulare de către aceeași instanță care a emis ordonanța privind somația de plată contravine prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, respectiv celor ale art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , în ansamblu, Curtea constată că aceasta a mai format obiect al controlului de constituționalitate, inclusiv sub aspectele avute în vedere în prezentul dosar.

Astfel, prin

Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a statuat că

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

instituie o procedură specială și accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanțelor, ceea ce a și determinat limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima fază la înscrisuri, completate cu explicațiile și lămuririle date de părți. Cu același prilej, s-a stabilit că această limitare este deopotrivă valabilă pentru ambele părți, ele având condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare. În acest sens, Curtea s-a mai pronunțat și prin deciziile nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, și nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005.

Totodată, prin

Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea a statuat că mijloacele procedurale puse la îndemâna părților diferă față de dreptul comun tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare și fără ca una dintre părți să fie privilegiată, iar cealaltă, dezavantajată. Prin aceeași decizie Curtea a stabilit, prin prisma acestor considerente și având în vedere garanțiile procesuale de care se bucură părțile, că nu sunt încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea reține că aceste considerente, cu privire la critica de ansamblu a ordonanței, pun în evidență și constituționalitatea dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , care definesc caracterul special al procedurii.

Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor

art. 4 alin. (2)-(4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , în raport cu o critică similară, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , prilej cu care a constatat constituționalitatea acestor dispoziții legale.

Curtea constată, de asemenea, că dispozițiile

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție invocate ca și în cauza de față, prilej cu care s-a constatat constituționalitatea textului de lege criticat. Astfel, Curtea, prin

Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004 , a stabilit că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluții diferite față de cele din dreptul comun.

Totodată, Curtea, prin

Decizia nr. 505 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 13 ianuarie 2005, a statuat că reglementarea legală dedusă controlului instanței de contencios constituțional constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, fiind de natură să înlăture abuzurile din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.

Neexistând elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Curtea constată că dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată, invocate în susținerea excepției, nu au incidență în cauză, având în vedere că procedura somației de plată este o procedură specială pentru neîndeplinirea unei obligații din partea debitorului și nu pune în discuție vreo restrângere a dreptului de proprietate privată a debitorului.

Totodată, Curtea reține că dispozițiile constituționale ale art. 136 alin. (4), invocate într-unul dintre dosare, nu sunt relevante în soluționarea excepției de neconstituționalitate, acestea referindu-se în mod exclusiv la inalienabilitatea proprietății publice și la posibilitatea ca aceste bunuri să fie date în administrare, închiriate, concesionate ori date în folosință gratuită.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2)-(4) și ale

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, precum și a ordonanței în ansamblu, excepție ridicată de Constantin Musceleanu în Dosarul nr. 8.729/2005 al Judecătoriei Botoșani, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tectona" - S.R.L. Târgu-Mureș în Dosarul nr. 3.343/2005 al Tribunalului Alba - Secția comercială și de contencios administrativ, și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) și (4) și

art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Maria Onescu și Ioviță Onescu în Dosarul nr. 4.629/2005 al Judecătoriei Deva.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.