Anexa din 14 iunie 2006

Anexa nr. 1

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.1 ÎMBUNATĂTIREA PRELUCRĂRII ȘI MARKETINGULUI PRODUSELOR

'

AGRICOLE ȘI PISCICOLE

1.

MOTIVATIE

Măsu ' rile Programului SAPARD, urmăresc în primul rând facilitarea

implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană.

În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătățească performanțele producției agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate și al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele disfuncționalități ce se manifestă pe piețele specifice ale acestora și anume:

•

piețele agricole actuale nu funcționează coerent;

•

existența pe piață, a unei importante producții agricole, comercializate fără o prelucrare prealabilă și/sau insuficienta /ineficiența care

nu

permite sub această formă creșterea valorii adăugate a ramurii și nu contribuie la îmbunătățirea veniturilor agricultorilor;

•

condiții improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiționare și marketing a produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determină, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producție

(mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor și absența piețelor de desfacere), excepție făcând vânzarea directă a produselor din exploatația agricolă;

•

amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, în zonele rurale, nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generând costuri ridicate de transport și pierderi importante de produse;

•

degradarea continuă a aparatului productiv și un mare grad de uzură a unităților existente care nu dețin echipamente performante de prelucrare și nici capacități performante, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producției și controlul ei;

•

lipsa unor echipamente în dotarea unităților de industrie alimentară, privind evacuarea apelor uzate și a produșilor reziduali ce nu permit protecția suficientă a mediului înconjurator, dotarea insuficientă cu laboratoare uzinale și aparatură de măsură și control pentru determinarea calității produselor;

•

slaba diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeana, cu toate că cerințele consumatorilor reclamă o îmbunătățire a gamei sortimentale a produselor prelucrate;

•

slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul și cânepa.

Prioritățile

sunt îmbunătățirea

procesării și marketingul

în următoarele sectoare: lapte și produse lactate, carne, legume, fructe și cartofi, vinificatie, pește, produse piscicole și plante textile. În contextul României, având în ved re suprafețele și producțiile de cereale, semințe oleaginoase, sfecla de zahar și plante textile și deficiențele existente în domeniul procesării primare considerăm că fiind importante în primul rând, investițiile privind modernizarea capacităților de procesare și depozitare existente în aceste sectoare.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 1O

- 30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19 -25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.

Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Secțiunea A, din Acordul Multianual de Finantare autoritătile române au decis că lista localitătilor

(satele) afectate de inundații '

în perioada

'

aprilie-septembrie 2005 și gradul lor '

de

afectare să fie aprobate printr-un act normativ, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităților afectate de inundațiile din perioada aprilie-septembrie 2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (1 O

puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafață agricolă și forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1 O

puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (1 O

puncte).

Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează:

Gradul de afectare

%

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele prezentate în tablelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțiale negative asupra desfășurării activității economice și a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 1 O

și 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.

Prevederile art.16 paragraful 1, și art.16 paragraful 1 subparagraful a) al Secțiunii A Managementul Financiar din anexa la acordul multianual de finanțare dintre

Guvernul României

și Comisia

Comunităților

Europene,

semnat

la Bruxelles la 2 februarie 2001, cu modificările și completările ulterioare, ratificat prin Legea nr.316/2001, numit în continuare MAFA, se vor aplica

pentru toți potențialii beneficiari ai măsurii, care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% și vor realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77.

Prevederile art.16 (1), și 16 (1) (a) al Secțiunii A Managementul Financiar din MAFA se vor aplica potențialilor beneficiari ai măsurii care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 1 O

și 30% și care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de Comitetul*

local pentru situații de urgență, la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgentă

atestă că potențialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII, anexa nr. 76.

*

Comitetul local pentru situații de urgență este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004

pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situatii de urgență.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

Obiectivul

general

al

măsurii

este

îmbunătățirea

eficienței

procesam

și marketingului produselor agricole și piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care

să

contribuie

la

implementarea

acquis-ului

comunitar,

la

creșterea competitivității și valorii adăugate a produselor și, în acelasi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

Privatizarea continuă și descreșterea capacităților excedentare din sectorul public vor însoti această măsură. Măsura va contribui la:

•

m ' enținerea locurilor de munca existente;

•

crearea de noi locuri de munca;

•

creșterea veniturilor în sector.

Implementarea măsurilor prevazute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeana.

Obiective specifice

•

Îmbunătățirea competitivității produselor agricole procesate;

•

Orientarea producției în acord cu tendințele previzibile de piață și încurajarea dezvoltării de noi piete pentru produsele agricole;

•

Îmbunătățirea sau

aționalizarea rețelelor de colectare și comercializare en-gross precum și a proceselor de prelucrare a produselor agricole și piscicole;

•

Îmbunătățirea prezentării și condiționării produselor agricole și piscicole pe piată (din punct de vedere calitativ și comercial);

•

În urajarea unei mai bune utilizări a subproduselor

și/sau eliminarea produselor secundare sau a deseurilor;

•

Creșterea eficienței prin utilizarea de tehnologii moderne;

•

Favorizarea de investitii inovatoare;

•

Îmbunătățirea calității produselor prelucrate și a controlului calității produselor alimentare cu respectarea cerințelor minime ale securității alimentare cerute de Uniunea Europeană;

•

Îmbunătățirea și controlul condițiilor sanitare;

•

Promovarea unor metode de producție prietenoase mediului;

•

Apariția și consolidarea unor agenți economici privați competitivi;

•

Creșterea oportunităților de noi locuri de muncă în mediu rural și menținerea celor existente;

•

Crearea de "piețe verzi" care au ca scop apariția unor noi segmente de consumatori, orientați pe produse agricole ecologice.

Obiective operaționale

•

Sprijin pentru investiții vizând îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole și piscicole, pe sectoare și pe obiective specifice;

•

Investiții stimulatoare vizând protecția și păstrarea mediului înconjurător, precum și igiena și bunăstarea animalelor ("investiții verzi");

•

Unităt , ile în care se realizează investit , iile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare actiunilor prevazute în cadrul măsurilor "Investiții în exploatațiile agricole", "Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea

produselor

alimentare

și pentru protecția

consumatorilor", "Metode agricole de productie menite să protejeze mediul și să mentină peisajul rural", "Înființarea grupurilor' de producători", "Managementul resurselor de apă pentru agricultură" și "Asistența tehnică" vor avea un efect pozitiv atât asupra producției cât și a canalelor de comercializare și a mediului înconjurator.

4.

CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

•

Măsura vizează p '

roiecte de investiții pentru:

-

îmbunătățirea și optimizarea fluxurilor de producție, prelucrare și marketing a produselor agricole și piscicole;

-

crearea sau modernizarea rețelelor locale de colectare, a capacităților de recepționare, depozitare, condiționare, sortare și ambalare a produselor agricole și piscicole.

•

Aceste investiții contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte și produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, pasari) și ouă; legume, fructe și cartofi; prelucrarea strugurilor-soiuri nobile pentru vin; pește și acvacultură și produse de oystercultură (stridii și midii); cereale; semințe oleaginoase; zahăr, plante textile (inși cânepa).

•

Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiții care pot fi finanțate se referă la:

Lapte și produse lactate

-

Investiții noi pentru clădiri, instalații, mașini și echipamente și modernizarea și retehnologizarea unităților existente, pentru înființarea de centre de colectare, recepționare, răcire și stocare a laptelui ca materie primă, precum și achiziționarea de mijloace

de transport noi, specializate,

autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate;

Investiții

în prelucrarea, depozitarea și marketingul laptelui și produselor lactate precum și modernizarea și retehnologizarea capacităților existente; Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive;

Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor

rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zară) în cadrul unităților de procesare și marketing;

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, colectare, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare

și

marketing

(construcții

și

modernizarea

spațiilor

pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator).

Carne, produse din carne și ouă

-

Investiții noi pentru construcții și modernizarea și retehnologizarea unităților existente pentru abatorizarea și procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine și păsări, inclusiv clădiri, mașini, instalații și echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare și marketing a cărnii și produselor din carne și a ouălor, precum și achizitionarea de:

mijloace noi de transport intern, și de mijloace noi de transport, specializate (autoizoterme, autofrigorifice și transport al animalelor) necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate;

Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive;

Investiții pentru creșterea valorii adăugate

a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare și procesare a cărnii (organe, slănină, sânge, țesuturi conjuctive etc.), în cadrul unităților de procesare și marketing;

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, abatorizare, prelucrare, depozitare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare

și

marketing

(construcții

și

modernizarea

spațiilor

pentru laboratoare de analize și achizitionarea echipamentului de laborator).

Legume, fructe și cartofi

Investiții noi pentru clădiri, mașini și echipamente și/sau modernizarea și unităților existente pentru depozitare, sortare,

condiționare,

refrigerare, congelare, procesare, ambalare și marketing;

-

Investiții pentru îmbunătățirea calității și igienei produselor;

Investiții pentru protecția mediului (stații pentru epurarea apelor reziduale); Investiții pentru creșterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesării fructelor, legumelor și cartofilor din cadrul unităților de procesare și marketing;

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare

și

marketing

(construcții

și

modernizarea

spațiilor

pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator).

Vin

-

Investiții noi și/sau modernizarea și retehnologizarea clădirilor, mașinilor și echipamentelor de vinificație inclusiv recepția, depozitarea, procesarea, îmbutelierea și marketingul vinului;

-

Investiții pentru îmbunătățirea calitații și igienei produselor;

Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și a deseurilor nocive;

-

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de

procesare

și

marketing

(construcții

și

modernizarea

spațiilor

pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentului de laborator);

-

Investiții pentru implementarea sistemului de management al calității conform cu cerintele ISO 9000.

Pește si produse piscicole

-

Investiții noi și/sau modernizarea și retehnologizarea capacităților existente referitoare la clădiri, mașini și echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice en-gross), procesarea, ambalarea și marketingul peștelui și produselor pișcicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea și producerea de gheață);

Investiții pentru îmbunătățirea igienei și calității conform standardelor Uniunii Europene;

Achiziționarea de mijloace noi, specializate de transport, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice);

Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive;

Investiții pentru creșterea valorii adăugate

a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peștelui și produselor piscicole (oase, capete, solzi); în cadrul unităților de procesare și marketing;

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentelor de laborator).

Plante textile

-

Investiții noi pentru construcții, modernizarea și retehnologizarea unităților existente pentru procesarea plantelor textile (in și cânepă), inclusiv clădiri, mașini, instalații și echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare și marketingul fibrelor textile;

Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive;

-

Investiții pentru creșterea valorii adăugate

a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile;

-

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control al fluxului de recepție, prelucrare, depozitare și marketing a plantelor textile sub aspect cantitativ și calitativ;

-

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și modernizarea spațiilor pentru laboratoare de analize și achizitionarea echipamentului de laborator).

Cereale

-

Construcția

(în

cadrul

unităților

de

procesare

și

marketing)

și/sau modernizarea clădirilor, mașinilor și echipamentelor și retehnologizarea celor existente

pentru

depozitarea

(fără

creșterea

capacității

naționale)

și procesarea primară a cerealelor (uscare, calibrare, curățire, condiționare, măcinare);

-

Investiții pentru echipamente de protecția mediului (emisii de praf organic și mineral, impurități minerale și organice);

-

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare

și

marketing

(construcții

și

modernizarea

spațiilor

pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentelor de laborator).

Semințe oleaginoase

-

Construcția (în cadrul unităților de procesare și marketing existente) și/sau modernizarea

clădirilor și echipamentului capacitătilor

existente

cu noi tehnologii

pentru depozitarea și procesarea semințelor oleaginoase fără creșterea capacităților existente (uscare, calibrare, curățire, condiționare, conservare prin frig, extracție, rafinare), inclusiv semințe de floarea soarelui; Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive,

Investiții pentru creșterea valorii adăugate

a subproduselor rezultate în procesul de depozitare și prelucrare (șroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităților de prelucrare și marketing;

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, depozitare, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și achiziționarea echipamentului de laborator).

Zahăr

-

Construcția ( în cadrul unităților de procesare și marketing existente) și/sau modernizarea clădirilor, achiziționarea și retehnologizarea echipamentelor și instalațiilor pentru depozitarea și procesarea sfeclei de zahăr;

-

Investiții pentru îmbunătățirea

tehnologiilor

de depozitare, marcare

și ambalare a zahărului;

-

Investiții pentru îmbunătățirea igienei și calității conform standardelor Uniunii Europene;

-

Investiții pentru creșterea valorii adăugate a

subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasa, borhot) în cadrul unităților de procesare și marketing;

-

Investiții pentru tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor nocive;

-

Investiții pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a lanțului de recepție, prelucrare și marketing a produselor sub aspect cantitativ și calitativ;

-

Investiții pentru îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare

și

marketing

(construcții

și

modernizarea

spațiilor

pentru laboratoare de analize și achiziționarea echipamentelor de laborator).

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Proiectul va fi amplasat în spațiul rural și numai pentru modernizarea capacităților existente poate fi amplasat în mediul urban.

•

Investițiile trebuie să contribuie la îmbunătățirea situației sectorului de baza a producției agricole la care se face referință.

•

Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea și marketingul produselor agricole și piscicole dacă sunt incluse în Anexa 1 a Tratatului Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau țările candidate prezentate la punctul 8 Secțiunea F din Anexa la Acordul Multianual de Finanțare, cu modificările ulterioare.

•

Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate și plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50

OOO

EURO. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unității de procesare sau a unei părți din aceasta prin raportarea de performanțe financiare efective și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfășurarea normală a activitătii sale economice și că generează un venit semnificativ. În mod special est necesară existența piețelor de desfacere pentru produsele respective, (atestată prin studii de piață incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiară trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igienă și bunăstarea animalelor.

•

Proiectele privind construcția de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor parți din acestea precum și echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene;

•

Co-finanțarea privată trebuie să acopere cel puțin 50% din cheltuielile eligibile, cu excepția investițiilor pentru sectorul zahăr (70%). Pentru sectorul de semințe oleaginoase cofinanțarea privată este de 50% din cheltuielile eligibile pentru investițiile în protecția mediului și de 70% pentru alte investiții.

•

Beneficiarul și/sau responsabilul tehnic al proiectului

trebuie să dovedească o pregatire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze printr - un document eliberat de autoritățile competente din care să rezulte o experiență profesională în domeniu de minim 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă

sau declarație pe propria răspundere că responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregatire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;

•

Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri principale, alimentare cu apă, electricitate, comunicații).

•

Beneficiarul trebuie să asigure controlul calității produselor prin serviciile proprii sau terțe de control a calității.

•

Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligații fiscale restante față de bugetul de stat sau față de bugetul asigurarilor sociale de stat și bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare),

conform ultimelor declaratii fiscale sau altor declaratii emise de către

autoritătile fiscale.

'

'

•

Unitățile '

de depozitare/procesare în funcțiune înaintea începerii investiției

trebuie să respecte legislatia natională, iar după finalizarea întregii investitii trebuie să fie în conformitate cu legislația comunitară. Înaintea începerii investiției, unitățile de procesare lapte și produse lactate și carne și produse

din carne vor prezenta un program de restructurare, aprobat de autoritatea națională sanitar veterinară;

•

ln satele cu grad de afectare mai mare de 30% (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.77) vor fi aplicate dispozițiile art.16 (1), și 16 (1) (a) Secțiunea A din MAFA, fiind eligibile urmatoarele tipuri de investiții:

-

Investiții de modernizare pentru toți beneficiarii acestei masuri

-

Investiții noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mică și mijlocie în conformitate cu legislația natională în vigoare.

•

În sat le cu grad de afectare între 10% și 30% (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.76) vor fi aplicate prevederile art.16 (1), și 16 (1) (a) Secțiunea A din MAFA, fiind eligibile urmatoarele tipuri de investiții:

-

Investiții de modernizare pentru toți beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectat , i de inundat , ii. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situații de urgentă la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgentă demonstrează că potențialul

beneficiar a suferit pagube în urma inundațiilor din perioada aprilie - septembrie 2005.

Specifice

Pentru toate sectoarele menționate mai jos, capacitățile sunt exprimate luând în considerare materia prima.

Lapte și produse lactate

•

Proiectul să prezinte următoarele dimensiuni:

pentru centre noi sau modernizate de colectare, recepționare, răcire și stocare a laptelui: minim 2.000 hi/an;

pentru capacități noi de procesare: minim 12.500 hi/an;

pentru modernizarea capacităților de procesare existente: minim

50.000 hi/an;

•

Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condițiile de calitate prevăzute în standardele naționale;

•

Proiectele care vizează modernizarea instalațiilor de procesare a untului și laptelui praf smântanit sunt eligibile, fără creșterea capacităților de procesare existente la nivel național.

Carne, produse din carne și ouă

•

Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:

abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine) cu o producție de: minim

1.500 t/an;

abatoare noi de păsări cu o producție de: minim 1250 t/an;

abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate cu o producție de: minim 5000 t/an;

abatoare păsări modernizate cu o producție de: minim 3000 t/an; capacități noi de procesare a cărnii cu o producție de: minim 250 t/an; modernizări capacități existente de procesare a cărnii: minim 1250 t/an;

sortare și depozitare ouă: minim 300.000 bucăți (6 milioane bucați/an);

Legume, fructe și cartofi

•

Pentru legume și fructe proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:

depozite noi materii prime: minim 200 t;

depozite modernizate: minim 400 t; capacități noi de procesare: minim 100 t/an;

capacități de procesare modernizate: minim 500 t/an; capacități noi legume, fructe deshidratate: minim 250 t/an;

capacități modernizate legume, fructe deshidratate: minim 500 t/an; capacități modernizate pentru sucuri și nectaruri naturale din legume și fructe: minim 12.500 t/an.

•

Pentru cartofi, proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacități noi de depozitare: minim 1.OOO t;

capacități de depozitare modernizate: minim 2.000 t; capacități de prelucrare modernizate: minim 500 t/an; capacități noi de procesare: minim 500 t/an;

•

Materiile prime

procesate

trebuie

să îndeplinească

condițiile

de calitate prevăzute în standardele naționale.

Vin

•

Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:

•

depozite noi de vin: minim 5.000 hi.

•

depozite modernizare : 1O.OOO hi.

•

capacități noi de procesare: minim 500 t struguri/campanie de recoltare.

•

capacități de procesare modernizate: minim 1500 t struguri/campanie de recoltare

Pește și produse piscicole

•

Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:

capacități

noi de

colectare,

sortare,

condiționare

depozitare

și procesare: minim 200 t/an;

capacități modernizate de colectare, sortare, condiționare, depozitare și procesare: minim 100 t/an.

Plante textile

•

Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacități noi de recepționare, depozitare și procesare: minim 200 t/an; capacități modernizate de recepționare, depozitare și procesare: minim 1200 t/an.

Cereale

•

Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: capacități de depozitare modernizate: minim 2.000 t; capacități de procesare primară, modernizate:

-

măcinare minim: 5.000 t/an;

-

decojire: minim 5.000 t/an;

Semințe oleaginoase

•

Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:

capacități de procesare modernizate (floarea soarelui, in, soia, rapiță, ricin): minim 15.000 t/an pentru extracție și minim 12.500 t/an pentru rafinare;

capacități noi de procesare fără creșterea capacității totale: minim

25.000 t/an pentru extracție și rafinare.

Zahăr

•

Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională;

capacități modernizate de procesare sfeclă de zahăr: minim 2.000 tizi sau 150.000 t/campanie de recoltare;

Investițiile eligibile sunt*:

•

Toate investițiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acțiune al măsurii"; Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:

a)

Construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente.

b)

Utilaje și echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe parți.

c)

Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patent și licente, pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depasesc 12% din costul total eligibil al proiectului.

d)

Achiziții de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate.

Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus și în ordinul de implementare a măsurii și reflectate în manualul de procedură, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecție, lista de verificare a controlului și contracte.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele art. 4, Sectiunea B din Acordul Multianual de Finanțare dintre Comisia Comunitatii Europene, pe de o parte și România, semnat pe 2 Februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001.

Numai cheltuielile plătite de către Agenție de la data acreditării Agenției sau data (tele) specificate în această privință, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, mașinile și achizitiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeana sau din Țările menționate în art. 14 pct. 2.70 Secțiunea A din Acordul Multianual de Finanțare; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil să dovedească inputurile în cadrul acțiunilor sau a contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidență admisibile.

Nu sunt eligibile

•

Investiții în comerțul cu amănuntul;

•

Investiții care privesc obiectivul măsurii 3.4;

•

Investițiile amplasate în porturi pentru depozitarea și procesarea cerealelor.

6.

CRITERII DE SELECTIE

Proiectele vor fi selection ' ate în functie de următoarele criterii:

Criteriul

Punctaj

1. lnvestit , ii în unități de prelucrare a laptelui și produselor lactate și a cărnii și produselor din carne cu program de restructurare până în

2007

15

2. Aprovizionare proprie sau relații contractuale cu producătorii pentru acoperirea a cel puțin 50% din aprovizionarea cu materie

primă pentru cel putin 1 an după finalizarea proiectului.

15

3. lmbunătățirea controlului calității produselor (laboratoare proprii)

obiective noi sau modernizate

20

4. Valorificarea superioară a subproduselor

10

5. Realizarea de produse traditionale

10

6.Amplasarea în zone cu potențial productiv conform Anexei 3:

Max. 15

Rural:

-

Potențial ridicat;

15

-

Potential mediu;

10

-

Potențial scazut

Urban

5

5

Max. 15

15

10

TOTAL

100

7.

Obiectivul proiectului:

-

Modernizări de capacitate

-

lnvestitii noi

a

art. 16, (1) și 16 (1) (a) Secțiunea A din MAFA.

7.

BENEFICIARI

Beneficiarii finali vor fi:

•

Asociații și grupuri de producători (cu personalitate juridică);

•

Societăți comerciale cu capital privat cel puțin egal sau mai mare de 75%;

•

În sectorul vinificație sunt sprijiniți: asociațiile, grupurile de producători și societățiile comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri;

•

Cooperative de consum.

8.

LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Legislația în

' curs de '

armonizare și legislația națională în vigoare sunt prezentate

în capitolul ăAnexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZITII FINANCIARE

•

Proiectel ' e din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiții generatoare

de profit.

•

Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depași 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

•

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 - 4.000.000 EURO, de cel mult două ori în limita sumei eligibile.

•

Planul financiar și sursele de finanțare totale sunt prezentate în Capitolul V. Alocările financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURA

%

din măsura

Carne

23

Lapte și produse lactate

23

Cereale

1O*

Seminte oleaginoase

3

Vin

9

Fructe și legume

16

Pește și produse piscicole

6

Zahăr

4

Plante textile

6

TOTAL

100

*

Nu se va depăși 25,6 mii.Euro pentru aceste proiecte, din contribuția publică.

Gradul de intervenție pentru proiecte de interes privat:

•

Pentru sectoarele lapte și produse lactate, carne, legume, fructe și cartofi, vinificație, pește, plante textile, semințe oleaginoase (numai pentru investiții de protecția mediului)

precum și pentru sectorul cereale (fără depășirea

capacității existente la nivel național și excluzând

investițiile realizate în porturi) :

-

50% contribuție privată

-

50% contribuție publică din cheltuielile eligibile, din care:

-

75 % contribuție Uniunea Europeană

-

25 % buget național

•

Pentru investiții, în sectoarele, zahăr și semințe oleaginoase (altele decât investiții pentru protecția mediului):

-

70% contribuție privată;

-

30% contribuție publică din cheltuielile eligibile, din care:

-

75 % contribuție Uniunea Europeana

-

25 % buget național

Activitățile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepția studiului de fezabilitate și tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii.

Plata spijinului financiar se va face pe baza de documente justificative care să probeze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum cinci tranșe.

Pentru proiectele de investiții situate în satele identificate în CAP. VIII din PANDR, anexele nr. 76 și 77, rata de intervenție este:

-

25% contribuție privată

-

75% contribuție publică

Pentru contribuția publică, rata de intervenție este:

-

85% contribuție UE

-

15% contribuție buget național

Aceste dispoziții se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 30 iunie 2006. Dispozițiile art.16 (1) și 16 (1) (a), Secțiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submăsurile semințe oleaginoase și zahăr.

10.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

•

În spațiul rural al României definit conform legislației naționale în vigoare.

•

În spațiul urban pentru modernizarea capacitaților existente.

•

Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele geografice care au potențial productiv ridicat, conform anexei 3 .

Proiectele pentru care se aplică prevederile art.16 (1) și 16 (1) (a), Secțiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundații în conformitate cu CAP. VIII din PNADR - anexele nr. 76 și 77.

Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau internaționale ale Ministerului Mediului și Gospodăririi

Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Ministerul Administrației și Internelor.

11.

INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali:

•

Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate și tipuri de investitii: 1900, din care:

'

Sectoare

Total nr. proiecte

Din care

Proiecte de procesare

Proiecte de depozitare

lapte și produse lactate

450

300

150

carne și produse din carne

490

300

190

legume, fructe și cartofi

340

200

140

vinificatie

190

100

90

pește și produse piscicole

130

60

70

cereale

160

100

60

seminte oleaginoase

30

20

10

zahăr

50

30

20

plante textile

60

60

-

Producțiile realizate și procesate, capacitățile de prelucrare și depozitare existente, precum și investițiile în sectorul agroalimentar îmbunătățite prin măsura

1.1

din programul SAPARD, sunt prezentate în anexa 5 la fișă tehnică.

Indicatori de rezultat

Creșterea competitivității:

•

Gradul de utilizare a capacității liniilor de prelucrare și marketing beneficiare

>80%;

•

Reducerea costurilor de prelucrare și marketing/unitatea de produs de bază cu 20% (numai pentru capacitățile existente);

nnn)Procentul

produselor comercializate provenite din cele obținute pe liniile beneficiare de prelucrare și marketing care au eticheta de calitate (număr de produse și%), >20%;

Situația in sectorul de producție agricol primar:

oooJPonderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%.

Îmbunătăt , irea sănătăt , ii și bunăstării:

•

Ponderea investițiilor beneficiare, referitoare la sănătate și bunăstare, > 20%, din care:

menite să îmbunătățească calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei și sub aspect nutritiv, > 30%;

menite să îmbunătățească securitatea la locul de munca, > 20%;

•

Tendința privind frecvența accidentelor

la locul de muncă raportate, să descrească;

Protec , tia mediului:

ttt) Ponderea tuturor investițiilor beneficiare, cu scop de protecție a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc), din cadrul liniilor de prelucrare și marketing beneficiare, să depașească 20%;

Indicatori de impact

Creșterea valorii adăugate:

•

Valoarea adăugată a produselor obținute pe liniile de prelucrare și marketing beneficiare, să crească cu 10%.

Crearea de locuri de muncă și impact social

•

Număr de locuri de muncă echivalente norma întreagă (ENI), menținute în condiții mai bune, 13.300-70% și create, 5.700-30%, (minim 1 O

ENl/proiect), preconizate: 19.000.

•

Număr de unități de procesare carne roșie, lapte, carne porc, pasăre și pește incluse în listele de clasificare B, C, D - 1.100 din care în lista B - 345, lista C

- 53, lista D - 712.

Indicatorii de rezultat și impact vor face obiectul unor îmbunătățiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzatoare.

12.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Beneficiarii candidați vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Anunț public prin mass-media;

•

Distribuirea de broșuri de informare;

•

Seminarii;

•

Întâlniri cu potențialii beneficiari.

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potentialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finantare urmatoarele

'

'

documente:

•

studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanțelor publice

și

al

ministrului

lucrărilor

publice,

transportului

și

locuinței nr.1013/873/2001 privind aprobarea structurii conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare;

•

copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare al terenului și, dupa caz, actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislației în vigoare;

•

certificatul de urbanism;

•

fișa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, dupa caz, ștampila tip A sau tip B, care poate conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională elaborată în conformitate cu legislația Uniunii Europene;

•

certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerțului și codul fiscal (copie);

•

planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 EURO);

•

ultimele trei bilanțuri anuale și ultima raportare contabilă semestrială. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de Administrația Financiară;

•

avizul autorităților fiscale care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bănci altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare;

•

declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD;

•

cazier judiciar al responsabilului de proiect;

•

existența contribuției financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr­ un document emis de bancă și/sau alte instituții financiare autorizate care să ateste existența cofinanțării și modul de asigurare al acesteia;

•

pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experiență profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declarație pe propria răspundere, că beneficiarul și/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;

•

unitățile de depozitare/procesare în funcțiune, înaintea începerii investiției trebuie să aibă autorizație de funcționare în acord cu legislația națională și la finalizarea investiției unitatea respectivă trebuie să aibă autorizație de funcționare în acord cu legislația comunitară înaintea ultimei plăți;

•

avizul sanitar veterinar și/sau sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că

unitatea este în conformitate cu legislația națională și că prin realizarea investiției va fi în concordanță cu legislația Uniunii Europene;

•

pentru unitățile de procesare lapte și produse lactate și carne și produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea națională sanitar veterinară;

•

contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situația în care nu există laborator propriu;

•

scrisoare de intenție sau precontracte pentru desfacerea unei părți de 70% din volumul producției și precontracte pentru achiziționarea unei cantități de cel puțin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare;

•

potențialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% și 30% vor depune un document emis de Comitetul local pentru situații de urgență* - la nivel de comună - care atestă că potențialul beneficiar

- a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în CAP. VIII din PNADR, anexa nr. 76.

*

Comitetul local pentru situatii de urgență este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.

Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a

unității de procesare sau a unei părți din aceasta prin raportarea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti

obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfașurarea normală a activității sale economice și că generează un venit net semnificativ (cel putin 5% profit).

14.

CONDITII DE FINANTARE

-

Beneficiar ' ii trebuie să

'

întocmescă balanțe lunare detaliate pe conturile de

investiții în curs, bilanțul contabil la jumătatea anului și bilanțul contabil la sfârșitul anului;

-

Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de două ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii;

-

Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior;

-

Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agricultrurii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

-

Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe).

-

În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depășește valoarea unitară totală de 1 O.OOO

EURO, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puțin trei furnizori.

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

Agentia SAPARD reprezintă Autoritatea de Implementare în România. Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale și descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Anexa nr. 1

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

SITUAȚIA (2004)

capacităților de producție în domeniul produselor alimentare

Nr.

Specificație

UM

CAPACITĂ îl

crt.

(mii)

Existente

Estimate

pentru

închidere

până în 2007

%

1

Procesare lapte și produse lactate

Mii hi/an

18.667,7

60

2

Procesare carne și produse din carne

Mii t/an

777,3

30

3

Abatorizare animalelor

Mii t/an

728,5

30

4

Prelucrarea și conservarea peștelui și produselor din pește

Mii t/an

33,7

25

5

Fabricare pâine și produse de morarit și panificatie

Mii t/an

54,34

15

6

Prelucrare legume și fructe

Mii t/an

777,4

10

7

Fabricare uleiuri și grăsimi vegetale alimentare

Mii t/an

428,3

30

8

Fabricarea zahărului și produselor zaharoase:

-

fabricarea zahărului;

-

zahăr și produse zaharoase

Mii t/an

3.973,1

40

738,3

20

9

Fabricarea vinurilor

Mii hi/an

19.195

25

10

Depozitare cereale și seminte oleaginoase

Mii t/an

10.166,0

45

Situația cuprinde date operative ale MAPDR

Anexa nr. 2

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

SITUAȚIA UNITĂȚILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ (2004)

Nr. crt.

Obiectiv

Nr. total

Unități conform standardelor europene

Unități cu program de restructurare

Unități propuse pentru

închidere

Până

2007

Până

2009

1

Abatoare pt. carne roșie

561

4

14

20

523

2

Unități produse carne

581

5

52

17

507

3

Unități procesare vânat

3

3

-

-

-

4

Abatoare carne pasăre

40

6

7

2

25

5

Unități carne preparată

5

5

-

-

-

6

Unități lapte și

produse

574

18

35

28

493

7

Unități pește și produse

40

7

6

-

27

8

Unităti melci

'

4

4

-

-

-

9

Unități produse din ouă

1

1

-

-

-

10

Unităti intestine

5

5

-

-

-

TOTAL

1773

58

114

67

1575

Situația cuprinde date operative ale MAPDR

Anexa nr. 3

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

'

ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTITIILE PROPUSE PRIN MĂSURA

.,,._

.....

.....

.....

.....

"IMBUNATATIREA PRELUCRARII ȘI COMERCIALIZARII PRODUSELOR

'

AGRICOLE"

CEREALE:

a)

cu potential ridicat:

Timiș Călărași, Constanța, Ialomița, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, lași, Mureș;

b)

cu potențial mediu:

Galați, Botoșani, Satu-Mare, Bihor, Tulcea, Neamț, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeș, Prahova, Alba, Vâlcea;

c)

cu potențial scăzut:

Mehedinți, Caraș-Severin, Suceava, Dâmbovița, Hunedoara, Bistrița, Sălaj, Gorj, Sibiu, Brasov, Ilfov, Maramures, Covasna, Harghita, M. Bucuresti.

SEMINTE OLEAGINOASE:

Floarea Soarelui

a)

cu potential ridicat:

Constanța, Ialomița, Brăila, Călărași, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiș, Galați;

b)

cu potențial mediu:

Satu-Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoșani, lași, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov;

c)

cu potențial scăzut:

Argeș, Neamț, Mehedinți, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmbovița,

Caraș-Severin, Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Bistrița Năsăud.

Soia:

a)

cu potential ridicat:

Brăila, Călărași, Galați, Timiș, Arad, Tulcea, lași, Ialomița;

b)

cu potențial mediu:

Dolj, Botoșani, Teleorman, Constanța, Neamț;

c)

cu potențial scăzut:

Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu- Mare.

LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE

Bovine:

a)

cu potential ridicat:

Suceava, Cluj, lași, Maramureș, Argeș, Botoșani, Bihor, Neamț, Bacău;

b)

cu potențial mediu:

Dâmbovița, Mureș, Bistrița Năsăud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Brașov, Olt;

c)

cu potențial scăzut:

Timiș, Gorj, Vrancea, Caraș-Severin, Sălaj, Arad, Vâlcea, Brăila, Ialomița, Galați, Vaslui, Sibiu, Constanța, Covasna, Mehedinți, Călărași, Ilfov.

Ovine:

a)

cu potential ridicat:

Mureș, Botoșani, lași, Teleorman, Tulcea, Bistrița Năsăud, Caraș Severin, Dolj, Cluj, Timiș;

b)

cu potențial mediu:

Constanța, Suceava, Sibiu, Brașov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinți, Olt, Harghita, Maramureș, Neamț, Vaslui, Galați, Arad, Vrancea, Argeș;

c)

cu potențial scăzut:

Brăila, Covasna, Călărași, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, lalomit , a, Vâlcea, Satu-Mare.

CARNE:

Bovine:

a)

cu potential ridicat:

Suceava, lași, Argeș, Bacău, Maramureș, Bihor, Botoșani, Neamț, Cluj, Buzău, Alba, Dâmbovița, Gorj, Bistrița Năsăud ,Vâlcea, Mureș;

b)

cu potențial mediu:

Hunedoara, Brașov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiș, Dolj, Vaslui; Teleorman, Caraș-Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galați;

c)

cu potențial scăzut:

Giurgiu, Ialomița, Sibiu, Covasna, Mehedinți, Constanța, Tulcea, Călărași.

Porcine:

a)

cu potential ridicat:

Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Mureș, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Calarași, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj;

b)

cu potențial mediu:

Argeș, Neamț, Olt, lași, Suceava, Ialomița, Constanța, Buzău, Maramureș, Brașov, Giurgiu;

c)

cu potențial scazut:

Alba, Tulcea, Dâmbovița, Prahova, Botoșani, Covasna, Sibiu, Sălaj, Vaslui, Bistrița Năsăud, Galați, Mehedinți, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraș­ Severin.

Ovine:

a)

cu potential ridicat:

Tulcea, lași, Timiș, Botoșani, Sibiu, Mureș, Cluj, Dolj, Constanța, Caraș-Severin, Bistrit , a Năsăud, Buzău;

b)

cu potențial mediu:

Alba, Arad, Brașov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamț, Galați, Bacău, Teleorman, Olt, Maramureș, Călărași, Vrancea, Mehedinți, Argeș;

c)

cu potențial scăzut:

Hunedoara, Harghita, Ialomița, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu-Mare, Dâmbovița, Ilfov.

Păsări (inclusiv ouă):

a)

cu potential ridicat:

Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Olt, Buzău, Galați, Constanța, Călărași, Botoșani, Alba, lași, Bihor;

b)

cu potențial mediu:

Prahova, Giurgiu, Timiș, Brașov, Vâlcea, Ialomița, Arad, Sibiu, Suceava, Argeș, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mureș;

c)

cu potențial scăzut:

Cluj, Tulcea, Caraș-Severin, Vaslui, Neamț, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Satu­ Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul București, Covasna.

LEGUME:

a)

cu potential ridicat:

Galați, Timiș, Olt, lași, Arad, Mureș, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmbovița;

b)

cu potențial mediu:

Ilfov, Botoșani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu, Satu-Mare, Neamț, Gorj, Bihor, Constanța, Buzău, Alba, Ialomița, Argeș;

c)

cu potențial scăzut:

Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraș-Severin, Sibiu, Bistrița Năsăud, Brăila, Mehedinți, Vaslui, Tulcea, Călărași, Maramureș, Covasna, Harghita, Brașov, M. București.

CARTOFI:

a)

cu potential ridicat:

Suceava, Covasna, Maramureș, Brașov, Harghita, Bistrița Năsaud, Neamț, Cluj, Mureș, lași, Hunedoara;

b)

cu potențial mediu:

Botoșani, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Bacău, Alba, Caraș-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare;

c)

cu potențial scăzut:

Arad, Argeș, Vâlcea, Prahova, Constanța, Gorj, Dolj, Teleorman, Galați, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinți, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Brăila, Ialomița.

FRUCTE:

a)

cu potential ridicat:

Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, Cluj, Maramureș, lași, Caraș-Severin, Sălaj;

b)

cu potențial mediu:

Bistrița Năsăud, Bacău, Mureș, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamț, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiș;

c)

cu potențial scăzut:

Vaslui, Galați, Botoșani, Alba, Mehedinți, Sibiu, Dolj, Constanța, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomița, Brașov, Călărași, Covasna, M. București.

VIN:

a)

cu potential ridicat:

Vrancea, Galați, Constanța, Buzău, Vaslui, Prahova, lași, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinți;

b)

cu potențial mediu:

Vâlcea, Bacău, Olt, Arad, Timiș, Bihor, Mureș, Argeș, Brăila, Sălaj;

c)

cu potențial scăzut:

Caraș-Severin, Satu Mare, Neamț, Cluj, Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Botoșani, Bistrița Năsăud, Călărași, Gorj, Hunedoara.

PESTE SI PRODUSE PISCICOLE:

a)

cu potential ridicat:

Tulcea, lași, Botoșani, Bihor, Constanța, Dâmbovița, Călărași, lalomita;

b)

cu potențial mediu:

Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galați, Suceava, Mehedinți, Arad, Prahova, Brăila, Mureș, Bacău, Neamț, Vaslui, Alba, Timiș, Caraș-Severin, Cluj, Buzău, Bistrița Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Brașov;

c)

cu potențial scăzut:

Argeș, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Sălaj, Vrancea.

Anexa nr. 4

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

PRODUCTU REALIZATE ȘI PROCESATE ÎN ANUL 1998

'

PRODUSE AGRICOLE

U.M

PRODUCTU REALIZAT ' E

1998

MATERII PRIME PROCESATE

1998

MATERII PRIME PROCESATE

%

LAPTE

Mii hi.

54.360

9.000

16,5

CARNE

(viu)

Mii t.

1.594

526

33,0

LEGUME-FRUCTE

Mii t.

3.926

54

1,3

CARTOFI

Mii t.

3.319

-

-

PEȘTE ȘI PRODUSE

PISCICOLE

Mii t.

39

23

59,0

STRUGURI

Soiuri nobile

Mii t.

425

425

100

CEREALE

(grâu+porumb)

Mii t.

15.01O

3.668

24,4

SEMINTE

OLEAG ' INOASE

Mii t.

1.180

726

61,5

SFECLA ZAHAR

Mii t.

1.831

1.831

100

PLANTE TEXTILE

Mii t

11,8

11,8

100

*Notă. Surse folosite: date operative Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Anexa nr. 5

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

INVESITII PRIN PROGRAMUL SAPARD ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR ÎMBUNĂTĂTITE PRIN MĂSURA 1.1.

SPECIFICATIE

U.M

CAPACITAT! EXISTENTE PT

'

CAPACITAT! IMBUNĂTĂTITE PRIN PROGRAM SAPARD PT

'

'

PROCESARE

DEPOZITARE

MODERNIZARE

CAPACITĂTI NOI

PROCESARE

DEPOZITARE

PROCESARE

DEPOZITARE

CANT

%

CANT

%

CANT

%

CAN T.

%

LAPTE

ȘI

PRODUSE

LACTATE

(exclusiv unt

și

lapte praf smântanit)

Mii hi

22.000

-

6.600

30

-

-

4.400

20

-

-

CARNE:

-abatoare (bovine,porcine,ovine,păsări)

-

depozite frig

-preparate carne

Mii to

2.634

-

675

-

274

-

658

-

170

25

-

25

-

55

-

-

20

-

395

-

67

15

- 10

-

27

-

-

10

-

LEGUME+FRUCTE

Mii to

306

345

60

20

85

25

45

15

35

10

CARTOFI

Mii to

200

215

20

10

54

25

50

25

22

10

PEȘTE

Mii to

38

18

19

50

6

33

11

30

2

10

VIN (soiuri nobile)

Mii hi

3.470

-

870

25

-

-

350

10

-

-

CEREALE

Mii to

9.377

12.950

938

10

1300

10

-

-

-

-

SEMINTE OLEAGINOASE

Mii to

1.500

-

425

25

-

-

75

5

-

-

ZAHĂR(radacini sfecla/zi)

Mii to

69

-

10

15

-

-

-

-

-

-

PLANTE TEXTILE*

Mii to

45,4

-

8

17,6

-

-

30

66,1

-

-

NOTA: Prin modernizarea și retehnologizarea capacităților existente se produce și o reducere de capacități datorată adaptării acestora la sursele de materii prime și la codițiile de piață. Apreciem o reducere a capacităților existente în proporție de 20-25%. Capacitățile noi propuse vor acoperi parțial această reducere.

SURSA: Strategia de dezvoltare a industiei alimentare pe termen scurt și mediu (1999-2000 și 2001-2005)

27

* «

Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului si cânepii în România

>>

(septembrie 2000)

Anexa nr. 2

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2.

ÎMBUNĂTĂTIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE,

' VETERINAR ȘI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR

ALIMENTARE ȘI PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR

1.

MOTIVATIE

A ln ceea ce

'

privește nevoia de a asigura îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor și în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiții (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar­ veterinar, fitosanitar și control pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor.

•

Sectorul sanitar veterinar:

-

Starea actuală a spațiilor și aparatura existentă la nivelul laboratoarelor și a instituțiilor publice abilitate este neperformantă și/sau incompletă și nu răspunde în totalitate necesităților actuale

în perspectiva aderării la U.E, fapt semnalat și de experții comunitari.

-

În condițiile creșterii importului de produse alimentare și a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiză și diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, publice și private.

La sfârșitul anului 2003 și la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătățirea cadrului legislativ și a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar și al siguranței și calității alimentelor, urmare organizării și începerii funcționării Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, prin reorganizarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor și a Agenției Naționale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Unul din scopurile acestei autorități este realizarea siguranței alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator.

Urmare acestor reorganizări, cât și a consultărilor cu experții comunitari, s-a elaborat

Strategia privind Îmbunătățirea infrastructurii de control veterinar și de control al alimentelor În sectorul public.

Prin această strategie s-a stabilit reorganizarea activității laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea și dotarea unor laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu aparatură și echipamente specifice pentru controlul siguranței și calității alimentelor, atât de origine animală, cât și vegetală, care să corespundă cerințelor Uniunii Europene din acest domeniu.

•

Sectorul fitosanitar:

-

Cunoașterea stării fitosanitare și a situației organismelor dăunătoare din culturile agricole precum și a evoluției acestora, permite fundamentarea practică a deciziilor de prevenire și combatere;

Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calității pesticidelor și de determinare a reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale,

permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică și protecția mediului înconjurător;

Direcția fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne și rapide de

comunicare (pe verticală și orizontală) cu unitățile fitosanitare județene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor și produselor vegetale, controlul calității pesticidelor și determinarea reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale.

•

Sectorul de control al calității produselor alimentare:

-

Calitatea produselor alimentare, de origine animală și vegetală și a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificată și controlată atât de către agenții economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare, cât și de către autoritățile de supraveghere și control, în vederea protejării sănătății și intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu;

-

Agenții economici care produc, ambalează, manipulează, transportă, depozitează și comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale;

-

Inspectorii desemnați pentru controlul calității produselor alimentare, din cadrul Direcțiilor

pentru agricultură și dezvoltare rurală județene - DADR

și Direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor -DSVA, nu-și pot exercita în totalitate atribuțiile de evaluare a conformității parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificațiile tehnice sau documentele normative de produs, cât și atribuțiile de supraveghere a pieței, datorită insuficientei dotări cu echipamente

pentru determinarea sănătății animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare și ai factorilor de mediu;

-

Institutul de Bioresurse Alimentare - București, este în prezent singurul institut

public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, cât și calitatea materiilor prime, a produselor finite și a ambalajelor pentru agenții economici din industria alimentară. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate național, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001 și urmează să-și extindă acreditarea și pentru metodele de analiză de referință prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieței comune a diferitelor categorii de alimente. Activitatea sa este necesară atât pentru determinarea

siguranței și calității alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cât și a alimentelor furnizate direct consumatorilor;

Nu se pot urmări și elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea și comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenților economici și a autorităților de supraveghere și control.

Strategia privind Îmbunătățirea infrastructurii de control veterinar și de control al alimentelor În sectorul public,

preconizează modernizarea și dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene din 8 regiuni, cu aparatură și echipamente specifice pentru controlul sigurantei și calitătii alimentelor, atât de origine animală, cât și vegetală. În felul acesta se pot' respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranței și calității alimentelor și protecția consumatorilor, eliminând totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru această măsură sprijinul este asigurat

în deplină complementaritate cu Programele Phare și ținând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare).

Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC și acquis-ul din domeniul veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul și pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motivează

dezvoltarea

laboratoarelor, ținând cont și de faptul că în România infrastructura de transport încă nu este modernizată, mai ales în zonele rurale în care se află majoritatea exploatațiilor de animale și unități de procesare produse de origine animală și non-animală, supuse controlului și supravegherii sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (vezi anexa).

Având în vedere că începând cu anul 2007, România va deveni membră a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la granița de NE, care va deveni graniță a Uniunii Europene, în conformitate cu cerințele comunitare pentru protecția sănătății publice și a sănătății animalelor, precum și protecția mediului înconjurător. Prin localizarea la granita cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia și accesul la Marea Neagră, după aderare la UE, România poate avea granițe critice. În aceste condiții țara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologic eficient și operativ.

Transpunerea și implementarea acquis-ului veterinar și pentru siguranța alimentelor implică dezvoltarea de noi tehnici performante astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinată de existența unui număr mare de exploatații de animale și unități de procesare produse de origine animală și non-animală.

De asemenea trebuie avută în vedere ca o problemă foarte importantă lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animală (grăsimi vegetale și derivate, băuturi alcoolice și nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc).

De asemenea, s-a ținut cont de importanța ca zone turistice internaționale în continuă dezvoltare care implică standarde europene pentru siguranța alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervației naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigații ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătății animalelor domestice

și de acvacultură. Aspectele

actuale privind problematica toxicologică

și

ecotoxicologică

sunt

extrem

de

complexe

datorită

existenței numeroaselor zone poluate și a apariției unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar și integrativ care să cuprindă principalele relații dintre mediul ambiant și organismul viu, dintre furaj și animal sau dintre animal și om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficientă care să contribuie la apărarea sănătătii oamenilor și animalelor. În acest sens este necesară dotarea cu aparatură performant'ă care să asigure identificarea și cuantificarea unui număr cât mai mare de compuși toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare.

Dezvoltarea unor programe naționale de supraveghere pasive și active; elaborarea planurilor de urgență privind controlul și eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista ăA" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontalieră a bolilor din lista ăA", inclusiv sistemul de alertă și protecție implică dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe.

În Anexa nr.1: este prezentată repartiția pe județe a laboratoarelor publice ale sectoarelor

sanitar-veterinar,

fitosanitar

și pentru

controlul

siguranței

și calității alimentelor care vor fi finanțate prin SAPARD.

Ținând cont de faptul că măsura are în vedere construcția instituțională, va fi finanțată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finantate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanțare prin Programul SAPARD'. În sectorul sanitar­ veterinar și pentru siguranța alimentelor, institutele Naționale de referință, punctele de inspecție la frontieră și instruirea personalului va fi finanțată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor județene va fi finanțată prin programul SAPARD.

2.

OBIECTIVE

Obiectivul general

•

Implementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru controlul calității produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătățirea calității materiilor prime și a produselor agroalimentare finite și pentru creșterea competitivității acestora pe piața internă și în perspectiva exportului.

Obiective specifice

•

Operaționalizarea și eficientizarea

controlului sanitar-veterinar, fitosanitar și al produselor alimentare;

•

Adoptarea unor noi tehnici de analiză de laborator similare cu cele din U.E.;

•

Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către institutiile abilitate;

'

Obiective operaționale

•

Modernizarea, extinderea și dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente;

•

Înființarea sau modernizarea și dotarea unor rețele de informații și comunicare pentru laboratoarele publice.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură

se corelează cu măsura "lnvestitii în exploatatiile agricole" și cu "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole".

4.

CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Măsura vizează îm '

bunătățirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar

veterinar, fitosanitar și controlul alimentelor.

Se urmărește:

-

extinderea,

modernizarea construcțiilor și dotarea unor laboratoare deja existente;

-

îmbunătățirea sistemelor de prelucrare și comunicare a datelor și informațiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanțate prin programul Phare).

Pentru

sectorul sanitar-veterinar,

investitiile constau în:

-

extinderea și modernizarea construcți ' ilor existente și dotarea cu echipamente și

aparatură specifică a laboratoarelor din cadrul a 16 direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectorială;

-

achiziționarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaționale din UE și a unei baze de date relevantă, în special programul

TRACES pentru comunicarea rapidă cu centrele de referință europene, între direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și toate cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import, export și tranzit;

-

modernizarea și/sau dotarea cu

echipamente și aparatură specifică a unor laboratoare din domeniul public.

Pentru

sectorul fitosanitar,

investit , iile constau în:

-

dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante

și produse vegetale, care va deservi mai multe județe ;

-

achiziții de aparatură (sisteme Agroexpert), echipamente și tehnică de calcul și software pentru Sistemul Informatic Național pentru Protecția Plantelor din cadrul celor 42 unități fitosanitare județene;

Pentru

controlul calită

.

tii alimentelor

investit , iile constau în:

-

modernizarea construcțiilor și dotarea cu aparatură și echipamente specifice, a

laboratoarelor

Institutului

de

Bioresurse

Alimentare

București

pentru

controlul securității și calității produselor alimentare și a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naționale conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autoritățile de control cu ocazia verificărilor agenților economici, cât și pentru analizele de laborator solicitate de agenții economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul București și județele limitrofe;

-

extinderea și modernizarea spațiilor existente destinate expertizei alimentelor și dotarea cu echipamente și aparatură specifică efectuării analizelor privind siguranța și calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni;

-

dotarea cu un sistem de informare și monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranța și calitatea alimentelor către autoritățile implicate.

-

modernizarea și/sau dotarea cu

echipamente și aparatură specifică a unor laboratoare, autorizate sau acreditate, pentru controlul siguranței și calității produselor alimentare, de origine animală și/sau vegetală, recomandate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele și strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fito-sanitar și de control alimentar și să asigure armonizarea metodelor și tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană;

•

Investițiile trebuie să fie situate în zone cu potențial agricol ridicat și cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1;

•

Investițiile

pentru modernizare

trebuie

să

asigure

efectuarea

analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fito-sanitar și alimentar din U.E;

•

Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informațiilor din aria deservită;

•

Laboratoarele instituțiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfășoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar și de control al securității și calității alimentelor, înainte de transmiterea proiectului;

•

Trebuie certificată existent , a co-finant , ării.

Specifice

Sectorul sanitar-veterinar:

•

Proiectele să se coreleze cu acțiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecției consumatorilor, sănătății animalelor, protecției mediului și care să reglementeze circulația animalelor și a produselor de origine animală.

•

Proiectele să includă măsurile care asigură protecția teritoriului fața de bolile menționate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc.

Proiectele să utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Național după omologarea și avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO și alte standarde internaționale. Clădirile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate.

Proiectele

să respecte

Programul acțiunilor

strategice

de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animalele de fermă și expertiză sanitară veterinară a produselor animale și a furajelor.

Sectorul fitosanitar:

•

Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea și controlul să se desfașoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informațiilor.

Controlul calităt • ii alimentelor:

•

Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate și metodelor de analiză de

referință pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene.

Investițiile eligibile sunt:

•

Cele menționate în secțiunea 4 «Câmpul de acțiune al măsurii» pentru toate sectoarele implicate ;

•

Pot fi cheltuieli eligibile :

-

Extinderea și modernizarea construcțiilor existente;

-

Achiziția de noi instalații specifice, aparate și echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj;

-

Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și

consultanților, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patente și licențe, costuri care privesc pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură,

care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului

exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcții, când aceste costuri nu depășesc 5%.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele art.4, Secțiunea B a Acordului Multianual de Finanțare dintre Comisia Comunitaților Europene si Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările și completările ulterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privință, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achizițiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările

mentionate la art.4, Sectiunea B din anexa Acordului Multianual de Finantare sus

ment ' ionat , cu modificările '

și completările ulterioare.

'

Tipuri de activitate

Sanitar veterinar

Fitosanitar

Controlul calitătii produselor

'

alimentare

Public

Privat

Public

Privat

Public

Privat

Extindere, modernizare construcții și dotare de laboratoare

16

o

1

o

1

(16 secții de expertiză a alimentelor în cadrul

LSVSA)*

o

Rețea informațională natională

1

1

o

*Nota:LSVSA sunt laboratoare samtare vetennare și pentru siguranța alimentelor ale d1rect1 . 1 .

lor samtare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, din cadrul ANS VSA. Acestea au secții de expertiză

a

alimentelor.

Laboratoare

•

Număr de beneficiari (18)

•

Număr de proiecte publice pentru modernizare (18);

Ret • eaua informa • tională

•

Număr de proiecte (2)

Indicatori de rezultat

•

Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerințele U.E, din totalul numărului de analize realizate, să depășească 90%;

•

Creșterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerințele UE, datorate asistenței, cu 20% față de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenței, pentru laboratoarele modernizate.

•

Îmbunătățirea calității alimentelor de origine animală și vegetală.

Indicatori de impact

Implementarea aquis-ului În controlul sanitar-veterinar, fitosanitar și al controlului calității produselor alimentare.

•

Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiză de referință comunitare: 100% pentru:

- laboratoarele modernizate.

11.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Anunț prin mass-media

•

Distribuirea de broșuri de informare

•

Seminarii locale

•

Întâlniri cu solicitant , ii .

12.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

•

Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transportului și locuinței nr.1013/873/2001 privind aprobarea structurii conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru

achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general și a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenție, cu completările ulterioare, după caz;

•

Certificatul de urbanism, după caz;

•

Fișa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila de tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația UE;

•

Declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;

•

Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională conformă cu legislația UE, după caz;

•

Avizul sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională conformă cu legislația UE, după caz.

13.

CONDITII DE FINANTARE

•

Beneficia '

rii trebuie să '

menționeze clar în documentele contabile toate operațiile

privitoare la investiția respectivă;

•

Beneficiarul va colabora și

va prezenta orice informație solicitată de structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

•

Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranșe);

•

Beneficiarul poate să primească ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. Beneficiarul privat poate solicita o nouă finanțare după completarea și aprobarea proiectului anterior;

•

Achizițiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achizițiile publice.

14.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

Agenția SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare.

Anexa nr. 1

la fișa tehnică pentru măsura 1.2

LABORATOARELE INSTITUTIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJN

'

SAPARD

I.

SANITAR-VETERINAR:

Laboratoarele direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (16)

:

1.

Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj și LSVSA Satu Mare ;

2.

Regiunea Nord Est: LSVSA Bacău, LSVSA Suceava, LSVSA lași ;

3.

Regiunea Centru Sud : LSVSA Brașov, LSVSA Alba ;

4.

Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara, LSVSA Timiș;

5.

Regiunea Sud Vest: LSVSA Dolj, LSVSA Olt;

6.

Regiunea Sud Est: LSVSA Constanța, LSVSA Tulcea ;

7.

Regiunea Sud: LSVSA Prahova, LSVSA Ialomița;

8.

Regiunea București: LSVSA București.

li. FITOSANITAR:

Laboratorul Unității Fitosanitare a județului Mureș

-

pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, care deservește beneficiari din județele : Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș.

III.

CONTROLUL CALITĂTII ALIMENTELOR

'

Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare

Secțiile pentru expertiza siguranței și calității alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar.

Anexa nr. 3

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 2.1 DEZVOLTAREA ȘI ÎMBUNĂTĂTIREA INFRASTRUCTURII RURALE

'

1.

MOTIVATIE

Infrastructur '

a rurală este foarte redusă și prezintă disparități foarte mari.

A ln majoritatea spațiului rural se remarcă următoarele:

•

drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la rețeaua rutieră sau la cea de cale ferată precum și cele care îmbunătățesc circulația în zonele rurale și/sau deservesc accesul la exploatațiile agricole;

•

rețeaua de alimentare cu apă în sistem centralizat este insuficientă;

•

rețelele de canalizare și stațiile de tratare a apelor reziduale sunt inca inexistente;

•

în majoritatea comunelor lipsește canalizarea, iar stații de epurare nu există, apele uzate fiind de regulă deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt împrăștiate pe câmp.

•

inundatiile, au afectat deseori România

și în prezent există tendinta de amplifi are a acestui fenomen și de creștere a frecvenței în ultimii 1O ani'. Între 1992 și 2001 au existat inundații aproape în fiecare an, în anumite zone ale țării cu pierderi semnificative materiale și umane. Riscul major al dezastrelor este datorat pe de o parte prezenței unor maluri neprotejate precum și existenței unor utilități și servicii deteriorate de protecție împotriva inundațiilor.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundatii din ultimii 20 de ani care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs aces '

tea au fost 1O - 30 aprilie,

1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localitati afectate de inundații de mai multe ori.

Datorită precipitațiilor deosebit de abundente ce au căzut în perioada

aprilie septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat creșteri, depășind cotele de inundație, afectând

toate județele tarii. În 30 de județe a fost inundată o suprafață agricolă de peste 646.793 ha .

În tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al pagubelor produse:

TOTAL

Aprilie-

Septembrie 2005

Apărare inundații

Diguri (km)

312,578

Apărări de maluri (km)

1.234,938

Baraje (buc)

140

Drumuri

Drumuri nationale (km)

560,460

Drumuri judetene (km)

3.700,580

Drumuri comunale (km)

6.160,121

Străzi (km)

2.465,772

Poduri, podele și traversări pietonale

Poduri (buc)

2.106

Podete (buc)

6.172

Traversări pietonale (buc)

835

Căi ferate (km)

23,81 O

Retele, utilităti publice

Retele alimentare cu apă (km)

198,782

Retele canalizare (km)

141,350

Retele electrice (km)

631,020

Rețele transport gaze naturale (km)

14,782

Retele comunicatii (km.cabluri fibră optică)

89,6

Surse de apă (fântâni) buc.

90.394

Uzine apă (buc)

53

Statii de epurare (buc)

42

Statii de reglare gaz (buc)

4

Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei RON (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Având în vedere conditiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri și căi ferate, rețe '

aua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, precum și

infrastructura de îmbunătățiri funciare și pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Sectiunea A, din Acordul Multianual de Finantare, autoritătile romane au decis ca

lista localit ' ăților (satele) afectate de inundații în p ' erioada apri ' lie-septembrie 2005 și

gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (10 puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafața agricolă și forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1 O

puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (1 O

puncte).

Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează:

Gradul de afectare

%

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțiale negative asupra desfășurării activității economice și a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 1 O

și 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructură rurală.

Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundații în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (Capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 75).

Cea mai mare parte a inundațiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundații și în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea V-a zone de risc natural

cuprinde în anexele V și VII unitățile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundații și respectiv la alunecări de teren.

Lucrările de protecție împotriva inundațiilor cuprind o lungime de 1.181 km de diguri la Dunare la care se adaugă 1.089 km de diguri pe râurile interioare și 114 baraje și apară o suprafață totală de 1.011.81O ha, pe care s-a dezvoltat o agricultură stabilă, centre de producție, construcții agricole, căi de comunicații și rețele de transport a energiei electrice.

România a încheiat acorduri de management a apelor cu toți vecinu sa1. În cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundațiilor. În conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei țări care pot afecta și apele unei alte țări trebuie sa fie agreate de cele doua părți.

Mai mult decât atât cooperarea în regiunea noastra referitoare la controlul inundațiilor a fost dezvoltată și anterior prin cadrul inițiativei Tisa.

Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunarea (CIPFD) este implicată în activitatea Forumului Tisa și o va asista în dezvoltarea strategiei de protecție împotriva inundațiilor care urmeaza să fie în conformitate cu bunele practici ale UE, construind pe Planul de Acțiuni pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul Dunării deja existent și elaborat în 2004 și prin încorporarea evaluării impactului inundațiilor.

România va continua să coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de Acțiuni pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul Dunării. În elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu și lung privind protecția împotriva inundațiilor se va ține cont de liniile directoare prevăzute de Directiva Inundații a CE.

Strategia pe termen mediu și lung privind protecția împotriva inundațiilor va fi elaborată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect Phare.

În acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o nouă submăsură care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructură, dar destinate prevenirii și protecției împotriva inundațiilor. Proiectele care se propun spre finanțare în cadrul acestei submăsuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an și anii anteriori și de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone de risc natural, la inundații și respectiv alunecări de teren.

Prioritățile noii submăsuri sunt:

1.

restaurarea în regim de urgență a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor (diguri, maluri);

2.

construirea și/sau reabilitarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor din zonele cu risc natural conform Legii nr. 575/2001 - anexele V și VII.

Aceste priorități, mentionate mai sus, se regăsesc șI

in

Strategia națională de management al riscului pentru inundații- partea privind atribuțiile și responsabilități ale ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

-

identificarea zonelor de risc natural;

-

menținerea în stare de funcționare a infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor;

-

amenajări pentru prevenirea inundațiilor și a alunecarilor de teren.

Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen scurt a fost elaborată de un grup de lucru inter-ministerial, care a fost condus de către Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. În această strategie, au fost prevăzute măsuri și acțiuni imediate care trebuie să fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor și cele referitoare la lucrările de apărare împotriva inundațiilor.

În decursul anilor și în special în ultima perioadă (1995- 2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării și au aparut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor și inundarea zonelor protejate.

Zonele cu risc ridicat la inundații sunt situate în Lunca Dunării, Câmpia de Vest - Banat Uudețul Timiș), insulele îndiguite ale Dunării - Insula Mare a Brăilei Uudețul Brăila), Insula Ialomiței Uudețele Ialomița și Călărași), pe râurile interioare, precum și la nivelul suprafețelor apărate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitațiile excepționale din anul 2005.

Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranța în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor și 21 baraje de atenuare a viiturilor și afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie - septembrie 2005.

Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcție de intensitatea fenomenului de eroziune (lățimea zonei dig-mal erodată într-o anumită perioadă de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele in exces ale Dunarii.

Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinată de acțiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zonă și a acțiunii eoliene în zonele fără plantații silvice de protecție.

Volumele excepționale de apă tranzitate pe văi torențiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor.

Situația zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre și pe râurile interioare ce periclitează siguranța în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel:

a).

2 zone de risc ridicat sunt în execuție sau în curs de finalizare cu surse de finanțare asigurate de Guvern prin bugetul de stat:

-

zona Cerbu (Dunăre/Braț Borcea) km 46+900-km 45+800;

-

zona Baital km 305+800-km 307+800 ( Dunăre/Braț Borcea);

b).

3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul ăReducerea riscului în caz de inundații și alunecări de teren" Subcomponentele C2 și C5 - finanțat printr-un credit de la Banca Internațională de Construcții și Dezvoltare (BIRD) :

-

zona Bentu (Dunăre/Braț Borcea) km 35+000-km 32+000;

-

zona Făcăieni km 19+915 ( Dunăre/Braț Borcea);

-

zona Bordușani km 28+050-km 27+950 ( Dunăre/Braț Borcea);

c).

5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanțare SAPARD:

-

zona Luciu Giurgeni km 232+450-km233+450 ( Dunăre/Braț Borcea);

-

zona Ciobanu km 84+000-km 83+300 ( Dunăre/Braț Borcea);

-

zona Oltenița Surlari Dorobanțu km 426+000-km 422+000 (Dunăre aval de Municipiul Oltenița);

-

zona Salcia Grădina km 70+000- km 68+000 ( Dunăre/Braț Măcin);

-

zona digurilor pe râurile interioare Brețcu, Ojdula, Căpâlna și Mărtănuș.

d).

Restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de fezabilitate elaborate din surse nationale. Nu sunt disponibile surse pentru începerea execuției.

Din barajele de atenuare a viiturilor afectate de viiturile din anul 2005, două sunt afectate substanțial și sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD - masura

2.1: - complex hidrotehnic Acumularea Șomuz I;

- complex hidrotehnic Acumularea Grănicești.

Pentru celelalte baraje ANIFa intervenit cu lucrari de întreținere și reparații.

Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieții la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea și/sau astfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuințe sociale, refacerea și dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităt , ilor rurale, cu modificările ulterioare.

Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 republicată, cu

modificările și completările ulterioare, au fost finanțate proiectele de îmbunătățire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat și reprezintă sprijinul acordat de către statul roman pentru dotarea satelor și comunelor cu lucrări de infrastructură rutieră și edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activitățile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanțat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997, cu modificările ulterioare a fost creat în scopul sprijinirii și urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 republicată, cu modificările și completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mii USD sunt destinați realizării subprogramului de alimentare cu

apă a satelor.

De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel național cu Programele PHARE și Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare și gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (orașe cu o populație mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfășoară pe o perioada de 7 ani între 2000-2006.

Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a localităților din mediul rural.

Prin Programul SAPARD se vor finanța atât modernizări cât și construcții de drumuri de interes local, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde:

-

Drumurile rurale care asigură legătura dintre:

o

Reședința de comună și satele componente;

o

Orașe și satele care le aparțin (de la sat la oraș) ;

o

Drumuri de legătură care asigură accesul satelor la drumurile județene/ naționale și rețeaua de căi ferate;

o

Intre sate (de la sat la sat).

Drumurile dintre proprietăți sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul General de Urbanism și sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatația agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole și nu pot fi finanțate prin Programul SAPARD.

Străzi - drumuri publice în interiorul localităților indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, fundătură, uliță și altele asemenea).

Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel național o dezvoltare integrată.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

•

Îmbunătățirea

situației

existente

a

infrastructurii

din

cadrul

spațiului

rural, îmbunătățirea atât a condițiilor de viață cât și a standardelor de

muncă și menținerea populației în spațiul rural.

•

Asigurarea refacerii si conservării infrastructurii de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor.

Obiective specifice

•

Ameliorarea accesului la rețeaua de drumuri comunale, județene, naționale, cai ferate, precum și la exploatațiile agricole, obiective turistice de importanță națională sau alte obiective economice;

•

Sprijinirea activităților economice, comerciale și turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;

•

Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condițiilor igienico-sanitare ale locuitorilor și a activităților productive desfășurate;

•

Ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare;

•

Asigurarea prevenirii și protecției împotriva inundațiilor.

Obiective operaționale

•

Construirea și modernizarea drumurilor de interes local și a podurilor;

•

Construirea și modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă;

•

Construirea sistemelor de canalizare a apei și investiții referitoare la stațiile de epurare a apei;

•

Reabilitarea digurilor existente de aparare împotriva inundațiilor .

•

Reabilitarea și consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor și prevenirea inundațiilor .

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură permite dezvoltarea unor măsuri și acțiuni integrate și durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcții ale Programului SAPARD (diversificarea

activităților

economice,

prelucrarea

și

comercializarea produselor agricole, investiții în exploatațiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existența unei infrastructuri minimale este o precondiție a reușitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.

4.

CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Pentru a atinge obiec '

tivele propuse, vor fi susținute următoarele submăsuri ce vor putea

dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte:

1.

Infrastructură tehnico - edilitară Drumuri în zonele rurale.

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

•

Construirea de drumuri de interes local noi și modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile județene și naționale și la rețeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipulările Ordonanței Guvernului nr.43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, telecomunicații).

Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele rurale

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

•

Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă și extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aducțiune, stație de tratare, rezervor de înmagazinare, stații de pompare, rețea de distribuție.

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, drum de acces, telecomunicații, apă, canal).

Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

•

Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: rețea de canale colectoare a apelor uzate menajere, stația de epurare, stația de pompare și canale de evacuare a apelor epurate(tratate în stații de epura re) ;

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, drum de acces, telecomunicații, apă, canal).

2.

Infrastructură de prevenire și de protectie împotriva inundatiilor

În cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări:

•

reabilitarea și consolidarea malurilor și digurilor din zonele afectate de inundații și din cele cu risc la inundații; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite, atât la Dunăre, cât și pe râurile interioare, și de asemenea

combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspirație și/sau refulare ale stațiilor de pompare amplasate la Dunăre;

•

menținerea capacității de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin rețeaua de canale;

•

reabilitarea unor construcții hidrotehnice din zonele afectate de inundații și din cele cu risc la inundații; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare

a viiturilor și de protecție a localităților și terenurilor agricole din zona respectivă. De asemenea, se au în vedere consolidarea și reabilitarea supratraversării (estacadă) unei conducte de alimentare cu apă de irigații afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005;

•

plantații forestiere, constituite în zone de protecție și consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2.

•

regularizarea scurgerilor pe versanți;

•

stabilizarea terenurilor cu alunecări;

•

eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a precipitațiilor și conducerea acestora în emisarii naturali;

•

amenajarea văilor și ravenelor prin realizarea unor construcții hidrotehnice adecvate;

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică și funcțională a proiectelor prin memoriu justificativ și studiu de fezabilitate;

•

La realizarea

lucrărilor se vor utiliza numai materiale

agrementate

conform reglementărilor naționale în vigoare, precum și legislației și standardelor naționale conforme cu legislația Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanță cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și, respectiv Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

•

Proiectul trebuie să se încadreze în prioritățile propuse prin

PUG - Planul de Urbanism General și Planurile de Amenajare a Teritoriului;

•

Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică;

Specifice

1.

Infrastructură tehnico - edilitară

•

Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului;

•

Hotărârea Consilului comunei beneficiare privind necesitatea investiției;

•

Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreținere.

Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale

•

Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de pământ;

•

Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum și a Studiului de Impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu cele din legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată și completată de Directiva 97/11/CE;

•

Proiectele

propuse

trebuie

să

respecte

prevederile

Ordonanței

Guvernului nr.43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a normelor

tehnice

privind proiectarea,

construirea,

reabilitarea,

modernizarea, întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea drumurilor publice în vigoare ;

•

Proiectele trebuie să includă amenajarea prin îmbrăcăminți adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ;

•

Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal și o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei funcționale și clasei tehnice respective;

•

Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă că după aplicarea stratului de piatră, operațiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislația națională;

•

Proiectele trebuie să prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipității se va face prin rigole, șanțuri și podețe de descărcare;

Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale:

•

Prezentarea

studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existența sursei de apă în cantitatea suficientă pentru investiții noi și extindere, iar pentru modernizări existența sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ;

•

Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum și a Studiului de Impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată și completată de Directiva 97/11/CE ;

•

Înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise;

•

Pomparea în rețeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă, fără a fi trecută prin stația de tratare;

•

Să se folosească numai aductiuni închise;

•

Pentru toate tipurile de captar ' e (subterană, izvoare, de suprafață) să fie instituite în

mod obligatoriu zonele de protecție sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;

•

Populația deservită să fie de minim 500 locuitori.

Pentru submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale:

•

Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanțelor reținute în rețeaua de canalizare și/sau evacuarea nămolului rezultat din stațiile de tratarea apei;

•

Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum și a Studiului de Impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată și completată de Directiva 97/11/CE ;

•

Populația deservită: minim 500 locuitori.

2.

Infrastructură de prevenire și de protecție Împotriva inundațiilor

•

Sa fie respectate prevederile și standardele legale privind studiul de impact asupra mediului;

•

Să existe proiectul tehnic.

Investițiile eligibile sunt:

•

Toate investițiile prevăzute la paragraful 4" Câmpul de acțiune al măsurii";

•

Achiziții de mijloace informatice și software pentru monitorizarea proceselor de exploatare și controlul calității acestora ;

•

Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziții de patente și licențe, costuri ce privesc pregătirea și implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depășească 12% din costul total eligibil al proiectului.

Instalațiile și echipamentele trebuie să fie noi și trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Țările Candidate, (conform punctului 8 (14) din secțiunea F din Acordul Multianual de Finanțare) și în conformitate cu normele Uniunii Europe inclusiv

normele referitoare la tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor toxice.

Investițiile eligibile sunt specificate mai sus, precum și în Ordinul pentru implementarea măsurii.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerințele stipulate în art. 4 Secțiunea B a Acordului Multianual de Finanțare încheiat între Uniunea Europeană și România, semnat la 2 februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001.

Numai cheltuielile plătite de Agenție de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenției pentru această măsură sau de la data (datele) specificată(e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din țările menționate la art.14 pct.2.7 Secțiunea A din Acordul Multianual de Finanțare; în aceste condiții, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme proveniența inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidență admisibile.

Nu sunt eligibile:

Ansamblul cheltuielilor menționate în art.4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secțiunea B "Managementul, Monitorizarea și Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanțare, la care se adaugă:

•

Achiziționarea de mijloace de transport.

6.

CRITERII DE SELECTIE

Proiectele vor fi select , ion ' ate în funct , ie de următoarele criterii:

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctai

10

10

3.5;

Max. 15

10

3.5 și care deservesc în zona rurală obiective culturale și turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea

111,

zone protejate amplasate de-a lungul

15

traseului.

Max.10

5

10

Max.15 5

10

4 sau mai multe ;

15

după semnarea contractului.

10

TOTAL ( maxim)

70

•

Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3)

•

Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO

•

Proiectele sunt amplasate

-

în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 și

-

în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 și

•

Existența unei donații financiare private pentru acoperirea parțială a cheltuielilor neeligibile:

-

5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului;

-

mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului

•

Numărul de localități care beneficiază de proiect:

2

localităt , i;

3

localități;

•

Proiecte care au proiectul tehnic întocmit și pot începe imediat

1.

Infrastructură tehnico - edilitară Generale

Specifice

Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

10

amplasamente.

15

5

TOTAL SUBMASURA

30

•

Proiecte care asigură legatura cu drumurile județene, cu cele naționale și cu rețeaua de căi ferate sau cu cele executate în cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, și altele asemenea.

•

Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporție de minim 80% din pământ și proiectele pentru drumuri pe noi

•

Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective turistice naționale Legea nr. 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a -zone protejate amplasate de-a lungul traseului;

Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zone rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

puțuri) sunt:

Max. 15

10

-

Insuficiente sau suficiente și poluate ;

15

-

Poluate și insuficiente

15

TOTAL SUBMĂSURĂ

30

•

Proiecte în zone în care sursele de apă tradiționale (fântâni,

•

Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori.

Pentru submăsura Canalizare în zonele rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

Max.15 10

15

15

TOTAL SUBMĂSURĂ

30

•

Proiecte care cuprind rețea de canalizare:

-

Mixtă (pluvială și menajeră)

-

Retele separate (pluviale și menajere);

•

Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori;

se

aplică În cazul potențialilor beneficiari care Îndeplinesc condițiile de accesare a art. 16, Secțiunea A din MAFA.

7.

BENEFICIARI

1.

Infrastructură tehnico

-

edilitară

Consiliile locale comunale

Asociații cu statut juridic între consiliile locale comunale.

Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanțare.

2.

Infrastructură de prevenire și de protectie împotriva inundatiilor

Administrat , ia Nat , ională a Îmbunătăt , irilor Funciare

'

8.

LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Lista actelor

'

normat ' ive în vigoare, referitoare la măsura și submăsurile în cauză este

prezentată în capitolul ăAnexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZITII FINANCIARE

Proiectele

p '

ublice

sunt

proiecte

de infrastructură, care

nu generează

venituri

substanțiale, în consecință aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri substanțiale, sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului venituri viitoare, mai puțin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mică decât 25% din costul total al investiției respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcționarea investiției, inclusiv costurile de întreținere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuția publică este de 100% din costul total eligibil.

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte pentru Infrastructură tehnico - edilitară a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100

OOO

EURO și 1

OOO OOO

EURO.

Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005.

Prioritizarea proiectelor de infrastructură tehnico-edilitară:

1.

se vor selecta și contracta proiectele aflate în lista de așteptare a Agenției SAPARD, eligibile și selectate, fără finanțare, amplasate în satele prevăzute in Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

2.

în limita fondurilor disponibile se vor selecta și contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

În cazul în care există mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru a se putea plăti o contribuție comunitară mai mare.

Planul financiar și sursele de finanțare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocările financiare pentru măsurile SAPARD (pag. 357) :

În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanță cu prevederile articolului 1 O

paragraful 3 al Secțiunii A din Acordul Multianual de Finanțare.

Comitetul de Monitorizare și Comisia vor fi informați regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanțate din dobândă vor fi distinct evidențiate și vor primi cofinanțare comunitară numai din această dobândă.

Bugetul indicativ pe submăsuri

SUBMĂSURA

%

din măsură

Drumuri în zonele rurale

50

Alimentare cu apă

35

Canalizare în zonele rurale

9,6

Infrastructura de prevenire și de protectie împotriva inundatiilor

5,4

TOTAL

100

Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează:

-

Minim 25% contribuție națională (bugetul național sau local);

-

Până la 75% contributie comunitară.

Rata de 100

%

'

poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri

nete substanțiale.

Activitățile eligibile ale proiectului se vor desfășura după semnarea contractului, cu excepția studiilor de fezabilitate și tehnice, în limita procentului aprobat în măsură.

Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze că plățile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându-se în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum 5 tranșe.

Prevederile art. 16(1) și 16(1)(a), Secțiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară și numai pentru cele amplasate în satele incluse în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

Prevederile art. 16(1) si 16(1)(a), Secțiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul submăsurii Infrastructura de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor.

Pentru proiectele de investiții la care se aplică art. 16(1) și 16(1)(a), Secțiunea A din

MAFA, rata de interventie este:

- 85%

UE

'

contributia

contribuție

' - 15%

buget național

Aceste dispoziții se vor aplica pentru proiectele aprobate până la data de 30 iunie 2006.

10.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul de infrastructură tehnico - edilitară va fi amplasat în spațiul rural definit conform legii. În cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit orașe, se acceptă proiectele cu condiția ca această schimbare să fi survenit după semnarea

contractului de finantare.

infrastructură

' Proiectele

de

tehnico

- edilitară

la care se aplică art. 16(1) si 16(1)(a),Secțiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului și Ministerul Administrației și Internelor.

11.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Anunț public, prin mijloacele mass-media;

•

Distribuirea de broșuri de informare;

•

Seminarii;

•

Întâlniri cu potențialii beneficiari

12.

INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali:

Număr de proiecte: 724 Număr de locuitori : 342.000 Număr de comune: 880

Drumuri În spațiul rural :

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1500

Număr de comune: 380

Apă potabilă

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370

Număr de km de conducte: 3.100 Număr de stații de pompare: 500 Număr de rezervoare apă potabilă: 500

Apă reziduală În spațiul rural:

Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130

Număr de km de conducte: 1 300 Număr de statii de pompare: 300 Număr de stații de epurare : 100

Infrastructură de prevenire și de protecție Împotriva inundațiilor

Număr de proiecte: 24

Număr km reconstrucție dig: 0,5 Număr km protecție mal: 2,3 Număr km restabilire mal: 1,7 Număr km reprofilare dig: 14,5

Suprafața (ha) cu lucrări de prevenire a inundațiilor: 2.685

Suprafața (ha) cu lucrări de prevenire a inundațiilor pe terenuri în pantă: 800 Număr de km de reabilitare și consolidare ravene și văi: 101

Indicatori de rezultat

•

Procentul de exploatații/gospodării/afaceri care au acces la infrastructură beneficiind de asistență (%): crește cu 50%

•

Creșterea frecvenței turistice în zonele rurale(număr de turiști și durata sejururilor)

Protecția mediului

•

Produsele reziduale/ canalizările de apă reziduală/ tratarea apelor uzate în stații de tratare ca rezultat al acțiunilor asistate (creșterea procentului volumului apei tratate și creșterea numărului de exploatații/gospodării deservite).

Indicatori de impact

Menținerea populației În zonele rurale

•

Evoluția numărului de locuitori

Locurile de muncă și impactul social

•

Numărul de locuri de muncă create :

în perioada execuției proiectului : 14.400 locuri de muncă permanente : 1.400

Indicatorii de impact și rezultat vor fi îmbunătățiți substanțial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:

•

Studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finant , elor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1013/873/ 2001

privind

aprobarea

Normelor

Metodologice

privind

aprobarea

structurii conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și

prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cu completările ulterioare;

•

Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiției.

•

Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară decizia a consiliului local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiției. Respectiva Decizie a consiliului local va trebui să menționeze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către Primărie;

•

Certificatul de urbanism conținând lista avizelor necesare pentru demararea investiției;

•

Fișa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația Uniunii Europene;

•

Declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru același proiect și de o altă finanțare națională sau comunitară;

•

Avizul sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională numai pentru proiectele de apă și canalizare.

•

Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreținere;

•

Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însușire a unui proiect tehnic deja întocmit;

•

Pentru proiectele de infrastructură de prevenire și de protecție împotriva inundațiilor trebuie proiectul tehnic aprobat.

14.

CONDITII DE FINANTARE

•

beneficia '

rii trebuie să '

menționeze clar în documentele contabile toate operațiunile

privitoare la respectiva investiție;

•

la momentul depunerii cererii de finanțare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA;

•

un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii fara a lua în considerare proiectele afectate de inundatii în perioada aprilie -septembrie 2005;

•

beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;

•

beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

•

sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranșe).

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD - reprezintă în România autoritatea de implementare.

•

Serviciile tehnice de verificare pe teren plăți - sunt unitățile specializate din cadrul Agenției SAPARD.

Anexa nr. 1

la fișa tehnică pentru măsura 2.1

Situatia zonelor defavorizate

'

Nr.

Zona

Judetul

Act normativ

1.

Zona minieră Brad

Hunedoara

H.G. nr.991/1998

2.

Zona minieră Valea Jiului

Hunedoara

H.G. nr.992/1998

3.

Zona minieră Bălan

Harghita

H.G. nr.993/1998

4.

Zona minieră Albeni

Gorj

H.G. nr.191 /1999

5.

Zona minieră Schela

Gorj

H.G. nr.192/1999

6.

Zona minieră Motru Rovinari

Gorj

H.G. nr.193/1999

7.

Zona minieră Stei Nucet

Bihor

H.G. nr.194/1999

8.

Zona minieră Suncuiuși- Dobrești-Vadul Grișului

Bihor

H.G. nr.195/1999

9.

Zona minieră Popești- Dema-Aleșd

Bihor

H.G. nr.196/1999

10.

Zona

..

V

Rusca

miniera

Montană

Caraș Severin

H.G. nr.197/1999

11.

Zona minieră Bocșa

Caraș Severin

H.G. nr.198/1999

12.

Zona minieră Moldova Nouă-Anina

Caraș Severin

H.G. nr.199/1999

13.

Zona minieră Ip

. .

Sălaj

H.G. nr.200/1999

14.

Zona miniera V

Hida- Surduc-Jibou

Sălaj

H.G. nr.201/1999

15.

Zona minieră Sărmașag

- Chiejd Bobota

Sălaj

H.G. nr.202/1999

16.

Zona minieră Baia Mare

Maramureș

H.G. nr.203/1999

17.

Zona minieră Borșa Vișeu

Maramureș

H.G. nr.204/1999

18.

Zona minieră Filipești

Prahova

H.G. nr.205/1999

19.

Zona minieră Ceptura

Prahova

H.G. nr.206/1999

20.

Zona minieră Comănești

Bacău

H.G. nr.207/1999

21.

Zona minieră Bucovina

Suceava

H.G. nr.208/1999

22.

Zona minieră Bara Olt

Covasna

H.G. nr.209/1999

23.

Zona minieră Altân- Tepe

Tulcea

H.G.210/1999

24.

Zona minieră Rodna

Bistrita Năsăud

H.G. nr.640/1999

25.

Zona minieră Apuseni

Alba

H.G. nr.813/1999

LISTA

ANEXA Nr. 2

la fișa tehnică pentru măsura 2.1

arborilor și arbuștilor utilizați pentru consolidarea malurilor și a digurilor

1.

Acer tataricum

2.

Taxodium distichum

3.

Hippophae rhamnoides

4.

Tamarix ramosissima

5.

Morus alba (nigra)

6.

Fraxinus excelsior

7.

Fraxinus americana

8.

Fraxinus pennsylvanica

9.

Fraxinus angustifolia 1O.Fraxinus pallissae

11.

Gleditsia triacanthos

12.

Acer campestre

13.

Populus alba

14.

Populus euramericana

15.

Populus canescens

16.

Pirus pyraster

17.

Salix alba

18.

Robinia pseudacacia

19.

Elae agnus angustifolia

20.

Quercus robur

21.

Quercus pedunculiflora

22.

Ulmus minor

23.

Ulmus pumila

24.

Ulmus laevis

LISTA

ANEXA Nr. 3

la fișa tehnică pentru măsura 2.1

proiectelor propuse să fie finanțate în cadrul submăsurii

Infrastructură de prevenire și protecție Împotriva inundațiilor

Nr. crt.

Denumire proiect

1.

Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor la Dunăre, în incinta Oltenita - Surlari - Darabantu, km 422 - 426, judetul Călărași

2.

Consolidarea brațului Măcin/Dunăre și combaterea eroziunii de mal, km 83+650, judetul Constanta

3.

Consolidare de mal Borcea/Dunărea în zona Luciu - Giugeni, judetul lalomita

4.

Reabilitarea lucrărilor de apărare în zona Bretcu -Ojdula, judetul Covasna

5.

Consolidare și reabilitare supratra-versare (estacadă) râu Buzău, jud. Buzău

6.

Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Șomuz I, judetul Suceava

7.

Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren în zona Păușești- Măglaș primul nivel, jud. Vâlcea

8.

Lucrări de consolidare a zonelor cu alunecări și reabilitarea amenajărilor

existente pt. regulariz. scurgerilor de apă pe vers. în Bistrița, sbz Români, zona Orbie - Buhuși, jud. Bacău

9.

Protecția digului incintei Insula Mare a Brăilei împotriva eroziunilor de mal în zona Salcia Grădina, pe bratul Măcin, jud. Brăila

1 O.

Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Grănicești, jud. Suceava

11.

Amenajare terenuri pentru prevenire inundații și regularizarea scurgerilor de apă pe versanti în BH Ampoi, zona Pătrunjeni, oraș Zlatna, jud. Alba

12.

Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren în BH Someșul Mic,

subbazin Bontida, jud. Cluj

13.

Amenajarea terenurilor alunecate în zona localitătii Brateș - Bala, jud. Mehedinti

14.

Prevenirea și combaterea alunecărilor de teren și a excesului de umiditate în bazinul hidroQrafic Topolnita, zona Gornovita Costești, jud. Mehedinti

15.

Amenajare terenuri pentru prevenire inundații în subbazinul Valea Târsei mal stâng, zona Breaza, jud. Prahova

16.

Completarea și extinderea lucrărilor de amenajare a terenurilor în pantă afectate de alunecări, din zona de nord a municipiului Mediaș, jud. Sibiu

17.

Lucrări de consolidare și amenajare a torentului Vutcani, jud. Vaslui

18.

Amenajare terenuri pentru prevenire inundații în bazinul hidrografic Sitna, subbazinul Burla, perimetrul V - Sulita, jud. Botoșani

19.

Amenajarea terenurilor afectate de alunecări în zona Sudiți - oraș Fieni, jud. Dâmbovita

20.

Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren în zona Rediu - Aidei, jud. Vaslui

21.

Amenajarea terenurilor alunecate și eliminarea excesului de umiditate în zona

localitătilor Poiana Măgura - Câmpia, jud. Sălaj

22.

Reabilitarea lucrărilor de prevenire a inundațiilor și regularizarea scurgerilor pe

versanti în bazinul Curciu - Dârlos, jud. Sibiu

23.

Reabilitarea și completarea lucrării de prevenire a inundațiilor pe torent Dodești, sistem hidroameliorativ Elan, jud. Vaslui

24.

Lucrări de prevenire și combatere a alunecărilor de teren din zona bazinului hidrografic Prut, subbazin Valea lui Ivan, jud. Vaslui

1.

MOTIVATIE

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.1 INVESTITU ÎN EXPLOATATIILE AGRICOLE

'

'

ANEXA Nr. 4

•

Prin aplicarea '

Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, s-au

pus bazele proprietății private și a generalizării proprietății private în agricultură. Astfel, dacă prin Legea nr.18/1991 suprafața maximă restituită era de 1O ha., prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, suprafața care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, persoanele fizice și juridice pot dobândi/achiziționa până la maxim 200 ha. teren agricol în echivalent arabil, de familie.

•

Exploatațiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, mașini și echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică și morală.

•

Patrimoniul pomi-viticol actual, deși este apropiat ca suprafață celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor plantații precum și cel de distrugere datorită atât calamitătilor naturale din ultimii ani cât și modului defectuos de cultivare a plantațiilor de vii și pomi. În 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viță de vie nobilă, iar diferența de 117,7 ha era cultivată cu diferiți hibrizi productivi.

•

La unele plante tehnice și culturi tradiționale (sfeclă de zahăr, rapiță, ricin, in, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale și aromatice etc.) se constată o reducere a suprafețelor de cultură și a producțiilor obținute precum și reducerea suprafeței totale de sere încălzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha. în 1999 din care 282 ha. aparțin sectorului privat.

Transferarea animalelor slab performante de la fostele cooperative agricole de producție în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziționării unor efective matcă performante

precum

și

asigurării

condițiilor

pentru

aplicarea

unor

tehnologii performante de creștere și de întreținere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condițiile de protecție a mediului ambiant și a cadrului natural.

Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătățirea șeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juniei cu înalt potențial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD).

Însămânțarea attificială

se

face prin Asociația Crescătorilor de Taurine din România. Agenția Națională pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție asigura prin unitățile sale teritoriale reproducția naturală și respectarea Planului de Îmbunătățire la nivel national.

'

Circa 20 % din totalul fermierilor au vârstă mai mare de 65 ani. În același timp, foarte puțini tineri au condiții reale să se stabilească în mediul rural și să devină managerii unor exploatații agricole.

Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiții importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potențialului producției vegetale și animale și în special a parametrilor calitativi ai acesteia.

În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor vegetale și animale în vederea ameliorării exploatațiilor agricole și refacerii potențialului producției vegetale și animale (îmbunătățirea calității, igienei, creșterea condițiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătățirea potențialului genetic și a condițiilor de mediu), diversificarea producțiilor atât în sectorul vegetal cât și în cel al creșterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potențialului existent, a creșterii veniturilor producătorilor agricoli.

Investițiile în exploatațiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea și reînoirea parcului de tractoare și utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potențial genetic ridicat, modernizarea și reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor și fermelor de creșterea animalelor existente.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundat , ii din ultimii 20 de ani care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 1 O -

30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19 -25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.

Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Secțiunea A, din Acordul Multianual de Finanțare autoritățile române au decis ca lista localităților (satele) afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/2005, cu modificările ulterioare.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele

elemente: locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (1 O

puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafață agricolă și forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1 O

puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (1 O

puncte).

Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează:

Gradul de afectare

%

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele

stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influențe substanțial negative asupra desfășurării activității economice și a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 1O și 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructură rurală.

•

Prevederile la art.16, (1), 16 (1) (a), Secțiunea A din Acordul Multianual de Finanțare (MAFA) se vor aplica pentru toți potențialii beneficiari ai măsurii, care își desfășoară

activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30 % și vor realiza proiectul într-un sat inclus în Cap.VII I din PNADR, anexa nr. 77.

•

Prevederile la art.16, (1), 16 (1) (a), Secțiunea A din Acordul Multianual de Finanțare (MAF A) se vor aplica pentru toți pentru potențialii beneficiari care își desfășoară

activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 1O și 30% și care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de Comitetul* local pentru situații de urgență, la nivel comună. Comitetul local pentru situații de urgență atesta că potențialul beneficiarul a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în Cap.VIII din PNADR, anexa nr. 76.

*

Comitetul local pentru situații de urgență este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004

pentru aprobarea Regulamentului­ cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

•

În baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiții în exploatații agricole private, vegetale și de creștere a animalelor, asigurând raționalizarea și reorientarea producției pentru creșterea calității produselor obținute prin aplicarea unor tehnologii competitive și care ar putea limita poluarea asupra mediului înconjurator.

•

Aceasta măsură va contribui la îmbunătățirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activitățile agricole prin îmbunătățirea condițiilor lor de viață și muncă, precum și la asigurarea condițiilor de igienă și bunăstare a animalelor.

•

Implementarea măsurii se va face respectând prevederile Articolului 2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană și va asigura condițiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploatațiile agricole.

Obiective specifice

•

să modernizeze tehnologiile de cultură și să reducă costurile de producție;

•

să diversifice producția și să îmbunătățească calitatea produselor agricole românești;

•

să asigure îmbunătățirea raselor, respectarea condițiilor de igienă și de întreținere a animalelor;

•

să reducă pierderile de producție și să crească eficiența exploatațiilor agricole;

•

să promoveze diversificarea activităților agricole pentru a asigura o mai bună utilizare a forței de muncă în agricultură;

•

să asigure o mai buna valorificare a potențialului agricol al fiecarei zone;

•

să faciliteze transferul exploatațiilor agricole către tineri;

•

să protejeze, să conserve și să îmbunătățească mediul înconjurator natural, să asigure refacerea și conservarea calității solului.

•

să stimuleze concurența ;

Obiective operaționale

•

promovarea investițiilor în sectorul animal și vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătățirea construcțiilor fermei (pentru sectorul vegetal și animal), investiții în noi mașini și/sau animale cu valoare genetică ridicată, refacerea și ameliorarea plantațiilor de pomi și viță de vie.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură trebuie să se coreleze cu urmatoarele măsuri:

•

Îmbunătățirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar și al calității produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor;

•

Îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole;

•

Metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural;

•

Constituirea grupurilor de producători;

•

Managementul resurselor de apă pentru agricultură;

•

Dezvoltarea și îmbunătătirea infrastructurii rurale;

•

Îmbunătățirea pregătirii profesionale;

•

Asistență tehnică.

4.

CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Proiectele eligibile tre '

buie să se refere la:

Ferme de producție vegetală

Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin:

•

Achiziția de echipament necesar pentru modernizarea exploatațiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu : tractoare, combine, utilaje, mașini, instalații și echipamente

agricole inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiționarea, și depozitarea produselor agricole obținute și prelucrate în cadrul fermei, instalații de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale:

•

Reabilitarea plantațiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi)

prin achiziționarea de material săditor, precum și lucrări executate de terți pentru desțelenire, pregătirea solului, plantare și replantare, cu excepția îngrășării solului;

•

Reabilitarea plantațiilor

viticole (reconversie, înlocuirea viței de vie îmbătrânită și/sau slab productivă precum și a hibrizilor de vița de vie numai cu soiuri nobile) pe suprafețele existente, fără creșterea suprafeței totale cultivată cu vița de vie, prin achiziționarea de material săditor, înfiintare școli de viță de vie (complex de depozitare la frig și forțare la cald, hală de altoire, mașini și utilaje agricole, magazie și depozit materiale), precum și lucrări executate de terți pentru desțelenire, pregătirea solului, plantare și replantare, cu exceptia îngrășării solului;

•

Investiții în ferme vegetale prin modernizarea și extinderea clădirilor și utilităților (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deșeurilor, canalizare, și altele asemenea) și completarea cu o serie de construcții necesare

pentru producția agricolă (spații de sortare și depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, imprejmuire, și altele asemenea) ;

•

Modernizarea și construirea de sere noi, realizate din structuri metalice ușoare, cu centrale termice proprii și instalații de irigat, inclusiv asigurarea utilităților: alimentare cu apă, energie electrică, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate și altele asemenea, pentru a respecta condițiile de protecție a mediului înconjurator.

Ferme pentru creșterea animalelor și pasărilor

Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creșterea animalelor și a pasărilor, prin:

•

Achiziționarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potențial genetic, cu menționarea originii (pedigree), a provenienței și înregistrarea la unitățile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție 1

l ,

(cu excepția păsărilor) precum și achiziționarea de material seminal de calitate;

•

Dotarea cu tractoare, utilaje, mașini, instalații și echipamente pentru efectuarea activitătilor din fermele de creștere a animalelor;

•

Înființa(ea fermelor de creștere a animalelor și pasărilor, modernizarea celor existente precum și completarea cu alte construcții și utilități: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecții, stații de epurare, instalații pentru producerea și dozarea furajelor complexe, săli de muls și de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalații de alimentare cu apă, rețele de canalizare, instalații electrice, împrejmuire, etc.

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Proiectul va fi amplasat în spațiul rural, cu excepția modernizărilor de sere care se pot amplasa și în urban, dacă au asigurate sursele de încalzire.

•

Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermei .*

* Prin viabilitatea economică se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operațională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plătii obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfășurarea normală a activității agentului economic și că generează un venit net semnificativ (nu mai putin de 5%)

•

Înaintea începerii investiției, fermele trebuie să fie în 'acord cu standardele naționale, iar la finalizarea investiției, pentru proiectele a caror valoare este:

•

:s:

500.000 Euro investiția trebuie să fie în acord cu legislația sanitar veterinară,

fitosanitare, de igienă și bunăstare a animalelor și de mediu ale Uniunii Europene

•

>

500.000 Euro ferma trebuie să fie în acord cu legislația sanitar veterinară,

fitosanitare, de igienă și bunăstare a animalelor și de mediu a Uniunii Europene;

•

Sprijinul financiar cu o valoare

>

500.000 Euro se acordă numai proiectelor al caror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creștere a animalelor și pasărilor;

1 l

Agenția Națională pentru Ameliorare, Reproducere și Selecție asigură prin unitățile teritoriale reproducția naturală și respectarea Planului de Ameliorare la nivel național

•

Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioadă de minim 1O ani, sau de minim 5 ani în cazul altor tipuri de investiții care nu prevăd construcții;

•

Proiectul să prevadă distinct cantitățile destinate comercializarii și să conțină date privind piața și potențialii clienți.

•

Existenta co-finanțării trebuie certificată.

•

Beneficiarii (persoane fizice și/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze, printr-un document eliberat de autoritățile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoștințe profesionale

în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declarație pe propria răspundere, că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului

•

Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare și obligații restante față de bugetul de stat, față de bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau altor declarații eliberate de către autoritățile fiscale.

•

În satele cu grad de afectare mai mare de 30 % (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.77) vor fi aplicate dispozițiile art.16 (1) și 16 (1) (a), secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:

-

Investiții de modernizare și investiții noi pentru toti beneficiarii acestei măsuri

•

În satele cu grad de afectare între 10% și 30% (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.76) vor fi aplicate prevederile art.16 (1) și 16 (1) (a), secțiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiții:

-

Investiții de modernizare și investiții noi pentru toti beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectați de inundații. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situații de urgență la nivel de comună. Comitetul local pentru situații de urgență demonstrează că potențialul beneficiar a suferit pagube în urma inundațiilor

din perioada aprilie - septembrie 2005.

Specifice

•

Plantațiile viticole se realizează pe suprafețe existente, fără creșterea acestora, înlocuind vița de vie îmbătrânită sau slab productivă și hibrizii de vița de vie numai cu soiuri nobile;

•

Școlile de viță de vie vor avea o suprafață minimă de 1 ha cu 160.000 butași altoiți și 48.000 vițe altoite;

•

Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi și de viță de vie, care sunt:

-

înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

-

înregistrate în cataloagele Comunității Europene;

-

prevazute în listele furnizorilor din țările comunitare, în care soiurile au o denumire clară și o descriere suficient de amănunțită, provin dintr-un stat membru al Comunității Europene;

-

materialul să corespundă condiției de ăcalitate CE" sau normelor române în vigoare.

•

Pentru achizițiile de animale care reprezintă nuclee de reproducție cu valoare genetică

ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine

și praductivitate.

•

Achiziția inițiala de vaci/bivolițe cu o înaltă valoare potențială va fi făcută din animale de reproducție de rasă pură și cele care provin din acestea, din țările menționate în Secțiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanțare (MAFA), cu modificările și completările ulterioare, care sunt însoțite de un certificat de origine și productivitate, eliberat în conformitate cu legislația în vigoare a țării de origine și va fi limitată la:

-

Pentru producatori agricoli individuali: 6 capete

-

Pentru asociațiile familiale: 20 capete

-

Pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete.

•

Achiziția inițială de scroafe cu o înaltă valoare genetică va fi făcută din

animale de reproducție de rasă pură și cele care provin din acestea, din țările menționate în Secțiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanțare (MAFA), cu modificările și completările ulterioare, care sunt însoțite de un certificat de origine și productivitate, eliberat în conformitate cu legislația în vigoare a țării de origine și va fi limitată la:

-

Pentru producători agricoli individuali: 20 capete

-

Pentru asociațiile familiale: 50 capete

-

Pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete.

•

Achiziția inițială de oi/capre cu o înaltă valoarea potențială va fi făcută din animale de reproducție de rasă pură și cele care provin din acestea, din țările menționate în Secțiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanțare (MAFA), cu modificările și completările ulterioare, care sunt însoțite de un certificat de origine și productivitate, eliberat în conformitate cu legislația în vigoare a țării de origine și va fi limitată:

-

Pentru producători agricoli individuali: 200 capete

-

Pentru asociațiile familiale: 300 capete

-

Pentru companiile agricole/comerciale: 1400 capete.

Achiziția de animale cu valoare genetică ridicată nu va depăși numarul total pe perioada implementării programului:

-

Vaci/bivolițe: 15.000 capete

-

Oi/capre: 50.000 capete

-

Scroafe: 23.000 capete

•

Pentru creșterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze că are în exploatare suprafața de bază furajeră minimă (în funcție de zona de cultură), necesară întreținerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanță :

-

vaci lapte

0,6 ha/cap

-

taurine la îngrășat

0,3 ha/cap

-

oi sau capre

0,06 ha/cap

-

berbecuți la îngrășat 0,04 ha/cap.

•

Pentru achizițiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească că există sau sunt propuse să se construiască adăposturi corespunzatoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere și care vor respectă condițiile veterinare, de bunăstare a animalelor și de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar și acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conținutul de poluanți a apelor uzate deversate în sursele de apă.

Investițiile eligibile sunt:

•

Toate investițiile prevazute la paragraful 4" Câmpul de acțiune al măsurii"

•

Pot fi cheltuieli eligibile:

a)

Construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente;

b)

Utilaje și echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe părți;

c)

Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor și consultanților, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziționarea de licențe și patente, pentru pregatirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depașesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevazute construcții când acestea nu vor depași 3% .

d)

Achiziții de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al indentificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele Art. 4, Secțiunea B din Acordul Multianual de Finanțare, cu modificările și completările uterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsură, sau data (tele) specificate în aceasta privința, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie

originare din Comunitatea Europeană sau din Țările ment , ionate la Art. 4, Sect , iunea B din Acordul Multianual de Finant , are, cu modificările și completările ulterioare.

Nu sunt eligibile:

•

Investițiile eligibiile și neeligibile sunt conforme cu prevederile art.4, Secțiunea B din Acordul Multianual de Finanțare, cu modificările și completările ulterioare și sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

•

Investiții care privesc obiectivul măsurii 3.4

6.

CRITERII DE SELECTIE

Proiectul va fi selectat și

' evaluat în funcție de urmatoarele criterii :

Generale

Nr.

crt.

CRITERII DE SELECTIE

'

Scor (dacă da)

1

Proiecte a caror valoare totală eligibilă este între 10,000 și

300,000 Euro;

20

2

Proiecte care sunt sustinute de tineri fermieri (maxim 40 ani);

10

3

Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii

acestora

15

4

Proiectul aplică tehnologii "prietenoase cu mediul"*

15

5

Proiectul asigură diversificarea producției, mai mult de 30% din

venituri să se obtină din diversificare.

10

6.

Proiecte* care se încadrează în dimensiunile recomandate în

Anexa 1/2;

10

7.

Proiecte* ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu potențial productiv conform Anexei 3 B:

a)potențial ridicat b)potențial mediu c)potential scăzut

Maxim 15

15

10

5

8.

Proiecte* care au construcții existente și/sau animale cu înalt potențial genetic, și/sau utilaje achiziționate cu cel mult 5 ani înainte și care pot fi utilizate în fluxul tehnologic

5

TOTAL

100

Aceste tehnologii se definesc prin trei directii:

1.

Întrări În fermă:

'

a)

Apa

-

sisteme de irigații cu consum redus de apă ( de ex: prin irigații prin picurare);

-

sisteme de adăpare a animalelor cu raționalizarea consumului de apă și minimalizarea pierderilor de apă ( de ex: adăpători cu nivel constant);

b)

Sol

-

tehnologii de creștere și menținere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, inerbări etc.);

c)

Energie

-

investiții În echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc.);

d)

Investiții În conservarea resurselor genetice locale (vegetale și animale);

e)

Investiții În echipamente care

să

asigure igiena și bunăstarea animalelor În fermă;

f)

Investiții În proiectarea ergonomico-ecologică a fermelor.

2.

Procese În fermă:

a)

Investiții

În

echipamente

specifice

agro-ecologice

(echipament

pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor și dăunătorilor);

b)

Investiții În echipamente de conservare a produselor din fermă.

3.

Ieșiri din fermă:

a)

Investiții În echipamente care asigură managementul deșeurilor organice din fermă (bazine de stocare a purinului, platfonne de compostare a gunoiului de grajd);

b)

Echipamente pentru Încărcat, transport și Împrăștiat gunoiul de grajd pe câmp; c)lnstalații de epurare a apelor uzate și de reciclare a apei epurate;

d)lnstalațH pentru producerea biogazului.

7.

BENEFICIARI

Beneficiarii vor fi:

•

Producătorii agricoli individuali;

•

Asociațiile agricole familiale;

•

Societățile agricole private/ asociațiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

•

Societățile comerciale agricole cu capital privat de cel puțin egal sau mai mare de 75% constituite în baza Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare;

•

Grupuri de producători;

8.

LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Legislația în

' curs de '

armonizare și legislația națională în vigoare sunt prezentate în

capitolul ăAnexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZITII FINANCIARE

Proiectele d ' in cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiții generatoare de

venituri.

În cadrul acestui program vor putea fi finanțate proiecte a caror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000 - 500.000 EURO.

Valoarea totală eligibilă poate să ajunga la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al caror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creștere a animalelor și pasărilor, dupa realizarea investiției.

Gradul de interventie este :

-

pentru proie '

ctele din celelalte zone decât zona montană :

50% contribuție privată,

50% contribuție publică pentru proiectele aparținând tinerilor sub 40 de ani din celelalte decât zona montană:

45% contribuție privată,

55% contribuție publică

-

pentru proiectele din zona montană 40% contribuție privată,

60% contribuție publică

-

pentru proiectele aparținând tinerilor sub 40 din zona montană 35% contribuție privată,

65% contribuție publică

Contribuția publică se suportă astfel::

-75% contribuție SAPARD

-25% buget national

În cadrul acestei măsuri, beneficiarul poate să primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispozițiile financiare a măsurii.

Bugetul indicativ al acestei măsurii, defalcat pe ani se gasește în Capitolul VI Alocații financiare pentru măsurile SAPARD din PNADR.

BUGET INDICATIV PE SUBMĂSURI

SUBMASURI

%din măsură

din care:

% în alte zone decât zona

montană

din care:

% în zona montană

din care:

%

realizate de tineri

%

realizate de tineri

Culturi de câmp

19

17,2

1,8

-

-

Horticultură (din care din floricultură

1,5%)

8

6,4

1,6

-

-

Viticultură

8

6,4

1,6

-

-

Pomicultură

8

5,12

1,28

1,28

0,32

Sere

4

3,2

0,8

-

-

Ferme de vaci de lapte/bivolite

14

7,84

1,96

3,36

0,84

Creștere și înorășare de taurine

14

7,84

1,96

3,36

0,84

Ferme de oi/capre

3

1,2

0,3

1,2

0,3

lngrășatorii de berbecuti

3

2,4

0,6

-

-

Ferme de porci

10

8

2

-

-

Ferme de păsări

5

4

1

-

-

Alte ferme vegetale și de creștere a animalelor și păsărilor specializate în obținerea de produse pentru

consumul uman.

4

2,56

0,64

0,64

0,16

TOTAL

100

72.16

15.54

9.84

2.46

Cheltuielile eligibile ale activităților proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanțare, cu excepția studiului de fezabilitate și proiectului tehnic, în limita aprobată pentru aceasta măsură.

Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maxim cinci tranșe.

Pentru proiectele de investiții situate în satele identificate în CAP. VIII din PNADR, anexele nr. 76 și 77, rata de intervenție este:

-

25% contribuție privată

-

75% contribuție publică

Pentru contribuția publică, rata de intervenție este:

-

85% contribuție UE

-

15% contribuție buget național

Aceste dispoziții se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 30 iunie 2006.

10.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul va fi amplasat în spațiul rural al României, definit conform legislației naționale în vigoare, cu excepția modernizării serelor amplasate în zona urbană. Amplasarea proiectelor din zona montană va fi în acord cu legislația națională în vigoare. 1

1

Ordinul Comun nr. 328/321/2004 al Ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al Ministrului administrației și internelor (publicat În Monitorul Oficial al României nr. 758/2004. Partea I) pentru aprobarea delimitării municipiilor, orașelor și comunelor din zona montană, În baza criteriilor de delimitare

a

zonei montane aprobate prin Hotararea Guvernului 949/2002: a) zone cu cond1ii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste

600 m,

b) pante de peste

20°,

c) combinația dintre

a) și b).

Proiectele pentru care se aplică prevederile art.16 (1) și 16 (1) (a), Secțiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundații în conformitate cu CAP. VIII din PNADR - anexelor nr. 76 și 77.

Proiectele finanțate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanțate din fondurile naționale sau străine ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului și Ministerul Administrației și Internelor.

11.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiarii vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Anunț public în mass-media;

•

Distribuirea de broșuri de informare;

•

Seminarii locale;

•

Întâlniri cu potențialii beneficiari.

12.

INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

Numar de proiecte

11.000

din care ponderea "investițiilor verzi"*

20%

Numar de beneficiari

11.000

din care numar de tineri agricultori sprijiniți

2 .400

*"Investițiile verzi" sunt investițiile care au ca scop protecția și Îmbunătățirea mediului precum și a igienei și bunăstarii animalelor

Repartizare geografică

Numar de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 24/1998 (republicată) privind zonele defavorizate

2.400

Repartizare pe sectoare de producție- numar de proiecte

Producția vegetală

Culturi de câmp Horticultură Viticultură Pomicultură Sere

Ferme de creștere a animalelor și pasărilor

Animale pentru lapte Creștere și îngrașare taurine Creștere oi /capre

Îngrașare berbecuți Porcine

Pasări

Alte tipuri de ferme vegetale, animale și păsări

Repartizare pe tipuri de investiții

Construcții

-

grajduri pentru vaci/bivolițe

-

îngrășătorii porci

-

alte grajduri

-

sere și echipamente adecvate

-

alte construct , ii în fermă

Utilaje și echipamente independente:

-

tractoare

-

combine

-

alte utilaje

Achiziții de animale cu valoare genetică ridicată

-

vaci de lapte/bivolițe

-

porci

-

oi/ capre Plantații agricole

-

pomicole

-

viticole

Școli de vița de vie Sere

-

suprafață nou construită

-

suprafață modernizată

2.300

900

800

800

100

1.500

1.500

400

400

1.100

600

600

1.000 bucăt , i

400 bucăt , i

800 bucăți

280 bucăți

600 bucăt , i

8.000 bucăt , i

600 bucăți

2.000 bucăți

15.000 capete

23.000 capete

50.000 capete

1.300 ha

1.700 ha

100 ha

60 ha

200 ha

Indicatori de rezultat

•

Mai buna utilizare a factorilor de producție în ferme

•

Raportul dintre ăproducție" și ătotal intrări" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creștere cu 20%

•

Scăderea costului unitar pe produs vândut (EURO/ unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistență, cu cel puțin 10%

•

Raportul dintre cheltuieli și cifra de afaceri în

ferme care au beneficiat de asistentă este estimat să fie mai mic cu 10%

Îmbunătățirea calității produselor de fermă

Raportul dintre prețul produselor de bază îmbunătățite calitativ ca urmare a asistenței și prețul mediu al produselor respective este estimat să fie mai >1 și în creștere.

Facilitarea metodelor agricole prietenoase față de mediu

•

Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 1O% din totalul co-finanțării investițiilor pentru îmbunătățirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu total ferme asistate, din care:

-

referitoare la gunoi și exces de îngrășământ (%)

-

referitoare la managementul apei în fermă (%)

-

alte practici agricole/ sisteme neprietenoase cu mediul(%)

•

Procentul

fermelor care au beneficiat de asistență și care îmbunătățesc capacitatea de depozitare și împrăștierea pe teren a îngrășământului (%) este estimat să fie mai mare de 30%, din care:

-

depozitare (%)

-

și împrăștierea îngrășământului pe teren (%)

•

Raportul dintre capacitățile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistență și totalul cantității de gunoi obținute în fermele asistate să fie >0,8

•

Procentul de ferme care au beneficiat de asistentă aliniate standardelor în ceea ce priveste gunoiul de fermă este estimat să fie >30 ' %

•

Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanțe toxice, substanțe rău mirositoare, praf, condiții climatice extreme, ridicarea de încarcături grele, program exagerat de lucru.

•

Procentul fermelor care au beneficiat de asistentă aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor este estimat să fie mai mar '

e de 90%

•

Procentul de animale adăpostite în condiții care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistentă este estimat să fie mai mare de 90%

'

Indicatori de impact

•

Creșterea veniturilor

ăVenitul brut al fermei" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistență (EURO) este estimat să fie mai mare cu 20%

Numar de locuri de muncă echivalente normă întreagă menținute

16 800

Numar de locuri de muncă echivalente normă întreagă nou create

3 200

Creșterea numarului tinerilor stabiliți în mediul rural

2 400

- din care, proprietari de ferme

600

•

Crearea de locuri de muncă și impactul social

Indicatorii de rezultat și de impact vor fi îmbunătățiți ulterior în colaborare cu serviciile Comisiei.

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

•

Potentialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finantare următoarele

docum ' ente:

'

•

Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcții) întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanțelor publice

și

al

ministrului

lucrărilor

publice,

transporturilor

și

locuinței

nr. 1013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației Standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția

publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1179/2002, cu completările ulterioare;

•

Copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosință al terenului și actul de proprietate sau cel de atribuire în folosință gratuită conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, cu modificările și completările

ulterioare,

aprobată

cu

modificări

și

completări

prin

Legea nr.387/2002, pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislației în vigoare;

•

Certificatul de urbanism, dupa caz;

•

Fișa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului, necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, dupa caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația Uniunii Europene.

•

Certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz;

•

Dovada din partea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală judeteană că suprafața de viță de vie ce urmează să fie reabilitată este evidențiată în Registrul plantațiilor viticole, conform Ordinului comun al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului administrației publice nr. 64/144/2003 pentru aprobarea modelului Registrului plantațiilor viticole și implementarea acestuia în teritoriu, care confirmă existența unei suprafețe inițiale (viță de vie îmbătrânită și/sau hibridă) și cu mențiunea că această suprafață nu va fi crescută prin proiect.

•

Planul de afaceri este necesar demonstrării viabilității fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 Euro;

•

După caz, un bilant din ultimii trei ani precedenti anului depunerii proiectului, în care producția nu

fost calamitată. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor

în acest sens eliberat de autoritatea fiscală;

•

După caz, certificatele care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare;

•

Declarație pe propria raspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanțare

prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD;

•

Certificat care să ateste că beneficiarul proiectului are cazier judiciar onest;

•

Existența contribuției financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă și/sau alte instituții financiare autorizate care să ateste existența cofinanțării și modul de asigurare a acesteia ;

•

Pentru achiziția de animale se va prezenta pedigree sau certificat de origine și praductivitate;

•

Pregatire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau certificat de formare sau declarație pe propria răspundere care să menționeze că beneficiarul proiectului și/sau responsabilul tehnic de proiect va /vor urma un curs de pregatire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;

•

După caz, avizul sanitar

veterinar și/sau fitosanitar

și/sau sanitar eliberat de institutiile abilitate care să ateste că investitia este în conformitate cu normele de

igienă

' și bunăstare a animalelor ale Uniuni E '

uropene;

•

După caz, documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producției realizată în cadrul proiectului;

•

Pentru potențialii beneficiari, cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naștere.

•

Potențialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% și 30% vor depune un document emis de Comitetul local pentru situații de urgență* - de la nivel comună - care atestă că potențialul beneficiarul - a suferit pagube ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 și va realiza proiectul într-un sat inclus în CAP. VIII din PNADR, anexa nr. 76.

*

Comitetul local pentru situații de urgență este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004

pentru aprobarea Regulamentului­ cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență

14.

CONDITII DE FINANTARE

•

Beneficia '

rul poate sol ' icita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea

completă a proiectului anterior;

•

Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

•

Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani de la încheierea proiectului (data ultimei tranșe) ;

•

În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depășește valoarea unitară totală de 1O.OOO Euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puțin trei furnizori.

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare

•

Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

72

Anexa nr. 1

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL VEGETAL

BENEFICIARI

TIPURI DE FERME

DIMENSIUNEA FERMEI

(

ha)

Producători agricoli individuali

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

Zona de câmpie

10-50

Zona de deal

5-30

Zona de munte

5-15

LEGUMICOLE

1- 20

POMICOLE

5 - 30

VITICOLE

5 - 25

SERE

0,2 - 1,5

Asociatii familiale

'

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

Zona de câmpie

50-200

Zona de deal

30-150

LEGUMICOLE

4- 40

POMICOLE

25 - 60

VITICOLE

25 - 50

SERE

1,5 - 3

Asociații agricole, societăți agricole,

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

societăți comerciale din sectorul privat

Zona de câmpie

200-1000

Zona de deal

150-500

LEGUMICOLE

10-110

POMICOLE

80 - 150

VITICOLE

50 - 250

SERE

10 - 20

Anexa nr. 2

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

73

PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL

BENEFICIARI

TIPURI DE FERME

DIMENSIUNILE FERMEI

(capete)

Producători agricoli

- Ferme vaci de lapte/bivolițe (pentru zona montană)

12 - 25 (6 - 1O)

individuali

- Ferme taurine la îngrășat (pentru zona montană )

50 - 100 (25 - 50)

- Ferme oi/sau capre

150 - 300

- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi reforma pentru reconditionare

300 - 1OOO

- Ferme pentru scroafe matcă și categoriile aferente în circuit închis

30 -50

- Ferme pentru porci la îngrășat în circuit închis

200 - 1OOO

- Ferme pentru gaini outoare

1OOO - 2000

- Ferme pentru pui broiler

5000 - 15000

Asociatii familiale

'

-

Ferme vaci de lapte/bivolițe (pentru zona montană)

-

Ferme taurine la îngrășat (pentru zona montană )

25-50 (20 - 40)

100-200 (50 -100)

- Ferme oi/sau capre

300-500

- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi reformă pentru reconditionare

500-1500

- Ferme pentru scroafe matcă și categoriile aferente în circuit închis

50-100

- Ferme pentru porci la îngrășat în circuit închis

1000-3000

- Ferme pentru găini outoare

2000-10000

- Ferme pentru pui broiler

15000-30000

Asociatii agricole, societăti

- Ferme vaci de lapte /bivolițe

50-150

agricole '

, societăți

'

- Ferme taurine la îngrășat

200-500

comerciale din sectorul

- Ferme oi/sau capre

500-1500

privat

- Ferme miei/ berbecuți la îngrășat sau oi reformă pentru reconditionare

1500-7500

- Ferme pentru scroafe matcă și categoriile aferente în circuit închis

100-200

- Ferme pentru porci la îngrășat în circuit închis

3000-10000

- Ferme pentru găini outoare

10000-20000

- Ferme pentru pui broiler

30000-60000

Anexa nr. 3

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

Zonarea amplasării principalelor investiții în ferme

A)

mecanizare, modernizări și/sau construcții noi în ferme vegetale Cultura cerealelor:

a)

cu potential ridicat:

Timiș, Călărași, Constanța, Ialomița, Teleorman, Olt,

Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Mureș, Galați, Giurgiu, Ilfov, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Botoșani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamț, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeș, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmbovița, lași, Mehedinți, Sălaj.

c)

cu potential scăzut:

Caraș Severin, Suceava, Hunedoara, Bistrița Năsăud, Gorj, Sibiu, Brașov, Maramureș, Harghita,

Plante tehnice-floarea soarelui:

a)

cu potential ridicat:

Constanța, Ialomița, Brăila, Călărași, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galați,Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. București.

b)

cu potential

mediu:

Satu Mare, Vaslui,

Dolj, Botoșani,

lași,

Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeș, Caraș Severin, Dâmbovița, Mehedinți, Neamț, Timiș, Vaslui.

c)

cu potential scăzut:

Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea.

Soia:

a)

cu potential ridicat:

Brăila, Călărași, Galați, Timiș, Arad,

lași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Dolj, Botoșani, Constanța, Neamț.Argeș, Bihor, Buzău, Dâmbovița, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea.

c)

cu potential scăzut:

Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș Severin, Cluj, Covasna,

Gorj, Harghita,

Hunedoara,

Maramureș,

Mureș, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea.

ln pentru ulei:

a)

cu potential ridicat

: lași, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanța, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Olt, Mehedinți, Timiș, Arad, Bihor, Sălaj, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Botoșani, Brăila, Buzău, Neamț, Prahova, Satu Mare, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Suceava.

ln și cânepă pentru fibră:

a)

cu potential ridicat

:Satu Mare, Suceava, Neamț, Bacău, Buzău, Brașov, Sălaj, Ialomița, Ilfov, Olt, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Alba, Arad, Argeș, Botoșani, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița,

Dolj, Galați, Giurgiu,

Covasna, Harghita, lași, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui.Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Bistrița Năsăud, Caraș Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea.

Sfeclă de zahăr:

a)

cu potential ridicat:

Suceava, Botoșani, Satu Mare, Neamț, lași, Galați, Covasna, Arad, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Mun. București.

b)

cu

potential

mediu:

Bihor, Brașov, Vaslui,

Bacău, Alba,Brăila, Cluj, Constanța, Ialomița, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.

c)

cu potential scăzut:

Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistrița Năsăud, Caraș Severin, Gorj, Maramureș.

Legumicultură

:

a)

cu potential ridicat:

Galați,

Olt,

Arad, , Dolj, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Botoșani, Vrancea, Satu Mare, Neamț, Gorj, Bihor, Constanța,

Alba,

Argeș, Bacău, Cluj, Dâmbovița, lași, Mehedinți, Mureș, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui.

c)

cu potentia l

scăzut:

Hunedoara, Sălaj, Caraș Severin, Sibiu, Bistrița Năsăud, Maramureș, Covasna, Harghita, Brașov, Vâlcea.

Cartofi:

a)

cu potential

ridicat:

Suceava, Covasna, Maramureș, Brașov, Harghita, Bistrița Năsăud, Neamț, Cluj, Hunedoara, Călărași, Ialomița, Ilfov, Olt, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Botoșani, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Bacău, Alba, Caraș Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galați, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea.

c)

cu potential scăzut:

Argeș, Vâlcea, Prahova, Constanța, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinți, , lași.

Pomicultură:

a)

cu potential ridicat:

Dâmbovița, Vâlcea,

lași,

Sălaj, Timiș, Constanța, Neamț, Vrancea, Vaslui.

b)

cu potential mediu:

Bistrița Năsăud, Bacău, Mureș, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Argeș, Botoșani, Bacău, Caraș Severin, Cluj, Covasna, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu, Teleorman, Tulcea., Mun. București.

c)

cu potential scăzut:

Harghita, , Brașov,

Viticultură

a)

cu potential ridicat:

Vrancea, Galați, Constanța, Buzău, Vaslui, Prahova, lași, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinți.

b)

cu potential mediu:

Bacău, Olt, Arad, Timiș, Bihor, Mureș, Argeș, Brăila, Sălaj,

Călărași,

Dâmbovița,

Giurgiu,

Ialomița,

Ilfov,

Teleorman,

Mun. București.

c)

cu potential scăzut:

Caraș Severin, Satu Mare, Neamț, Cluj,

Botoșani, Bistrița Năsăud, Gorj, Hunedoara, Brașov, Covasna, Harghita, Maramureș, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

Tutun:

a)

cu potential ridicat:

Ilfov, Giurgiu, Olt, Călărași, Ialomița, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, lași, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu Mare, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

Orez:

a)

cu potential ridicat:

(în lunca Dunării) Brăila, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.

B)

Achiziții de animale, modernizări și/sau construcții noi de grajduri și ferme

Bovine:

a)

cu

potential ridicat:

Suceava, lași, Argeș, Bacău, Maramureș, Bihor, Botoșani, Neamț, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călărași, Constanța, Covasna, , Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vrancea, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Hunedoara,

Alba, Bistrița Năsăud, Mureș, Brașov, Harghita, Caraș Severin, Sibiu, Mehedinți, Gorj, Tulcea, Vâlcea, Vaslui.

Porcine:

a)

cu potential ridicat:

Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Mureș, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călărași, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoșani, Buzău, Constanța,

Covasna,

Dâmbovița,

Galați, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Argeș, lași, Maramureș, Brașov, Alba, Caraș Severin, Harghita, Mehedinți, Sibiu, Tulcea, Vaslui.

c)

cu potential scăzut:

Bistrița Năsăud, Hunedoara.

Ovine și caprine:

a)

cu potential ridicat: toate judetele.

Pasări:

a)

cu potential ridicat:

Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Olt, Buzău, Galați, Constanța, Călărași, Botoșani, Alba, lași, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Neamț, Timiș, Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Prahova, Brașov, Vâlcea,

Sibiu, Suceava, Argeș, Hunedoara, Vrancea, Mureș, Bistrița Năsăud, Caraș Severin, Cluj, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui.

Anexa nr. 5

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

Repartizarea zonelor tradiționale ale podgoriilor

1.

Regiunea de nord est

Cotnari, lași, Huși, Răcăciuni

2.

Regiunea de sud est

Nicorești, Panciu, Odobești,

Cotești, Dealurile Buzăului, Dealurile

Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculițel

3.

Regiunea de sud a Munteniei

Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugărească, Ștefănești.

4.

Regiune de sud vest a Olteniei

Sâmburești, Drăgășani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat.

5.

Regiunea de vest

Buziaș, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia, Miniș Măderat, Recaș, Șilagiu.

6.

Regiunea de nord vest

Diosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechința.

7.

Regiunea Centrala

Târnave, Alba, Sebeș, Apold, Aiud.

Anexa nr. 6

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

CELE MAI BUNE SOIURI DE VITĂ-DE-VIE CULTIVATE

'

Ozana

Muscadelle 1 ls

Aromat de lași

Mustoasă de Măderat 79 Mn

Oporto

Novac

Pinot gris 13 Mf

Pandur

Pinot gris 34 BI

Raluca

Pinot noire

Roșioara 8 Tb

Pinot noire 5 IV

SanQiovese (selectii)

Alb aromat

SauviQnon Qros 9 BI

Busuioacă de Bohotin

Sauvignon petit 62 Dg

Donaris

Selena

Ezerfurtu (selectii)

Șarbă

Fetească albă

Traminer roz 60 BI

Fetească neagră

Unirea

Muscat Ottonel

ZQhihara

Muscat Ottonel 12 BI

Astra

Negru de Drăgășani

Balada

Neuburger 1O BI

Cabernet Sauvignon 4 ls

Neurburger

Cabernet Sauvignon 7 Dg

Tămâioasă românească

Carbernet Sauvignon 33 VI

Tămâioasă românească 5 t

Codana

Tămâioasă românească 36 Pt

Fetească reQală

Tămâioasă românească 104 DQ

Fetească reQală 21 BI

ZweiQelt (selectii)

Frâncușa Furmint

Aligate

Furmint de Miniș

Arcas

Galbenă de Odobești 33 Od

Blasius

Galbenă de Odobești 50 Od

BurQund Mare

lordana

Chardonay

Negru aromat

Columna

Plavaie 16 Od

Crâmpoșie selectionată

Riesling italian

Creata

Riesling italian 3 BI

Cristina

Riesling de Rin

Grasă de Cotnari

Rikatiteli (selectii)

Grasă de Cotnari 4 Pt

Roz de Miniș

Grasă de Cotnari 45 Pt

Saint Emilion

Haiduc

Steinschiller

Mamaia

Amurg

Majarca

Băbească gri

Merlot

Babească neagră 94 Pt

Merlot 8 VI

Cadarcă 123 Mn

Merlot 17 Od

Miorita

Anexa nr. 5

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2.

CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI

1.

MOTIVATIE

•

Chiar da ' că agricultura a fost primul sector al economiei naționale în care s-au

pus bazele proprietății private (Legea nr.18/1991), se constată, totuși, o profundă criză, care afectează toate elementele sistemului agricol:

-

structurile

de

organizare

economico-socială

a

proprietarilor

și producătorilor agricoli;

-

structurile de producție;

-

randamentul de conversie și nivelurile producției;

-

managementul agricol etc.

•

Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o fărâmițare excesivă a sistemului de producție agricolă. Piața pământului nu este operațională.

•

Tendința de cooperare în activități de comercializare și chiar de producție este scăzută afectând veniturile gospodăriilor țărănești.

•

Organizarea

eficientă

în grupuri de producători

depinde

în principal

de amplasarea în spațiul geografic a exploatației agricole, materializată în structuri și ponderi diferite ale culturilor agricole, precum și de dotarea cu mijloace de producție.

•

Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionări a capitalului și a forței de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piață și în relațiile cu statul.

•

Situația în sectoarele considerate ca fiind prioritare

în aplicarea prezentei măsuri este:

-

Suprafața cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038.077 ha, din care

5.826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociațiile private ocupă suprafața de

1.314.387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus față de posibilitățile reale de asociere, de aceea se impune cu stringență constituirea grupurilor de producători;

-

Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafață de 10,6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%);

-

În anul 2002 suprafața cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97,8%) în sectorul privat. Producția totală de tutun obținută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o bună valorificare a producției este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători;

-

Suprafața totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafață aflându-se în sectorul privat. Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR);

-

Suprafața cultivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%). Asociațiile reprezintă 3% din totalul suprafeței cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuală este cultura pe loturi mici, cantitățile obținute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafață

diferențiată, în funcție de structura și destinația producției;

-

Cultura cartofului ocupă o suprafață de 282,4 mii ha, din care 280,3 mii ha (99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociațiile private reprezintă 4% din totalul

suprafeței cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători;

-

Livezile ocupă o suprafată de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat. În acest'sector forma asociativă este nesemnificativă, fiind necesar, pentru îmbunătățirea calității producției și eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători;

-

Cultura viței de vie ocupă o suprafață de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obținerii unei producții stabile din punct de vedere cantitativ și calitativ. În 2002 din totalul patrimoniului viticol,

116,6 mii ha sunt reprezentate de varietăți de Vitis vinifaera și diferența de

116,5 mii ha sunt reprezentate de varietăți de hibrizi interspecifici, la care se adaugă 30,0 mii ha hibrizi direct producători;

-

Florile și plantele ornamentale cultivate în:

-

câmp: suprafața totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62,6%). Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6.581 mii fire (37,9%);

-

seră: suprafața totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha, iar producția totală realizată a fost de 70.013 mii fire (date operative MAPDR);

-

Lapte: în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1.627 mii capete din care sectorul privat a deținut

1.616 mii capete ceea ce reprezintă

99,3%

din total. Producția de lapte obținută în 2002 a fost de 52.761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătățirii condițiilor de colectare și de creștere a gradului de valorificare a producției obținute;

- Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătățirea

indicilor

calitativi

ai producției

animale.

În prezent,

structura efectivelor de animale destinate producției de carne este următoarea:

Tipul de animale

Număr capete

Tone carne greutate vie

Total

Privat

Total

Privat

Bovine

2 878

OOO

2 847

OOO

318 600

314 800

Păsări

77 379

OOO

76 547

OOO

431 600

425 700

Ovine și caprine

7 945

OOO

7 898

OOO

118 300

117 600

Porcine

5 058

OOO

4 876

OOO

634 900

613 400

(Anuarul statistic al României 2003)

-Ouă de consum: în anul 2002 numărul total de păsări ouătoare a fost de 44.667 mii capete, din care în sectorul privat 44.399 mii capete. Producția totală de ouă obtinută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăti, din care 6.360 mii. bucăti

(98,9%) '

în sectorul privat. Ca urmare este necesară

'

organizarea crescătorilor de '

păsări ouătoare în grupuri de producători în vederea îmbunătățirii condițiilor de colectare și de creștere a gradului de valorificare a productiei obtinute;

-

În anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781, mii familii din care

sectorul privat a detinut 775 mii familii. Productia totală de miere obtinută în anul 2002 a fost de 13.434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sect rul privat. În vederea îmbunătățirii condițiilor de valorificare a producției obținute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători;

-

În prezent în România se poate practica piscicultura pe cca. 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha

în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălți, lacuri naturale și de acumulare și

1.075 Km 2

zona economică exclusivă a Mării Negre.

Aceste suprafețe date în concesiune pentru administrare și exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producție de 16.227,5 tone pește; din care acvacultură 9.248

tone(57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătățirea indicilor cantitativi și calitativi ai producției piscicole;

-

Suprafața fondului forestier național este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha (28% din total) se află în proprietate privată individuală sau obștească. Pentru cca. 600 mii ha au fost înființate asociații pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producția medie anuală de masă lemnoasă, recoltată de pe aceste suprafețe este de 16 - 17 milioane mc., adică de 2.7 mc./an/ha. Producția silvică nelemnoasă este variabilă, atât ca structură, cât și cantitativ, valoarea sa fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (așa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr.26/1996) lemnoase și nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politică de grup, fapt care generează

obținerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase și nelemnoase și pentru îmbunătățirea indicilor calitativi ai producției forestiere.

Având în vedere necesitatea

diversificării activităților și faptul că, în sectoarele menționate ponderea este deținută de producătorii privați, pentru o mai bună valorificare a producției și creșterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători.

Constituirea grupurilor de producători va contribui la creșterea eficienței economice a exploatațiilor agricole, piscicole și silvice, având un rol important în îmbunătățirea calității produselor, a protecției mediului, a rețelelor de aprovizionare și desfacere, precum și în stabilirea unui echilibru între cerere și ofertă.

Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producție, va asigura creșterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători și menținerea sau crearea de locuri de muncă în spațiul rural și îmbunătățirea calitativă a produselor oferite pieței.

2.

OBIECTIVE

Obiectiv general

Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici și piscicoli, prin asociere la libera ințiativă.

Obiective specifice

•

Concentrarea, specializarea și eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice și piscicole, atât din punct de vedere economic, cât și al calității produselor oferite pieței;

•

Promovarea transparenței pe piață;

•

Adoptarea standardelor specifice produselor;

•

Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare privind producția, pregătirea și distribuirea acesteia pe piață, precum și a unor reguli privind protecția mediului în zonele rurale.

Obiective operaționale

- Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole, prin susținerea financiară a activității administrative de înființare și funcționare.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARD:

-

1.1 Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole;

-

3.1 Investiții în exploatațiile agricole;

-

3.4 Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative;

-

3.5 Silvicultură;

-

4.2 Asistentă tehnică;

-

2.1 Dezvolta '

rea și îmbunătătirea infrastructurii rurale;

-

4.1 Îmbunătățirea pregătirii profesionale.

4.

CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

•

Stimularea cons ' tituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor

financiar în sumă fixă, destinat susținerii activității de înființare și funcționare a grupurilor recunoscute conform legislației naționale.

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

a) Condiții de recunoaștere:

•

Să se constituie la libera inițiativă a producătorilor interesați pentru o activitate comercială comună;

•

Să aibă personalitate juridică și statut propriu, unanim adoptat de membri grupului;

•

Să adapteze producția și output-rile membrilor grupului, la cerințele cantitative, calitative, de prezentare și preț ale pieței,

pe baza unor reguli comune de informare asupra producției, nivelului stocurilor și evoluției pieței;

•

Să aibă reguli comune pentru realizarea producției, cu referire la practicile de obținere a acesteia, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător și protecția mediului;

•

Să aibă reguli comune de marketing și de gestionare internă a producției, destinate comercializării;

•

Numărul producătorilor privați, persoane fizice și/sau juridice, cuprinși într-un grup de producători să fie de cel puțin 30 membri, pentru produsele agricole și silvice și de cel puțin 7 membri, pentru produsele pescărești;

•

Grupul de producători să aibă o cifră de afaceri anuală de cel puțin 150.000 Euro;

sau

•

Grupul de producători să dețină, în proprietate sau administrare privată o bază de producție;

sau

•

Grupul de producători să realizeze o producție marfă anuală, cel puțin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Produs

Producție marfă

sau

Bază de producție minimă

minimă

1

PRODUSE VEGETALE

1.1

Cereale și plante tehnice

1OOO t materie primă

/an

300 ha

1.2

Plante medicinale și aromatice

75 t/an

25 ha

1.3

Culturi specializate: tutun, hamei (uscate)

20 t/an

15 ha

1.4

Legume și cartofi

600 t/an

45 ha

1.5

Fructe, inclusiv struguri de masă

400 t/an

40 ha

1.6

Struguri de vin

580 t struguri/an

50 ha

1.7

Ciuperci de cultură

120 t/an

0.6 ha

1.8

Flori și plante ornamentale

530 mii fire/an

8 ha

2

PRODUSE ANIMALIERE

2.1

Lapte

11.900 hi/an

(1.225 t/an)

350 capete

2.2

Carne de:

2.2.1

- vacă

11O t viu/an

275 capete

2.2.2

- porc

150 t viu/an

1.500 capete

2.2.3

- oaie și capră

150 t viu/an

6.300 capete

2.2.4

- pasăre

145 t viu/an

72.500 capete

2.2.5

- amestec de specii

ln acest caz grupul de producători trebuie să

aibă o cifră de afaceri anuală de cel puțin

150.000 Euro

2.3

Ouă consum

2.350 mii /an

18.300 capete

2.4

Miere de albine și produse apicole

74 tone/an

4.100 fam. albine

3

PRODUSE PESCĂREȘTI

600 t/an

600 ha

4

PRODUSE SILVICE

4.1

- lemnoase și nelemnoase (cel putin 1 %

din cifra de afaceri)

echivalent a 7.300 mc lemn brut /an

2.700 ha

•

Recunoașterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă:

-

nu mai are dimensiunea și nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere;

-

avizul de recunoaștere a fost obținut prin prezentarea de date neconforme realităt , ii;

-

în activitatea sa, grupul de producători nu respectă dimensiunile și criteriile

care au stat la baza eliberării avizului de recunoaștere.

b. Condiții pentru acordarea ajutorului

•

Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004;

•

La data solicitării ajutorului și pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respectă condițiile de recunoaștere;

•

Să aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioadă de 5 ani, fundamentat

pe un plan de producție al membrilor grupului de producători, conform cerințelor cantitative și calitative ale pieței, care conferă siguranța realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puțin 150.000 Euro;

•

Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puțin medie, în domeniul activității grupului de producători,

sau să prezinte o declarație pe propria sa răspundere, că până la prima plată a ajutorului va urma și absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislației naționale.

6.

PROCEDURI DE RECUNOAȘTERE

Procedurile de recunoaștere națională a grupurilor de producători referitoare la instituția competentă și serviciile responsabile, condițiile pentru retragerea recunoașterii și mecanismul de recurs sunt prevăzute în legislația națională în vigoare.

6.1

Autorități competente pentru recunoașterea grupurilor de producători:

•

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorități teritoriale competente:

•

Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală județene pentru produsele agricole vegetale și animale;

•

Inspecția piscicolă teritorială pentru produsele pescărești;

•

Direcțiile teritoriale de regim silvic și de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase și nelemnoase.

•

Direcția

de Dezvoltare

Rurală monitorizează

întreaga

activitate

de recunoaștere

a

grupurilor

de

producători

și

înscrie

grupurile

de producători recunoscute într-un Registru special de evidență a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole și silvice în conformitate cu legislația națională în vigoare;

•

În cazul nerespectării condițiilor de recunoaștere, grupului de producători i se

poate

retrage

recunoașterea

printr-o

Decizie

de

retragere

a recunoașterii pentru emiterea căreia este urmată aceeași procedură ca la recunoaștere, de către aceleași autorități teritoriale competente.

6.2

Ajutorul va fi acordat de către Agenția SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplinește condițiile de eligibilitate.

7.

BENEFICIARI

Grupuri de producători agricoli, silvici și piscicoli legal constituite și recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 și care îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului.

8.

LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Lista actelor

' normati ' ve referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul

,,Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZITII FINANCIARE

•

Sprijinul p '

entru susținerea financiară a activității administrative de înființare și

funcționare, se acordă tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condițiile de eligibilitate (cap. 5);

•

Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcție de costurile de constituire și funcționare a grupului;

•

Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producției anuale comercializate astfel:

a)

pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an de 5%, 5%, 4%, 3% și 2% din valoarea producției de piață de până la 200

OOO

de EURO/an;

b)

pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an de 2.5%, 2.5%, 2%,1.5% și 1.5% din valoarea producției de piață ce depășește 200

OOO

de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători și va avea un plafon maxim de:

-

20

OOO

EURO pentru primul an

-

20

OOO

EURO pentru al doilea an

-

16

OOO

EURO pentru al treilea an

-

12

OOO

EURO pentru al patrulea an

-

1 O OOO

EURO pentru al cincilea an

Plata primei rate va fi făcută la un an după data semnării contractului pentru sprijinul financiar.

10.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul trebuie să fie amplasat în spațiul rural definit conform legislației în vigoare.

11.

INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI DE IMPACT

Indicatori de realizare

•

Număr de grupuri de producători sprijinite: 700 din care:

A.

Produse vegetale:

600, din care:

-

Cereale și plante tehnice

330

-

Plante medicinale și aromatice

-

Culturi specializate

-

Legume și cartofi

-

Fructe inclusiv struguri de masă

-

Struguri de vin

-

Ciuperci

-

Flori și plante ornamentale

10

2

170

50

30

5

3

B. Produse animaliere

85, din care:

-

Lapte

45

-

Carne

20

-

Ouă pentru consum

3

-

Miere

17

C. Produse piscicole

5

D. Produse silvice

10

Număr de membri din grupurile de producători 22.950

Indicatori de rezultat

Adaptarea la cerințele pieței

Volumul producției primare minime comercializate de grupurile de producători pe an:

-

Cereale și plante tehnice

-

Plante medicinale și aromate

-

Culturi specializate

-

Legume și cartofi

-

Fructe inclusiv struguri de masă

-

Struguri de vin

-

Ciuperci

-

Flori și plante ornamentale

-

Lapte

-

Carne

-

Ouă

-

Miere

-

Produse piscicole

-

Produse silvice

330.000 tone

750 tone

40 tone

102.000 tone

20.000 tone

17.400 tone

600 tone

1.590 mii fire

55.125 tone (535.500 hi)

3.200 tone

7.050 mii buc.

1.258 tone

3.000 tone

73.000 mc.

Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători față de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70

%.

Indicatori de impact

Creșterea venitului

Creșterea veniturilor producătorilor raportat la situația precedentă

10%

Impact social și asupra tortei de muncă

Numărul minim de locuri de muncă echivalente cu normă întreagă (ENI)

- mentinute în conditii mai bune

20.850

create

'

' - nou

2.100

12.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența și condițiile de eligibilitate ale prezentei măsuri prin:

•

Anunț public în mass-media

•

Distribuirea de broșuri de informare

•

Seminarii

•

Întâlniri cu potențialii beneficiari

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

•

Avizul de recunoaștere al grupului de producători în conformitate cu legislația natională;

•

'

Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerțului ;

•

Acte doveditoare (anuale) privind originea producției obținute și comercializate pentru a stabili suma forfetară a ajutorului financiar în fiecare an;

•

Documente justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii valorii anuale a contractului de ajutor financiar pentru activitatea de înființare și funcționare a grupurilor de producători.

14.

CONDITII DE FINANTARE

•

Grupul t ' rebuie să res ' pecte condițiile minime de recunoaștere și condițiile de

primire a ajutorului ;

•

Un grup poate primi anual,

un singur ajutor

în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscută în perioada 2004 - 2006

•

Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiții în cadrul măsurii 1.1 ă Îmbunătățirea prelucrării marketingului produselor agricole și piscicole sau a măsurii 3.1 ă Investiții în exploatațiile agricole";

•

Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției SAPARD, Comisiei

U.E sau alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului ;

•

Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoașterea a fost retrasă.

•

Sprijinul se suspendă la retragerea recunoașterii și se recuperează dacă se constată că recunoașterea și/sau sprijinul acordat a avut la bază o fraudă.

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare;

•

Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Anexa nr. 6

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.3.

METODE AGRICOLE DE

- PRODUCT ,_ IE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ȘI SA MENTINA PEISAJUL RURAL

'

1.

MOTIVATIE

Agricultura a '

avut o influență majoră asupra mediului rural din România. Multe

secole de agricultură tradițională au creat un peisaj variat și habitate semi-naturale importante, de mare valoare națională și internațională. Totuși, intensificarea și specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi și pagube în mediul rural, adică:

Sol

-

practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilității solului, reducerea diversității biologice și genetice și la o creștere a riscului de poluare a mediului înconjurător;

-

fragmentarea accentuată a proprietății agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor;

-

aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantități de sol de 150 mii. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adaugă o suprafață de 702 OOO ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variază de la 24.9 m 3 /ha/an în Depresiunea Transilvaniei la

39.4 m 3 /ha/an în Podișul Central Moldovenesc și atinge cel mai mare grad de 55.9 m 3 /ha/an în Podișul Getic.

-

deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor

practici agricole tradiționale în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor organice;

-

până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenințate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecție împotriva eroziunii, în general se aplică aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafețe arabile mari au fost fragmentate într-un număr mare de parcele mici, ele fiind orientate din deal în vale și astfel fac imposibilă practicarea de lucrări agricole pe contur.

În prezent în zona colinară și montană datorită defrișărilor, degradării sau lipsei drumurilor de acces, a distanțelor mari față de locuințele agricultorilor și a cultivării ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s-a amplificat sau s-a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociată

și cu alte procese de degradare, excesul de apă și/sau alunecările de teren - noi sau reactivate - precum și cu colmatări și aluvionări ale cursurilor de apă și ale terenurilor. Protecția împotriva eroziunii, colmatărilor și poluării necesită măsuri urgente de prevenire și combatere a eroziunii solului și a colmatărilor, adaptate la condițiile de relief, sol și climă, în corelare cu tradițiile locale, pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural, precum și pentru protejarea mediului și conservarea peisajului.

Cum această măsură este una pilot, au fost selectate ca acțiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare. Cauzele privind defrișările sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Biodiversitate

-

ecosistemele de pajiște sunt o componentă importantă a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabilă pentru diversitatea plantelor și a altor grupe de organisme. Multe pășuni sunt afectate de activitățile agricole care au determinat scăderea diversității biologice la nivelul acestor ecosisteme,

necesitând

luarea unor măsuri de reabilitare

și reconstrucție. Dezvoltarea

intensivă

a agriculturii

din perioada

1945-1989

a determinat numeroase efecte negative și cumulative ce au dus la modificarea structurii comunitătilor de plante, a bogătiei specifice și a reprezentativitătii acestor tipuri de habitate aturale la nivelul țării.' În această perioadă aproximati; 50% din suprafața pajiștilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensivă, supra-pășunat, eroziunea solului. După 1990, suprafețe însemnate de pajiști dependente de pășunat sunt amenințate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste și arbuștilor.

-

pierderea a aproximativ 300 OOO de ha de habitate naturale, inclusiv a unora de importanță internațională mare;

-

utilizarea terenului pentru agricultura intensivă a condus la degradarea a 2,4

-

2,5 mii. ha (distrugerea unor ecosisteme și crearea de mari suprafețe de zone vulnerabile care necesită un management special).

-

pentru conservarea și utilizarea durabilă a pajiștilor, importante datorită diversității lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conțină măsuri specifice de îngrijire și întreținere, recoltarea la momentul optim a fânețelor, folosirea rațională a pășunilor ca durată de pășunat, încărcarea cu animale, circulație, etc.

Pajiștile naturale din zonele deluroase (300-800 m) reprezintă o moștenire de importanță Europeană, deoarece majoritatea pășunilor de altitudine medie și bogate floristic au fost pierdute în întreaga Europă. Diversitatea botanică a acestor zone este excepțională - mai mult de 1OOO de tipuri de plante fiind identificate în zonele studiate prin programe pilot. Aceste pășuni și fânețe sunt foarte vulnerabile pentru abandon și intensificare/fertilizare, fiecare dintre aceste activități putând aduce rapid prejudicii în ceea ce privește flora și fauna asociată.

Apă

-

astăzi, este practic unanim acceptat că agricultura intensivă poate conduce

la poluarea solului și apei prin utilizarea excesivă a îngrășămintelor, a pesticidelor, a apei de irigație necorespunzătoare calitativ și cantitativ,

în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări ;

-

agenții poluanți, respectiv substanțele toxice și/sau nocive, se pot acumula în cantități ce depășesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât și în apele de suprafață și subterane. Printre acești agenți poluanți pot fi considerate: reziduurile zootehnice, nămolurile orășenești (de canalizare și menajere) nămolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului și cânepii, a celulozei etc., care pot conține peste limitele maxime admisibile metale grele, substanțe organoclorurate din clasa HCH și DDT, triazine, compuși ai azotului și fosforului (nitrați și fosfați) etc. dar și diferiți agenți patogeni.

-

nitrații pot genera nitriți care în cantități mari au efecte nocive asupra sănătății umane. De asemenea, dacă fosfații și nitrații ajung pe diferite căi în apele stătătoare, contribuie la producerea și intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determină degradarea acestora și distrugerea parțială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului și formarea unor compuși chimici nocivi.

-

poluarea solului și apei de suprafață prin practici agricole s-a redus semnificativ și monitorizarea recentă a datelor arată o îmbunătățire generală a calității apei. Totuși, poluarea apei freatice rămâne o problemă în unele zone datorită administrării greșite a gunoiului de grajd și aici continuă să se raporteze fântâni publice și private cu standarde bacteriologice inacceptabile și niveluri excesive de nitrați/nitriți.

Deși managementul apei în cadrul politicii de agromediu este foarte important nu există o submăsură distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri.

Cu toate acestea submăsurile incluse privind eroziunea solului și agricultura ecologică au efect pozitiv semnificativ asupra calității apei.

În cadrul Programului național de agro-mediu

(în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acțiune distinctă.

Pe de altă parte există și unele tendințe pozitive. Ca și în alte țări europene, agricultura ecologică, cu contribuția sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potential considerabil de dezvoltare. Suprafetele cultivate după modelul de producție eco'logic au crescut considerabil în ultimii ni. În anul 2003 suprafata totală s-a triplat, fiind de 57200ha, fată de 17438 ha cultivată în anul 2000. În anul 2004 suprafețele cultivate după modelul de producție ecologic sunt de 75500 ha, ceea ce reprezintă o creștere cu 31

%

față de anul 2003.

Pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupă o suprafață de cca. 1562 mii ha, reprezentând 32

%

din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din această suprafață, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturală și sunt caracterizate de o mare diversitate biologică cuprinzând numeroase specii locale.

În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program național de agro-mediu. Măsura 3.3 din Planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală, prin acțiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces și constituie un pas important pentru elaborarea Programului național de agro-mediu. În cadrul acestei măsuri și în acord cu obiectivele PNADR se asigură încurajarea practicilor agricole nedăunătoare mediului, utilizând acele metode care mențin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistica și caracteristicele tradiționale.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

Obiectivele generale ale măsurii sunt orientate către:

•

promovarea introducerii și utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul și care merg dincolo de Bunele practici agricole, menționate în Anexa 3;

•

dezvoltarea

experienței

practice,

a

abilităților

și

capacităților

pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cât și la nivelul fermei;

•

intensificarea conștientizării noțiunii de agromediu de către fermieri.

Obiective specifice

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova:

•

prevenirea și reducerea poluării apei și solului datorată uzual practicilor agricole neadecvate;

•

conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol și menținerea fertilității solului;

•

conservarea

biodiversității biologice

și a

habitatelor

semi-naturale,

prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradiționale;

•

o creștere a ponderii terenurilor care respectă standardele agriculturii ecologice;

Obiective operaționale

•

Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea

submăsurilor pilot

pentru agricultura ecologică, conservarea solului și protecția împotriva eroziunii și conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură va conlucra cu alte măsuri din Planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Această măsură va fi corelată cu următoarele măsuri:

•

Măsura 3.5 Silvicultură, prin dezvoltarea rațională, reîmpădurirea și împădurirea suprafetelor agricole degradate;

•

Măsura' 1.1 Îmbunătățirea prelucrării și a marketingului produselor agricole și piscicole prin creșterea performanțelor de mediu și a calității lor;

•

Măsura 1.2 Îmbunătăt , irea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea alimentelor și protecția consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate și a siguranței alimentare;

•

Măsura 3.4 Dezvoltarea și diversificarea activităților economice, generatoare de venituri alternative și activități multiple pentru creșterea gradului de angajare a populației din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manoperă, și diversificarea producției prin includerea componentei ecologice;

•

Măsura 3.1 Investiții în exploatațiile agricole prin îmbunătățirea performanței de mediu a fermelor, condițiilor de igienă și standardelor de întreținere a animalelor;

•

Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice;

•

Măsura 2.2 Managementul resurselor de apă prin protecția calității acesteia și/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora;

•

Măsura 4.1 Îmbunătățirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro-ambientale în programele de instruire.

•

Măsura 4.2. Asistentă tehnică.

Prin PNADR s-a propus ca toate măsurile SAPARD să respecte standardele Bunei Practici Agricole.

Lista activităților care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului și/sau autorizației de mediu conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului.

Nr. Crt.

Activități supuse procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului

Măsura

1.1

1.2

2.1

2.2

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

1

Abatoare și măcelării cu o capacitate de producție mai mare

de 5 OOO tone

I

an

X

2

Unități industriale pentru

fabricarea produselor alimentare și aQrotehnice

X

3

Utilizarea substanțelor periculoase și a pesticidelor

X

4

Depozitarea produselor chimice

X

X

X

5

lmbunătățiri funciare realizate prin lucrări de artă, precum și intervențiile pe suprafețe care sunt mai mari de 200 ha și/sau acompaniate de măsuri tehnice în scopuri agricole, ca irigarea sau desecarea terenurilor agricole pe suprafețe mai mari de 20 ha, ca și proiecte generale de

scoatere din circuitul agricol

X

6

Construcții și instalații pentru creșterea animalelor de fermă, cu capacități mai mari de:

-100 locuri pentru bovine de carne

-6 OOO locuri pentru găini ouătoare

-1500 locuri pentru curcani de carne

X

7

Instalații destinate triajului,

tratării, reciclării sau incinerării deșeurilor

X

X

8

Depozite pentru deșeuri sub

formă lichidă, solidă sau păstoasă

X

X

X

9

lnstalatii de tratare a apelor uzate

X

X

X

10

Amenajări piscicole

X

X

11

Defrișări de vegetație forestieră în afara fondului forestier

X

12

Instalații pentru prelucrarea lemnului

X

13

Planurile de urbanism și amenajare a teritoriului

X

-

500 locuri pentru porcii de carne

-

6 OOO locuri pentru puii de carne

Lista activităților care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obținerea acordului și/sau autorizației de mediu se va completa de către

autoritatea centrală pentru protecția mediului (MAPPM) cu orice activitate nouă, necunoscută la data întocmirii listei.

Va fi întreprinsă o procedură de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autoritățile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Această procedură de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz în parte, sau pe anumite criterii - limită ce vor fi puse la dispoziția Comisiei Europene. În orice caz, proiectele prezentate în anexa I și li a Directivei 97/11 (care amendează directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului.

În cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, și mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 și 3.5 trebuie obținut un acord asupra proiectului de la autoritatea competentă de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informații cu privire la potențialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului, utilizarea substanțelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei și solului) și la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului.

În plus, această măsură poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementării pe termen lung a altor elemente ale acquis-ului comunitar care va avea impact asupra relației dintre agricultură și mediu în România - mai ales Directiva Nitrați, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări și habitate precum și obligațiile asociate cu Natura 2000.

4.

CÂMPULDEACTIUNEALMASU I

Măsura constă într-un '

număr de activități pilot voluntare la care fermierii vor fi invitați

să participe în schimbul unor plăți anuale pe o perioada de 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier și Agenția SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte.

În cadrul acestei măsuri vor fi oferite fermierilor, următoarele 3 submăsuri pilot:

-

A: conservarea solului și protecția împotriva eroziunii;

-

B: conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale;

-

C: agricultură ecologică.

În funcție de amplasarea geografică a submăsurilor (vezi capitolul 1O) fermierii pot participa concomitent la una sau toate submăsurile pilot și activitățile menționate.

Combinarea activitătilor

Combinațiile posibile'

ale submăsurilor de agro-mediu pe aceeași parcelă de

pământ sunt prezentate în tabelul următor:

Conservarea solului și protejarea împotriva eroziunii

Protecția Biodiversitătii

Agricultură organică

A1

A2

A3

A4

B1

B2

C1

C2

C3

C4

C5

A1

-

-

+

-

-

-

-

-

-

+

A2

-

+

+

-

-

+

+

+

+

-

A3

-

+

+

-

-

+

-

-

+

-

A4

+

+

+

-

-

-

-

-

+

-

B1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

B2

-

-

-

-

-

-

-

-

-

+

C1

-

+

+

-

-

-

-

-

-

-

C2

-

+

-

-

-

-

-

-

-

-

C3

-

+

-

-

-

-

-

-

-

-

C4

-

+

+

+

-

-

-

-

-

-

C5

+

-

-

-

-

+

-

-

-

-

,,+" - combinație posibilă;

,,- ,, - nu e posibilă combinația

Atunci când se combină diferite submăsuri, totalul plăților pe hectar nu trebuie să depășească

maximul plafonului

prevăzut

în anexa

Regulamentului CE nr. 1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenția SAPARD.

Se anticipează că mai multe submăsuri similare vor fi propuse pentru Programul national de agro-mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană.

Toți fermierii participanți vor avea nevoie de o instruire relevantă în domeniul protecției mediului și a tehnologiilor împotriva poluării. Fermierii participanți la submăsura C. Agricultură Organică vor face o instruire suplimentară. Instruirea se va putea realiza în cadrul măsurii 4.1 "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" pentru implementarea

cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ

pentru

formarea profesională continuă a adulților în România este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Se vor organiza două categorii de cursuri, după cum urmează:

•

cursuri de pregătire de

maxim o săptămână și care pot avea un număr de cursanți cuprins între 25-50 persoane/modul pentru dobândirea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul măsurii și submăsurilor pilot componente ;

•

cursuri specializate

de management (ex. managementul durabil al resurselor de apă cu utilizare agricolă în strânsă corelație cu refacerea și conservarea calității mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro-mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc.

Conținutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective:

•

îmbunătățirea

pregătirii

profeșionale

a

fermierilor

pentru

aplicarea metodelor de protecție a mediului și a practicilor prietenoase cu mediul;

•

îmbunătățirea

pregătirii

profeșionale

a

fermierilor,

pentru

creșterea nivelului

cunoștințelor

de

management

și

de

marketing,

necesare administrării unei afaceri viabile, bazate

pe practicile de producție prietenoase cu mediul.

•

îmbunătățirea cunoașterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practică Agricolă, care trebuie să fie respectate;

Implementarea instruirii va fi asigurată la nivelul MAPDR de către Direcția de Dezvoltare Rurală (DDR) și Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA).

-

DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire și fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fișele standard pentru ofertele de instruire și va organiza și participa la evaluarea și selecția ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea ROD va asigura controlul implementării programului de instruire și a documentelor de plată.

-

ANCA va participa la întocmirea termenilor de referință pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea și selecția ofertelor, va asigura verificarea documentelor și verificarea pe teren.

•

În cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acțiuni pilot de agromediu:

Sub- măsura A. Conservarea solului și protecția Împotriva eroziunii

Obiective

Obiectivele acestei sub măsuri sunt:

•

reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafața agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apă și/sau vânt;

•

menținerea sau intensificarea fertilității solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate.

Cerinte

În cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări:

•

A1

.Transformarea

terenului

arabil

în

pajiști

(grassland).

Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând

prășitoarele.

(Amestecurile

obligatorii

de

ierburi

se

vor

recomanda

pentru

fiecare

amplasament

tinând

cont

de

volumul

și

distributia

precipitatiilor și

conditH/e

pedologice

J

.

Nu se pășunează în primul an

- actiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. În anii următori se practică pășunatul rațional pentru a

asigura regenerarea anuală a pajiștii. Nu se folosesc îngrășăminte de sinteză și pesticide - acțiuni conforme cu Bunele practici agricole.

•

A2.

Amenajarea de benzi înierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de

8%) Amplasarea de benzi înierbate orientate pe direcția generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitații medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1 - 1,5 % față de curbele de nivel, spre emisari sau debușee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apă

- acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. Acestea nu vor fi pășunate și nu se vor utiliza pesticide și îngrășăminte chimice -acțiuni conforme cu Bunele practici agricole. Lățimea minimă a benzii înierbate este de 5 m. Distanța maximă între benzile înierbate este de 80 m - acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole.

•

A3. Înființarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat.

Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrășăminte verzi sau furaje, trebuie înființate imediat (nu mai târziu de 30 zile) după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semănatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale

(graminee, leguminoase, rapiță, muștar, etc.). Înierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunțând la lucrarea de arat - acțiuni în plus față de Bunele practici agricole.

Impact așteptat

Se așteaptă ca implementarea acestor acțiuni să:

•

reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei și vântului;

•

diminueze riscul poluării apei datorită eroziunii și scurgerii elementelor nutritive;

•

reducă riscul inundațiilor datorită eroziunii;

•

îmbunătățească fertilitatea solului prin conținutul de materii organice și protejarea împotriva riscului de degradare a solului;

•

mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate.

Rate de plată

A1.

Transformarea terenului arabil în pajiști (grassland)

Anul 1: 217 EURO/ha/an

Anii următori: 91 EURO/ha/an

A2.

Amenajarea de benzi înierbate

(plata este numai pentru suprafața acoperită de benzile înierbate)

Anul 1:

245 EURO/ha/an Anii următori: 193 EURO/ha/an

A3.

Înființarea de cultură verde ascunsă pe

teren arabil după recoltare

129 EURO/ha/ an

Submăsura B. Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

Obiective

Obiectivul acestei submăsuri este de a încuraja menținerea și adoptarea metodelor agricole tradiționale pentru promovarea conservării diversității biologice în două habitate semi-naturale contrastante:

•

stoparea pierderilor biodiversității

•

orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării;

•

pășunile și pajiștile munților Carpați și din zonele deluroase intra-Carpatice.

Cerinte

În cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări:

•

B1. Menținerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puțin 33% orez - acțiuni în plus față de

Bunele practici agricole, și fără utilizarea fertilizanților minerali pe bază de azot și pesticide - acțiuni conforme Bunelor practici agricole.

•

B2. Conservarea pășunilor și fânețelor montane și din zonele deluroase intra­ carpatice prin asigurarea exploatării raționale a acestora cu o încărcătură de

0,3 - 0.5 UVM / hectar - acțiune conformă Bunelor practici agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin supraînsămânțare cu specii autohtone, întreținerea suprafețelor prin cosit cel puțin o dată pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puțin 20 % din suprafața pășunii neutilizate prin rotație timp de un an - acțiuni în plus față de Bunele practici agricole, și renunțarea la fertilizarea cu îngrășăminte minerale, pesticide sau insecticide - acțiuni în plus față de Bunele practici agricole.

Impact așteptat

Implementarea acestor acțiuni vor:

•

restaura parțial modelele tradiționale de cultivare a orezului în Câmpia Dunării ceea ce va duce la creșterea diversității și abundenței florei și faunei,

reducerea degradării solului și crearea de beneficii locale socio-economice datorită creșterii posibilităților de angajare a forței de muncă specializată în producția de orez.

•

ajuta la conservarea valorii naturale și a peisajelor montane tradiționale ale Carpaților și din zonele deluroase intra-Carpatice cu efecte pozitive asupra

biodiversității și turismului;

•

elimină suprapășunatul pășunilor montane și din zonele deluroase intra­ carpatice, fapt ce va determina o creștere a gradului de acoperire cu

vegetație, o reducere a numărului de specii adventive ce se instalează ca urmare a creșterii cantității de azot din sol, reducerea modificării structurii covorului vegetal prin menținerea unei densități vegetale optime.

Rate de plată

B1.

Menținerea de zone temporar inundate prin cultivarea traditională a orezului

206 EURO/ha/an

B2.

Conservarea pășunilor și fânețelor alpine și din zonele deluroase intra-Carpatice

95 EURO/ha/an

Submăsura C.Agricultură ecologică

Obiective

Obiectivele acestei submăsuri sunt:

•

Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metodă prietenoasă cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate;

•

Satisfacerea creșterii

cererii de produse ecologice (notabilă la export) și promovarea dezvoltării unei piețe interne;

•

Sprijinirea și creșterea competitivității agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot.

Cerinte

În cad'rul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele acțiuni:

•

conversia la metode ecologice de producție agricolă;

•

menținerea metodelor de producție ecologică existente.

Deoarece aceasta este o acțiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanță economică și au un bun potențial de piață (unde este cazul), astfel:

-C1. Legume ;

-C2. Fructe;

-C3. Plante aromatice și medicinale;

-C4. Culturi furajere (orz furajer);

-C5. Pășuni naturale;

În România, în 2004, suprafața cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26

%

din suprafața arabilă, iar pentru livezi 13,5

%

din suprafața agricolă. Fară a beneficia de suport financiar majoritatea producătorilor de fructe și legume nu utilizează substanțe chimice și

fertilizatori în procesul de producție. Prin urmare ei pot trece foarte ușor la producția organică.

Pentru a încuraja producerea laptelui ecologic, ca o actiune în cadrul acestei submăsuri, au fost selectate pășuni naturale. În acest moment există 4 unități de procesare a furajelor verzi care produc furaje certificate pentru hrana bovinelor.

Pe piața românească există procesatori care utilizează plante medicinale și aromatice obținute din cultură proprie cât și din flora spontană. Având în vedere că produsele procesate sunt utilizate ca substituenți nutritivi și în practici fito­ terapeutice, este o condiție obligatorie ca aceste plante să fie cultivate în sistem ecologic. Sprijinul oferit intenționează să compenseze fermierii pentru:

-

pierderile de producție pe durata perioadei de conversie;

-

pierderile de producție asociate cu interzicerea utilizării de substanțe chimice, folosite ca îngrășăminte și pesticide;

-

modificările în rotatia culturilor;

creșterea costurilo '

r lucrărilor manuale și mecanice pentru controlul

buruienilor;

-

cheltuielile suplimentare pentru certificarea produselor

Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata conversiei, atât cât producția este certificată.

•

Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislația elaborată în acest domeniu și anume:

a)

să dețină calitatea de producător în agricultura ecologică (fișa de înregistrare aprobată de DADR și avizată de MAPDR) și să aibă un contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat de MAPDR (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecție și certificare și condițiile de acreditare a organismelor de inspecție și certificare în agricultura ecologică), în vederea controlului și certificării;

b)

certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați).

Menționăm că legislația națională

este integral armonizată

cu legislația UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991)

și a fost creată și structura instituțională necesară pentru implementarea acestei legislații. (Cap. VII din PNADR - Anexe Legislație).

Impact așteptat

Implementarea acestei submăsuri estimează;

•

reducerea riscurilor pentru mediu și sănătate folosind îngrășăminte organice și produse pentru protecția plantelor care ajută la menținerea fertilității solului și la sporirea biodiversității;

•

creșterea suprafețelor cultivate după modul de producție ecologic pentru crearea unei piețe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea

garantată de un organism de inspecție și certificare și crearea unei oportunități pentru export;

•

creșterea valorii adăugate a produselor ecologice .

Rate de plată

C1.

Legume

329 EURO/ha/an - perioadă de conversie

273 EURO/ha/an - perioadă certificată

C2

Fructe

320 EURO/ha/an - perioadă de conversie 181 EURO/ha/an - perioadă certificată

C3.

Plantele aromatice și medicinale

287 EURO/ha/an - perioadă de conversie 190 EURO/ha/an - perioadă certificată

C4.

Culturi furajere (orz furajer)

123 EURO/ha/an - perioadă de conversie

92 EURO/ha/an - perioadă certificată

C5.

Pășuni naturale

35 EURO/ha/an - perioadă de conversie 28 EURO/ha/an - perioadă certificată

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Sprijinul va fi acordat potențialilor beneficiari care intră voluntar într-o schemă de agro-mediu

și care încheie

contracte pentru aplicarea obligațiilor

privind măsurile de agro-mediu pe o perioadă de cinci ani

•

Potențialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme.

•

De asemenea potențialii beneficiari vor dovedi ținerea registrelor de fermă și pregătirea contabilității fermei (detaliat în procedură de implementare).

•

Potențialii

beneficiari

vor

face

dovada

proprietății

terenului,

arendării, concesionării sau a altui document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislației în vigoare pentru o perioadă de

5 ani de la data depunerii proiectului, prin măsura

3.3, în vederea realizării acțiunilor de agromediu. Solicitantul

trebuie să prezinte planuri sau schițele cadastrale ale întregii suprafețe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafața pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafață agricolă pe care o administrează.

Acest plan sau schița cadastrală poate fi solicitat de la primaria locală și trebuie aprobat de către Oficiul județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent și real.

•

Responsabilul legal și/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experiență profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedește o experiență profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a cărții de muncă) și/sau un angajament scris că acesta sau unul din angajați va urma un curs de pregătire profesională în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătățirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plăți a primei compensatorii.

•

Beneficiarii trebuie să-și dea acordul în scris că vor oferi cunoștințe despre metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural la cererea altor producători agricoli și vor organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alți producători agricoli interesați de proiect. Ca o condiție de eligibilitate, standardele verificabile ale Bunelor practici agricole (menționate în Anexa nr. 3), trebuie să fie respectate pe întreaga suprafață a fermei.

•

Toți fermierii participanți la proiectele pilot trebuie să respecte standardele Bunelor practici agricole pe suprafața întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentată, Bunele practici agricole vor fi respectate eficient dacă se vor

aplica pe toată suprafață deținută și administrată de fermierii participanți la acțiunile pilot. Aceste standarde reprezintă cerințe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii să fie plătiți pentru o parte din suprafața fermei în timp ce restul suprafeței poate fi prejudiciată.

Introducerea Bunelor practici agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie:

•

Legislația de Mediu - obligatorie pentru toți fermierii din România.

•

Standardele Verificabile ale Bunelor practici agricole - obligatorii pentru toți fermierii participanți la schema de agromediu.

•

Recomandări suplimentare privind protecția apei - care sunt recomandate pentru toți fermierii participanți la schema de agromediu, dar nu obligatorii.

România are deja Codul bunelor practici agricole, aprobat prin Ordinului comun al ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările ulterioare.

Codul bunelor practici agricole este o publicație cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri și metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul.

Codul

bunelor

practici

agricole

cuprinde

definiții

ale

sistemelor

agricole convenționale

și ecologice; principii și recomandări

ale

codului atât pentru biodiversitate, cât și pentru resursele de apă, scurgeri de suprafață și eroziunea solului, tasarea și distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizanților chimici și organici; planuri de fertilizare și registrul evidenței utilizării fertilizanților în exploatațiile agricole; măsuri și lucrări de conservare și îmbunătățire a calității solului; protecția plantelor și regimul deșeurilor.

Specifice

Submăsura A. Conservarea solului și protecția Împotriva eroziunii

Pentru această submăsură, suprafața pentru care se acordă prima compensatorie este

cuprinsă între 1 și 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerințele acțiunilor.

Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili

pentru această submăsură conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 8%; 2) cel puțin 50% din suprafața terenului este afectată de eroziune.

Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologică cu zonarea erodabilității solului. Această cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice

și Agrochimice județean.

Submăsura B. Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

Pentru această submăsură, suprafața pentru care se acordă prima compensatorie este

cuprinsă între 5 și 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerințele acțiunilor.

Submăsura

C.

Agricultură ecologică

Pentru

agricultura ecologică suprafețele minime și maxime pentru care se acordă prime compensatorii sunt:

•

C1.legume0.1-1 ha

•

C2. fructe 1- 1O ha

•

C3. plante aromatice și medicinale 0.1 - 2 ha

•

C4. culturi furajere (orz furajer) 0.5 - 1O ha

•

C5. pășuni naturale 2 - 30 ha

Pentru toate cele 5 acțiuni, fermierii trebuie să respecte cerințele pentru fiecare act , iune în baza acestei submăsuri.

Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislația elaborată în acest domeniu și anume:

a)

să dețină calitatea de producător în agricultura ecologică (fișa de înregistrare aprobată de DADR și avizată de MAPDR) și să aibă un contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat de către MAPDR în vederea controlului și certificării;

b)

certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați).

6.

CRITERII DE SELECTIE

Datorită caracterului pilo '

t al măsurii

și ținând cont de bugetul total și de sub-

bugetele fiecărei submăsuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurată pe baza

principiului "primul venit, primul servit", în funcție de ziua în care își vor depune cererea la Agenția SAPARD, cu condiția ca potențialii beneficiari să respecte întocmai cerințele acestei măsuri (Agenția SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel național) .

7.

BENEFICIARI

Beneficiarii

pot

fi

proprietarii

de

teren

sau

persoane

care

au

teren

în arendă/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislației în vigoare pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 1O. Ei pot avea următoarele forme de organizare:

•

Producători individuali - persoane fizice

•

Asociații agricole fără personalitate juridică

•

Grupuri de producători cu personalitate juridică

•

Asociații familiale cu personalitate juridică

•

Societăți agricole cu personalitate juridică

•

Societăți comerciale private, cu capital privat, cu cel puțin egal/mai mare de 75%.

8.

LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

•

O listă a '

actelor '

normative în vigoare referitoare la măsura și submăsurile în

cauză este prezentata în Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

- Cap. VII Anexe legislație.

9.

DISPOZITII FINANCIARE

•

Prima co ' mpensatorie publică acordată prin această măsură este de 100%

cheltuieli publice, din care:

- 75 % contribuția Comunității Europene

- 25% contribuție publică națională

•

Prima compensatorie

oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rată fixă exprimată în EURO, și este calculată pe baza:

-

costurilor nete crescute datorate respectării cerințelor submăsurii de agro­ mediu adoptată (costuri totale suplimentare - economii);

-

pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerințelor submăsurii de agro-mediu adoptată;

•

Plățile pentru fermieri vor fi efectuate în lei (ROL). Aceste plăți pot varia pe durata celor 5 ani, în funcție de rata de schimb în fiecare an.

•

Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acțiunilor de agro-mediu care implică activitățile standardelor verificabile ale ăBunei Practici Agricole" și acțiunile adiționale, definite în Anexa 3.

•

Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plată și depun o declarație scrisă precum că respectă condițiile din contract.

•

Cazurile de forță majoră care pot interveni în derularea unei acțiuni de agro­ mediu sunt menționate în Capitolul 14 - Dispoziții financiare .

•

BUGET ORIENTATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURA

%

Conservarea solului și protectia împotriva eroziunii

40

Conservarea biodiversității prin practici agricole traditionale

20

Agricultură ecologică

40

TOTAL

100

Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap.6 Alocații financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din PNADR.

10.

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ

Datorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submăsură au fost alese criterii de selecție specifice.

CRITERIILE DE SELECTIE PENTRU ZONELE PILOT

'

SUB MĂSURA

ACȚIUNEA

CRITERII DE SELECTIE

A: ,,Combaterea și prevenirea eroziunii solului"

A1 Transformarea terenului arabil în pășune; A2 Amenajarea de benzi înierbate (plata este numai pentru suprafața acoperită de benzile

înie bate)

A3 lnfiint , area de cultură verde ascunsă pe teren

arabil după recoltare

- suprafețe cu cel mai ridicat coeficient de eroziune

B: ,,Conservarea biodiversității prin practici agricole

tradiționale"

B1: ,,Ment , inerea de zone temporar inundate prin

cultivarea tradițională a orezului"

-

potențial agricol datorită condițiilor geografice specifice;

-

tradiție în cultura orezului

B2: ,,Conservarea pășunilor și fânețelor alpine și din zonele deluroase intra-Carpatice"

-existența unui plan de management acceptat de către proprietarii de pajiști;

corespunzătoare.

C: ,,Agricultură

C1 Legume

- suprafața angajată în

ecologică"

C2 Fructe

agricultura ecologică;

C3 Plante aromatice și

- potențialul de acoperirea a

medicinale

cât mai multe din culturile

C4 Culturi furajere (orz

selectate prin măsură;

furajer)

- existența experienței pentru

C5 Pășuni naturale

practicarea agriculturii

ecologice.

-

valoare ridicată și diversitate floristică cuprinzând cele mai reprezentative varietăți din flora spontană de fâneață ;

-

existent , a unei baze de date

Submăsurile detaliate mai sus sunt acțiuni pilot de agromediu și vor fi amplasate astfel:

•

Sub măsura A: ,,Combaterea și prevenirea eroziunii solului" Din totalul de 42 de județe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezentă în 34 județe. Ținând cont de forma și intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea submăsurii A să se realizeze în următoarele 7 județe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dâmbovița

(14 tone/ha/an), Vâlcea (12 tone/ha/an) , Buzău (12 tone/ha/an) și Bacău (12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr.2a).

Conform datelor publicate, la 31.12. 2003, suprafața agricolă a României era de 14717,4 mii hectare, din care cele șapte judete selectate detineau 14% (2077,4 mii hectare).

În aceste

județe conform tabelului de mai jos 'suprafața

afectată de eroziune

reprezintă

54 %

din totalul

suprafeței

agricole

(1114,8

mii hectare). Defalcarea suprafeței degradate pe clase de eroziune este următoarea:

Județul

Suprafața

Din care afectată de eroziune:

agricolă la 31.12.2003

% din total agricol

Suprafața agricolă degradată

prin

Neapreciabilă până la slabă cu pericol de

accentuare

Moderat

-

puternică

Foarte puternică

-

excesivă

eroziune

1).

Vrancea

255,6

101,7

17

21,8

62,9

40

2).

Alba

328,3

210,4

104,8

85,5

20,1

64

3).

Prahova

271,6

134,7

59,1

38,5

37,1

50

4).

Dâmbovita

249,3

84,9

32,6

39,5

12,8

34

5).

Vâlcea

246,3

181,5

111

58,3

12,2

74

6).

Buzău

402,9

176,6

54,6

72,8

49,2

44

7).

Bacău

323,4

225

117,9

104,5

2,6

70

TOTAL

2077,4

1114,8

497

420,9

196,9

54

•

Submăsura B: ,,Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale" pentru acțiunea pilot ăMenținerea

de zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului" s-au selectat 7 județe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2 b

Țara noastră se găsește amplasată la limita nordică de cultură, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrată numai în zona considerată favorabilă, în sudul și sud-estul Câmpiei Române, în imediata apropiere a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie -1 O

octombrie), o sumă a temperaturilor medii de peste 0° C de 2800-3200 ° C și o luminozitate de peste 1200 ore.

Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive și ameliorarea solurilor salinizate și alcalinizate. Exploatarea parțială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului

de salinizare și alcalinizare pe suprafețele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosință inițial, fără nici un potențial agricol).

Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru județele Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman iar pentru unele județe, pe anumite suprafețe și râurile interioare : Jiul în Dolj, Oltul în Olt și Teleorman.

În aceste județe se realizează :

-

condițiile climatice favorabile, izoterma medie de vară 21-22° C și constanta termică între 2800-3200° C ;

-

concentrarea suprafețelor de orez în perimetre mari ;

-

garanția asigurării volumului de apă, fiind situate în apropierea sursei de apă.

De asemenea, în aceste zone există o tradiție, s-au format specialiști și alte categorii de forță de muncă cu înaltă calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotație deosebit de importantă de ordin social : crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile.

•

Pentru acțiunea pilot ăConservarea pășunilor și fânețelor montane și din zonele deluroase intra-Carpatice" s-au selectat ca zone pilot Parcul Național Retezat și zona cu pajiști de altitudine medie propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvanei Uudetele Sibiu, Brașov și Mureș). Aceste 2 zone pilot oferă un contrast util în ceea ce privește managementul de agro-mediu: o zonă montană cu câteva habitate, cel mai mult folosită pentru pășunatul oilor și stabilită ca zonă protejată și una de altitudine mai joasă cu un număr important de locuitori dar care are pășuni cu o excepțională diversitate floristică, dar care nu este inclusă în zonele protejate. Ambele zone au planuri de management acceptate de către fermieri. Parcul Național Retezat este delimitat în 3 zone funcționale: zona cu protecție strictă; zona cu protecție specială și zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zonă pilot, în care sunt permise activități economice, incluzând activități agricole tradiționale desfășurate de către proprietarii terenurilor. Parcul Național Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 județe: Hunedoara, Gorj și Caraș-Severin ( vezi anexa nr. 2b).

Scopul principal al Parcului Național Retezat Rezervație a Biosferei este cel de conservare a diversității biologice. De asemenea se urmărește excluderea și prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care

contravin obiectivului de conservare, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică. Se permit activități tradiționale desfășurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administrația Parcului Național Retezat.

Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de foloșință: 49% păduri și 51% zonă montană, incluzând pășunile montane, jnepeniș, grohotiș, stâncărie. După 1990 condițiile socio-economice și retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deținătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.

Pajiștile din zona montană constituie o zonă de importanță aparte aici regășindu-se majoritatea speciilor din flora alpină. Cea mai mare amenințare pentru flora Parcului Național Retezat o reprezintă suprapășunatul.

Zona propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvanei are o suprafață de 95000 ha, incluzând 1O comune și 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafața zonei este reprezentată de pajiști, 20% fâneață, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile științifice realizate în această zonă au arătat că aceasta intrunește criteriile de zonă cu înaltă valoare naturală, având o bogată valoare floristică și de faună, incluzând multe specii internaționale amenințate cu dispariția, inclusiv habitate pentru specii de floră și faună menționate în Directiva Habitate, Anexele li, li* și IV, precum și peste 40 de specii de păsări menționate în Directiva Păsări Anexa I. Mai mult de 50 de specii de plante sunt înrudite cu specii de plante Europene și reprezintă importanță din punct de vedere al agro-biodiversității. Metodele tradiționale de pășunat și de intoarcere a fânului au condus la o dezvoltare a pășunilor care acoperă cea mai mare parte a zonei pilot. Pajiștile bogate în specii conțin un amestec de floră de stepă, mediteraneană și carpatică. Mai mult de 1OOO de tipuri de plante au fost înregistrate în zonă și reprezintă peste 30% din flora României. Multe din aceste plante și asocierile în care se dezvoltă sunt recunoscute în cadrul Directivei UE Habitate. Fânețele cu floră sălbatică sunt de asemenea o resursă genetică pentru viitoarea selecție a culturilor furajere, în special lucernă, trifoi și alte legume. Pajiștile uscate conțin mai mult de 20 de specii incluse în lista Roșie a României și cel puțin 9 dintre ele sunt listate în Anexa 2 a Directivei Habitate.

•

Submăsura C: "Agricultură ecologică" - va fi aplicabilă în cinci județe: Suceava (12,4 mii ha), Galați (16 mii ha), Timiș (7,4 mii ha), Călărași (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c).

Suceava - situată în partea de nord-est a țării cu o suprafață agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploatații de 469 din care 29 în producția vegetală. Această zonă furnizează rezerve adecvate de hrană care acoperă

nevoile

consumatorilor.

Existența

pășunilor

naturale

oferă

condiții favorabile de creștere a animalelor după modelul de producție ecologic.

Galați - zonă situată în partea de sud-est cu o suprafață agricolă de 358,7 mii ha din care 289,1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploatatii de 20808 din care 523 în producția vegetală. În zonă există condiții favorabile pentru cultivarea legumelor, viței de vie, cereale și livezi.

Arad - situată în partea de vest a țării cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafață agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha

cu un număr de

exploatații agricole de 7434 din care 483 în producția vegetală, și din punct de vedere economic cu o diversitate dinamică .

Timiș - situată în partea de vest a țării cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafață agricolă de 702,1 mii ha și cu o suprafață arabilă de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9124 exploatații agricole din care 2717 în producția vegetală. Zonă favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zonă bine dezvoltată economic cu posibilități reale de furnizare de hrană pentru consumatori.

Călărași - zonă situată

în sud-estul Câmpiei Române, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafață agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafață arabilă de 416,2 mii ha. Este o zonă bine organizată în 29084 exploatații din care 28870 exploatații în producția vegetală.

11.

INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI DE IMPACT

Monitorizarea și evaluarea progresului și performanței măsurii va fi o prioritate importantă și va fi îndeplinită, cât mai mult posibil, conform standardelor de raportare relevante ale UE. Aceasta este recunoscută ca informație asupra înțelegerii și impactului acestei

măsuri pilot de agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program național de agromediu.

MAPDR va elabora proceduri de monitorizare și evaluare adecvate și va selecta organizațiile competente.

Indicatori de realizare (și scopurile) - corespunzători obiectivelor operaționale ale măsurii

Numărul total de proiecte de agromediu

600

din care:

Submăsura A: Combaterea și prevenirea eroziunii solului

250

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

100

Submăsura C: Agricultură ecologică

250

Suprafața totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu

19100

Submăsura A: Combaterea și prevenirea eroziunii solului

7000

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

3500

Submăsura C: Agricultură ecologică , din care:

8600

- Legume

1500

- Fructe

600

- Plante aromatice și medicinale

300

- Culturi furajere (orz furajer)

2000

- Pășuni naturale

4200

Indicatori de rezultat - corespunzători obiectivelor specifice ale măsurii

Submăsura A: Conservarea solului și protecția Împotriva eroziunii

•

Ponderea terenului care beneficiază de submăsura de agromediu, ca

%

din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune.

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

•

Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submăsura de agromediu, ca

%

din totalul suprafeței zonelor pilot optime pentru cultura orezului.

•

Ponderea

terenului pentru administrarea

pajiștilor care beneficiază

de submăsura de agromediu, ca

%

din totalul suprafeței pajiștilor alpine și a pajistilor din zonele deluroase din zona pilot.

Submăsura C: Agricultură ecologică

•

Creșterea numărului total de fermieri cu producții certificate ecologic (%)

•

Creșterea suprafeței de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafață (%)

•

Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producție ale agriculturii ecologice

Indicatori de impact - corespunzători obiectivelor generale ale măsurii

Se vor stabili indicatori de impact corespunzători și necesari măsurării pe termen lung a efectelor de mediu și socio-economice

rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor și expertizei adecvate. Prima schiță a acestor indicatori este următoarea:

Obiectivele generale ale măsurii 3.3

Indicatori

prietenoase cu mediul;

Cum toți participanții respectă Buna Practică Agricolă pe întreaga suprafață a fermei și au un contract de administrare, numărul de participanți la măsură, ca procent din numărul total de fermieri din zona pilot indică suprafața implicată ca procent din terenul agricol utilizat în zona

pilot.

nivel administrativ, cât și la nivelul fermei;

Odată pusă în practică măsura 3.3, se va dezvolta experiența administrativă și cea la nivelul fermei. Calitatea Programului Național de Agromediu, care este acum în faza de elaborare se va realiza prin indicarea a ceea ce trebuie extins din cele învățate prin

măsura SAPARD 3.3

Cum Buna Practică Agricolă este o parte a măsurii 3.3, conștientizarea noțiunii de agromediu de către fermieri va spori după implementarea acestei măsuri. Un indicator este numărul fermierilor participanți în proiect ca procent din numărul total al fermierilor din zona pilot. Alt indicator este diseminarea experienței participanților la măsura 3.3 către alți fermieri și acest efect pozitiv va constitui participarea la Programul

National de Agromediu.

•

promovarea introducerii și utilizării continue a practicilor agricole

•

dezvoltarea experienței practice pentru implementarea PAE atât la

•

intensificarea conștientizării noțiunii de agromediu de către fermieri;

12.

Promovarea Programului

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Publicitate în mass-media:

-

Emisiuni TV care prezintă acoperire națională pentru lansarea măsurii și furnizarea informațiilor de interes general pentru potențialii beneficiari;

-

Odată cu începerea derulării măsurii și a obținerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes;

-

În cadrul emisiunilor radio;

-

În ziare locale și reviste de profil ;

•

Editarea și distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3;

•

Distribuirea de pliante, broșuri de informare (tip ăBuletin Informativ SAPARD");

•

Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 1 O

,,Acoperirea geografică";

•

Întâlniri cu reprezentanți ai Agenției SAPARD, MAPDR, ANCA și potențialii beneficiari.

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potențialul

beneficiar

trebuie

să anexeze

cererii de

finanțare

următoarele documente:

•

Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului;

•

Un angajament asupra respectării obligațiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani;

•

Documente justificative de ținere a registrelor de fermă și pregătirea contabilității fermei;

•

Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislației în vigoare;

•

Planuri sau schițe cadastrale

ale întregii suprafețe

agricole

pe care o administrează, nu numai pentru suprafața pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin această măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafață agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiță cadastrală se eliberează de către primăria locală și se aprobă de către Oficiul județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

•

Responsabilul legal și/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experiență profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care să certifice o experiență de cel puțin 3 ani în domeniu (copie după cartea de muncă) și/sau un angajament scris, la data depunerii cererii de finanțare, prin care acesta sau unul din angajați va urma un curs de instruire în cadrul măsurii

4.1 (îmbunătățirea pregătirii profesionale), și îl va absolvi înainte de efectuarea primei plăți a primei compensatorii;

•

Certificate care să ateste faptul că beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat;

•

Declarație pe propria răspundere care să ateste că solicitantul nu este finanțat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistentei prin SAPARD;

•

Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect;

•

Angajament scris prin care beneficiarul acceptă controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submăsura C: ,,Agricultură ecologică" -

a) Fișa de înregistrare

a producătorului ca producător în agricultura ecologică aprobată de DADR și avizat de MAPDR

și b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologică și un organism de inspecție și certificare acreditat de MAPDR; c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați).

•

Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alți producători agricoli interesați de proiect pentru diseminarea informațiilor rezultatelor proiectului.

14.

CONDITII DE FINANTARE

Participarea '

fermierilor la ' măsura de agromediu va fi voluntară, dar odată acceptați

ei vor semna un angajament pentru o perioadă de 5 ani. Plățile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activitătile în termen, conform contractului

de agromediu.

'

Agenția SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea că prin măsură se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plăți mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naționale și ale UE privind utilizarea co-finanțării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare și implementarea submăsurilor pilot la nivelul fermei.

În conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica două tipuri de controale: controale administrative și controale în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completă a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plății.

Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecției, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole.

Sancțiuni și penalizări

Dacă se constată că beneficiarul nu își îndeplinește obligațiile contractuale, Agenția SAPARD este îndreptățită să: a) reducă valoarea inițială a cererii de plată anuală; b) revendicarea rambursării plăților deja făcute. Valoarea diminuării plății și/sau rambursării va fi stabilită în funcție de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD și Agenția SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare.

Conform legislației naționale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se va aplica dobândă.

Forța Majoră

Restituirea finanțării nu se va efectua în următoarele cazuri de

forță majoră:

•

Moartea proprietarului;

•

Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioadă îndelungată;

•

Exproprierea unei părți semnificative a exploatației, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionată în momentul depunerii cererii;

•

Calamități naturale grave care afectează semnificativ suprafața agricolă a exploatației;

•

Distrugerea accidentală a clădirilor zootehnice din exploatație.

Cazurile de forță majoră vor fi notificate în scris autorității competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 1O zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale:

-

Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împreună cu organismele de inspecție și certificare acreditate de către MAPDR

-

Ministerului Mediului și Gospodăririi

Apelor, Agenției

Naționale

de Consultanță Agricolă.

LOCALIZAREA ZONELE PILOT -Submăsura A

oentru imolementarea măsurii 3.3

112

Anexa nr. 1a

CJ

Zone pilot pentru

sub-măsura conservarea solului și protecția împotriva eroziunii solului

Criteriul de selectare al celor 7 județe l-a constituit indicele eroziunii de suprafață

LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submăsura B

Conservarea biodiversității prin metode agricole tradiționale

Anexa nr. 1b

Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru județele Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman iar pentru unele județe, pe anumite suprafețe, și râurile interioare :

Jiul

în Dolj, Oltul în Olt și Teleorman.

113

Zone pilot pt. cultivarea orezului

Zona pilot pentru conservarea pășunilor și f'anețelor montane și a pajiștilor din zonele deluroase

Parcul Național Retezat-zona pilot selectată pentru acțiunea B2. Parcul Național Retezat este delimitat în 3 zone funcționale: zona cu protecție strictă; zona cu protecție specială și zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zona pilot, în care sunt permise activități economice, inclusiv activități agricole tradiționale desfășurate de către proprietarii terenurilor.

Zona propusa pentru Natura 2000 din SE Transilvanei are o suprafață de 95000 ha, incluzând

1

O

comune și 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafața zonei este reprezentată de pajiști, 20% f'aneață, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile științifice realizate în această zonă au aratat că aceasta intrunește criteriile de zonă cu înaltă valoare naturală, având o bogată valoare floristică și de faună, incluzând multe specii internaționale amenințate cu dispariția, inclusiv habitate pentru specii de flora și faună menționate în Directiva Habitate, Anexele II, II* si IV,

LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submăsura C

Agricultură ecologică

114

Anexa nr. 1c

O,.

Agricultură ecologică

Criteriile de selecție a zonelor pilot:

-

nr. hectare acoperite de agricultura ecologică;

-

nr. de producători

certificați din zonele selectate

Anexa nr. 2

la fișa tehnică pentru măsura 3.3

BUNE PRACTICI AGRICOLE

Toți fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale bunelor practici agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie să fie îndeplinite pe toată suprafața agricolă administrată de către deținătorul proiectului.

Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplică măsurile pentru trecerea dincolo de bunele practici agricole.

Aceasta este asigurată, deoarece, cerințele fiecărei submăsuri, implică mai mult decât oricare dintre activitățile identificate ale bunei practici agricole .

În cadrul legislației Uniunii Europene "buna practică agricolă" este definită în baza art.23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de fermă pe care un fermier rezonabil trebuie să-l îndeplinească în regiunea menționată". În România, standardul minim al bunei practici agricole este interpretat în conformitate cu legislația de mediu legată de activitățile agricole, respectiv conform Ordinului comun al ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările ulterioare.

Codul bunelor practici agricole este o publicație cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri și metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul bunelor practici agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu conținut ridicat de nitrați ca urmare a implementării Directivei CE Nitrați 91/776 privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații din sursele agricole.

Buna practica agricolă este un concept nou care se aplică în România și este esențial să se asigure ca standardele verificabile propuse să fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare și practice pentru fermieri pentru a le adopta în actualul

context

agronomic

și socio-economic, și c) ușor

de

controlat. Implementarea programelor pilot de agromediu prin măsura 3.3 furnizează o oportunitate importantă pentru a testa care dintre standardele de bună practică se potrivesc României și, care pot fi cel mai clar definite și ușor de controlat la nivelul fermei.

Au fost identificate 4 domenii pentru bunele practici agricole care au derivat din legislația de agromediu specifică, referitoare la activitățile fermierilor din România și anume:

•

Protecția apei;

•

Protectia solului;

•

Protecț ' ia plantelor;

•

Conservarea biodiversității.

Deși nu există un act normativ special pentru protecția solului, prevederile legale cu privire la aceasta se găsesc în Legea nr. 18/1991

- Legea Fondului funciar, articolele 53-88 și în Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului - Capitolul XI

Protecția solului, subsolului și a ecosistemelor terestre,

art.65-69.

De

asemenea,

în

Ordonanța

de

urgentă

a

Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului sunt stipulate prevederi legale și pentru conservarea biodiversitătii.

Obligațiile legate de

'

îndeplinirea acestor standarde de bune practici agricole

verificabile vor fi explicate clar în ghidul de informații/materiale, furnizat fermierilor. Ghidul asupra îndeplinirii bunelor practici agricole va fi, de asemenea, inclus în instruirea fermierilor care primesc sprijin pentru agromediu sub formă de plăți.

Autoritătile de Supraveghere și Control:

În funcție de competența lor, la controlul standardelor verificabile ale Bunelor practici agricole vor participa următoarele autorități de supraveghere:

-Agenția SAPARD;

-

Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală județene;

-

Agenția Națională de Protecție a Mediului;

-

Agențiile de protecție a Mediului județene;

-

Inspectoratele de protecție a plantelor;

-

Agenția Națională Veterinară și Siguranța Alimentelor;

-

Administrația parcului Retezat

Standarde verificabile:

PROTECȚIA APEI

Legislație

•

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare

•

Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru protecția apei împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare

•

Legislația națională privind protecția apelor față de poluanții agricoli va fi armonizată printre altele cu următoarele acte ale UE

•

Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European și a Consiliului, care stabilește un cadru legal pentru acțiunile Comunității în domeniul politicii apei

•

Directiva Consiliului 91/676/EEC privitoare la protecția apei împotriva poluării cauzate de către nitrații din sursele agricole

•

Directiva Consiliului 76/464/EEC privitoare la poluarea cauzată de anumite

substanțe

periculoase

vărsate

în

mediul

acvatic

al

Comunitătii

Standarde verificabile

1)Fermierii trebuie să țină un registru pentru înregistrarea tuturor aplicărilor de fertilizanți, pesticide și gunoi de grajd (inclusiv sedimentele din ape reziduale) în fermă.

Metode de verificare: inspecție în teren și comparare cu alte ferme (ex. achiziționarea de pesticide și îngrășăminte)

2)Se interzice fermierilor aplicarea cantităților mai mari de 170 kg N/ha/an, sub formă de gunoi de grajd pe terenurile cultivate (li se vor oferii fermierilor tabelele de conversie necesare pentru calcularea conținutul de nitrați al gunoiului de grajd produs în fermă).

Metode de verificare:

verificarea la locul de productie și verificarea

registrelor câmpului.

3)

Se interzice fermierilor aplicarea fertilizanților, pesticidelor sau sedimente din ape reziduale tratate (noroi din canalizare) într-o zonă de protecție a apei. Sedimentele din apele reziduale netratate (nămol) este interzis a se utiliza pe toate terenurile agricole.

Metode de verificare: verificarea registrelor câmpului, verificarea erenurilor agricole la fața locului în zonele de protecție a apelor.

4)

Se interzice fermierilor construirea unui nou depozit sau stocare de gunoi de grajd într-o zonă de protecție a apei.

Metode de verificare: verificarea la fața locului a terenurilor agricole din izonele cu ape protejate.

PROTECȚIA SOLULUI

Legislație

•

Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar (art. 53-88)

•

Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului (Capitolul XI Protecția solului, subsolului și a ecosistemelor terestre, art.65-69).

•

Legislația națională privitoare la protecția resurselor agricole ale solului se va armoniza, printre altele, și cu următorul act european:

•

Directiva Consiliului 86/278/EC privitoare la protecția mediului,

și în mod deosebit a solului, atunci când se folosesc nămolurile de canalizare în agricultură.

Standarde verificabile

5) Fermierilor li se interzice utilizarea terenului agricol în scopuri non­ agricole fără autorizație din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR)

Metode de verificare: verificări la locul de desfășurare a activității agricole și dubla verificare cu MAPDR

6) Fermierii trebuie să raporteze orice problemă de poluare care afectează calitatea solului la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală județene

Metode de verificare: se poate verifica prin compararea registrelor fermei de către MAPDR

7) Fermierii nu au voie să utilizeze sedimentele apelor reziduale netratate (nămol de canalizare) pe nici un teren agricol.

Metode de verificare: la fata locului

8) Fermierilor li se interz ' ice degradarea terenurilor și culturilor prin

depozitarea de materiale sau deșeuri

Metode de verificare: La fața locului

9) Fermierii ar trebui să evite să producă daune solului sau să îl suprapășuneze prin limitarea numărului de animale pășunate la un număr adecvat pentru specia de animal, suprafața de pământ și

calitatea pășunilor. Se va stabili o rată minimă de animale pe ha

pentru taurine și ovine/caprine. Rata de animale pe ha este de 0.3 -

0.5 UVM/ha, iar pentru oi și capre este de 2 - 3.5 capete /ha pentru pășunile alpine.

Metode de verificare: la fața locului sau comparare a registrelor fermei și terenurilor

1 O)

Pe terenurile în pantă cu unghiul de înclinație mai mare de 8%, aratul sau alte lucrări trebuie să fie orientate în direcția generală a curbei de nivel.

Metoda de verificare: la fața locului sau comparare a registrelor fermei și terenurilor

PROTECȚIA PLANTELOR

Legislație

•

Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind producerea, comercializarea și utilizarea produselor fito-sanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 85/1995

•

Legislația națională legată de utilizarea pesticidelor agricole va fi armonizată printre altele și cu următoarele acte europene

•

Directiva consiliului 91/414/EEC cu privire la plasarea produselor pentru protecția plantelor pe piață și strategii tematice asupra

utilizării durabile a pesticidelor.

Standarde verificabile

11) Fermierii trebuie să fie capabili să demonstreze că toate pesticidele din fermă sunt aplicate de către personal autorizat, ținând cont de toate informațiile despre buruieni, dăunători și boli, și

respectarea condițiilor specificate pe etichetă.

Metode de verificare la fața locului și inspecția registrelor terenului

12) Fermierii trebuie să utilizeze numai pesticide aprobate pentru buruieni, dăunători și boli, inclusiv tratamente fito-sanitare. Nu se

permite utilizarea produselor din grupele I și li de toxicitate.

Metode de verificare: verificare la fața locului și inspecția registrelor

fermei (cumpărarea pesticidelor).

13) Condițiile tehnice ale echipamentelor pentru protecția tuturor

culturilor, utilizate de fermieri, trebuie să fie inspectate la fiecare 3 ani.

Metode de verificare: verificare la fața locului a echipamentului și

registrelor fermei

CONSERVAREA BIODIVERSITĂTII

Legislație

•

Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului (Capitolul VIII Conservarea biodiversității și arii naturale

protejate, art. 49-54).

•

Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea

462/2001.

•

Legea nr. 347/2004 a muntelui

Legislația națională privitoare la conservarea biodiversității va fi printre altele armonizată cu următoarele acte ale UE care folosesc ca bază pentru rețeaua NATURA 2000 a statelor membre UE.

•

Directiva Consiliului 92/43/EEC privitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei sălbatice și a faunei

•

Directiva Consiliului 79/409/EEC privitoare la conservarea păsărilor sălbatice

Standarde verificabile

14)

Fermierii nu trebuie să permită arderea miriștei, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase, fără autorizația autorității competente pentru protecția mediului.

Metoda de verificare: la fața locului sau compararea când este nevoie de autoritatea respectivă.

15)

Fermierii nu trebuie să permită, pe terenul lor, vânătoarea sau colecția speciilor protejate (plante sau animale).

Metode de verificare: verificarea la fat , a locului

16)

Fermierilor li se interzice desfășurarea acțiunilor care cauzează

daune ămonumentelor naturale" aflate pe terenul lor.

Metode de verificare: verificarea la fața locului și evaluarea vizuală de către autoritatea relevantă a ămonumentelor naturale" de pe terenul agricol.

17)

Fermierilor le este interzisă folosirea pășunilor montane dintr-o arie naturală protejată, fără avizul administrației ariei protejate.

Metode de verificare: verificare la fața locului și compararea atunci când este necesar de către autoritatea corespunzătoare.

Anexa nr. 4

la fișa tehnică pentru măsura 3.3

Plătile detaliate pentru măsura 3.3

'

Observații generale privind calcularea plăților

•

Calcularea plăților pentru Măsura SAPARD de Agromediu 3.3

este destinată în general

situației specifice

din România

și acolo unde

este necesar,

situației specifice unei regiuni relevante. Comparația este făcută între practica de producție convențională și cea de agromediu, ținând cont de diferențele de cost și de venit.

•

Nu sunt luate în considerare măsurile (sau o parte din măsuri), care nu sunt în concordanță cu Bunele practici agricole.

•

Acolo unde este cazul, pentru una din submăsuri s-au elaborat două tipuri de plăți de ex: când situația se schimbă pentru primul an sau ceilalți ani. Această situație privește agricultura ecologică unde situația din primii ani de convesie este total diferită de anii când ferma este certificată.

•

Producțiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR.

•

Costurile prezentelor calculații sunt evaluate în prețurile anului 2004, luând în calcul rata inflat , iei.

•

Sursa

pentru cifrele furnizate

o reprezintă

Institutul de Economie

Agrară

din București, DADR Constanța și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția de Dezvoltare Rurală din MAPDR.

•

Toate

calculațiile

de

plată

se

bazează

pe

informațiile

publicate

în

Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ale MAPDR.

Submasura A: Conservarea solului și protecția împotriva eroziunii

A1 Transformarea terenului arabil În pajiști anul 1

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e a porumbului

Practica de agromediu

Transformarea terenului arabil în pajiști (iarbăland)

25% pierdere de produc e, 30% creștere cost forță de muncă

datorită împrăștierii manuale a îngrașămintelor naturale

Diferența de venit între Practica conven onală și Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

porumb

3.500 kg /ha

(4.200

lei/kq)

14.700 mii lei/ha

Fân

1.700 kg/ha

(3.000 lei/kg)

5100mii lei/ha

-9.600 mii lei/ha

Total diferentă

-9.600 mii lei/ha

Semințe

pentru porumb

2.400 mii lei/ha

Semințe pentru iarbă

3.000 mii lei/ha

Fertilizan

pentru porumb

2.097 mii lei/ha

Fertilizatori

organici pentru iarbă

3.000 mii lei/ha

lriga i

o

lriga i

o

Pesticide

pentru porumb

895 mii lei/ha

Pesticide

o

Lucrări mecanizare

pentru porumb

4.696 mii lei/ha

Lucrări mecanizare

1.454 mii lei/ha

Fartă de

mu că pentru porumb

2.129mii lei/ha

Fartă de

mu că pentru fân (30% mai mult)

3.614mii lei/ha

Toiai costuri

variabile/ha

pentru porumb

12.217 mii

lei/ha

Toiai costuri

variabile /ha pentru fân

11.068 mii

lei/ha

1.149mii lei

Total diferentă costuri variabile

1.149 mii lei/ha

Total diferentă venit

-9.600 mii lei/ha

Primă compensatorie cerută în RO lei în Ro lei

8.451 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

217 EURO

Estimări:

Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), prețul fânului este de 3000 lei/kg, mai scăzut decât media din restuI țarii ( 4000 lei/kg);

Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigații;

Producția medie de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune și a lipsei de irigații;

În primul an, când se înființează pajiștile, necesarul de sămânță pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânță constă numai în completarea golurilor de iarbă și întreținerea pajiștilor (15 kg/ha, 100.000 lei/kg);

Pentru a compensa lipsa de irigații, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;

Datorită începerii întârziate a producției de fân în practicile de agromediu, acesta a scazut cu 25 %, comparativ cu cea obținută prin metoda convențională (2267kg/ha);

Împrăștierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creșterea cu 30 % a costului privind forța de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convențională (2780 mii lei/ha);

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e a porumbului

Practica de agromediu

Transformarea terenului arabil în pajiști (anul 2-5)

Produc a de fân este recuperată, semințele și fertilizatorii sunt reduși pentru a mentine cultura

Diferența de venit între Practica conven onală și Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

Porumb

3.500 kg /ha

(4.200

lei/kg)

14.700 mii lei/ha

Fân

2.500 kg/ha

(3.000 Lei/kg)

7.500 mii lei/ha

-7.200 mii lei/ha

Total diferentă

-7.200 mii lei/ha

Semințe pentru

porumb

2.400 mii lei/ha

Seminte

0

pentru iarbă

1.500 mii lei/ha

Fertilizan pentru porumb

2.097 mii lei/ha

Fertilizatori organici pentru iarbă

2.000 mii lei/ha

lriga i pentru porumb

o

lriga i

o

Pesticide pentru

porumb

895mii lei/ha

Pesticide

o

Lucrări mecanizare pentru

porumb

4.696 mii lei/ha

Lucrări mecanizare

1.454 mii lei/ha

Forță de muncă pentru porumb

2.129 mii lei/ha

Forță de muncă pentru fân (30% mai

mult)

3.614 mii lei/ha

Toiai costuri variabile/ha pentru porumb

12.217mii lei/ha

Total costuri variabile/ha pentru iarbă

8.568 mii lei/ha

3.649 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

3.649 mii Lei/ha

Total diferentă de venit

-7.200 mii Lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei

3.551 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

91 EURO

A1

7i rans f, armarea

t erenu I

w • ara

I

mpa

• , • ș

t"

I

anu

••

2

-

5

Estimări:

Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), prețul fânului este de 3000 lei/kg, mai scăzut decât media din restul țării ( 4000 lei/kg);

Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigații;

Producția medie de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune și a lipsei de irigații;

în primul an, când se înființează pajiștile, necesarul de sămânță pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânță constă numai în completarea golurilor de iarbă și întreținerea pajiștilor ( 15 kg/ha, 100.000 lei/kg);

Pentru a compensa lipsa de irigații, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;

împrăștierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creșterea cu 30 % a costului privind forța de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convențională (2780 mii lei/ha) ;

Reducerea costurilor semințelor și fertilizanților pentru întreținerea nivelului pajiștilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

A2 Amenajarea de benzi Înierbate- anul 1

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a porumbului (condi i nefavorabile)

Practica de agromediu

Amenajarea de benzi înierbate (anul 1)

Se înființează benzi înierbate și iarbă ( costuri mai mari) este semănată pentru acoperire (anti eroziune), nu se folosesc

fertilizanti

Diferenta de venit între Practic conven onală și Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

porumb (condi i

nefavorabile)

2.000 kg /ha

(4.200 lei/ka)

8.400 mii lei/ha

Nu există venit rezultat din înfiintarea benzilor înierbate' pentru controlul eroziunii solului

Total diferentă

-8.400 mii lei/ha

Semințe pentru porumb

2.400 mii lei/ha

Seminte pentru 'iarbă

4.000 mii lei/ha

Fertilizan pentru

porumb

1.097mii

lei/ha

Fertilizan

o

lriga i

o

lriga i

o

Pesticide

o

Pesticide

o

Lucrări mecanizare pentru porumb

2.600 mii lei/ha

Lucrări mecanizare pentru înfiintarea

benzilor

1.780 mii lei/ha

Forța de muncă pentru porumb

2.129mii lei/ha

Forța de muncă pentru

înfiintarea benzilor

3.614mii lei/ha

Total costuri

variabile/ ha porumb

8.226 mii lei/ha

Total costuri variabile/ha

9.394 mii lei/ha

-1.168 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

-1.168 mii Lei/ha

Total diferentă de venit

-8.400 mii Lei /ha

Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei

9.568 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EU RO

Rata comoensatorie în EURO

245 EURO

Estimări:

Producția medie pentru porumb este de 2000 kg/ha în condiții nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8 %);

în primul an lucrările constau în înființarea benzilor înierbate. Nu se obține venit din înființarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii;

Se înființează benzile înierbate (sămânța pentru iarbă este mai scumpă) este semănată pentru acoperire, dar nu se utilizează fertilizanți în scopul obținerii producției.

Costul cu forța de muncă constă în lucrări pentru înființarea benzilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

A2 Înfiin . tarea benzilor Înierbate (Anii 2-5)

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a porumbului (condi i nefavorabile)

Deși metoda conven onală pentru porumb prevede iriga i, acestea nu se aplică în zonele selectate

practica de agromediu

lnființarea benzilor înierbate pe teren în pantă (anii 2-5) Men nerea benzilor de iarbă; necesarul de sămânță este redus pentru menținere

Diferen ta de venit între

Practica conven onală și Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

porumb

(condi i nefavorabile) 2,000 kg /ha

(4,200 lei/kg)

8,400 mii

lei/ha

Nu există venit rezultat din

înfiintarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii solului

Total

diferentă

-8,400 mii lei/ha

Semințe

pentru porumb

2,400 mii

lei/ha

Semințe

pentru iarbă

1,950mii

lei/ha

Fertilizan

pentru porumb

1,097 mii

lei/ha

Fertilizant

organic

o

lriga i pentru

porumb

o

lriga i

o

Pesticide

pentru porumb

o

Pesticide

o

Lucrări

mecanizare pentru porumb

2,600 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizare pentru mentinerea ben ilor

1,780mii

lei/ha

Forța de

muncă pentru porumb

2,129mii

lei/ha

Forța de

muncă pentru mentinerea ben ilor

3,614mii

lei/ha

Total costuri

variabile/ ha porumb

8,226 mii

lei/ha

Total costuri

variabile/ha

7,344 mii

lei/ha

882 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

882 mii Lei/ha

Total diferentă de venit

-8,400 mii Lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei în Ro lei

7,518 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

193 EURO

Estimări:

Producția medie pentru porumb este de 2000 kg/ha în condiții nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8 %);

începând cu anul 2 lucrările constau în menținerea benzilor de iarbă, Nu se obține venit din menținerea benzilor de iarbă pentru controlul eroziunii;

Costurile cu forța de muncă constă în lucrări pentru întreținerea benzilor; Necesarul de sămânță este redus, doar pentru întreținere;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR, Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR,

A3. Înfiin . tarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil după recoltat

Practica conven onală

ractica de agromediu

lnființarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat

Diferentă de venit între

Practic conven onală

și Practica de aqromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

Nu există venit din

înfiintarea de cultură verde ascu să pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii

Nu există venit din înființarea

de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii

Nu există diferență de

venit

Total

diferentă

Nu există diferență de

venit

Discuire

450mii

lei/ha

lnsămânțare

cultură verde

600mii

lei/ha

Seminte: 25

kg/ha; 160 mii lei/kq

4.000 mii

lei/ha

Total costuri variabile/ ha

Total costuri variabile/ha

5.050 mii lei/ha

5.050 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

5.050 mii lei/ha

Total diferentă de venit

O mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

5.050 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

129 EURO

Estimări:

Nu există venit din înființarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

B1 Menținerea unor zone temporar umede prin cultivarea traditionala a orezului

Practica convențională

Metoda conven onală de produc e a orezului

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e a orezului (20% pierderi de produc e)

Inundări ( de 8 ori fată de 6 ori în practica conventională)

Diferență de venit între Practica conventională și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Orez

4.800 kg /ha

(13.500 lei/kg)

64.800 mii lei/ha

Orez

3.840 kg/ha

(14.000 Lei/kg)

53.760 mii lei/ha

-11.040 mii lei/ha

Total

diferentă

-11.040 mii lei/ha

Semințe

6.000 mii lei/ha

Semințe

6.000 mii lei/ha

Fertilizan

4.140 mii lei/ha

Fertilizanti

(Fertiliza ! verde)

2.500 mii lei/ha

lriga i (6 ori)

14.400 mii lei/ha

lriga i (8 ori)

19.200 mii lei/ha

Protec a plantelor

6.772 mii lei/ha

Protec a plantelor

o

Lucrări mecanizate

8.745 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

8.745 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

2.074 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă (30% mai mult)

2.696 mii lei/ha

Total costuri

variabile/ ha orez

42.131 mii

lei/ha

Total

costuri variabile/

ha orez

39.141 mii

lei/ha

2.990 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

2.990 mii lei/ha

Diferen tă totală de venit

-11.040 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

8.050 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

206 EURO

Estimări:

Producția medie de orez este de 4800 kg /ha;

Nu se folosesc fertilizanți chimici și pesticide astfel că producția a scăzut cu 20 %; Aplicarea mai multor inundări ( de 8 ori față de 6 ori);

Costul cu Forța de muncă a crescut cu 30 % datorită combaterii manuale a buruienilor și algelor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

B2 ConseNarea pășunilor și fânețelor alpine

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e pentru pajiști naturale

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e pentru pajiști naturale (25 % pierderi de produc e; 25 % preț mai redus; 39% creștere cost fartă de muncă)

Diferentă de venit între Practica conven onală și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Fân

2,500 kg /ha

(4,000

lei/kg)

10,000 mii lei/ha

Fan 1,875kglha 3,OOO lei/kg)

5,625 mii lei/ha

-4,375 mii lei/ha

Total diferentă

-4,375 mii lei/ha

Seminte pentru 'iarbă

o

Semințe pentru

iarbă

800 mii lei/ha

Fertilizanti pentru iarbă

2,653 mii lei/ha

Fertilizant organic

o

lriga i pentru iarbă

o

lriga i

o

Protectia

plantel r pentru iarbă

o

Protectia plantel r

o

Lucrări mecanizate

pentru iarbă

1,454 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

pentru fan

1,454 mii lei/ha

Cheltuieli cu

Forța de muncă pentru iarbă

3,013 mii

lei/ha

Cheltuieli

cu Forța de muncă pentru fân (20 % mai

mult)

4,188mii

lei/ha

Total costuri variabile/ ha iarbă

7,120 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha

6,439 mii lei/ha

681 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

681 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-4,375 mii lei/ha

Prima comoensatorie cerută în RO lei

3,694 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata

compensatorie în EURO

95 EURO

Estimări:

Producția medie pentru pașuni alpine naturale este de 2500 kg/ha;

Scăderea de producție de 25

%

datorită lipsei de utilizare a fertilizanților chimici;

Creșterea costului cu Forța de muncă cu 39

%

datorită efectuării unui număr mai mare de operațiuni specifice (împrăștierea manuală a gunoiului de grajd, nivelări, manipularea fânului pentru uscare naturală, încărcare, transport cu mijloace specifice zonei montane);

Preț mai scăzut cu 25 % datorită unei valori nutritive mai reduse;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR, Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR,

Submasura C: Agricultura ecologică

C1 Legume ecologice

-

perioada de conversie

Practica conventională

Metoda convenională de producere a legumelor

Practica de agromediu

Metoda ecologică de producere a legumelor (10% pierderi de productie; pre! normal; 20% Farta de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conventională

și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Roșii (0,3

ha) 30.000

kg/ha (6.000

lei/kg)

54.000 mii lei/ha

Roșii (0.3 ha)

27.000 kg /ha

(6.000 Lei/kg)

48.600 mii lei/ha

-5.400 mii lei/ha

Ardei gras (0.2 ha)

25.000

kg/ha (10.000

Lei/kg)

50.000 mii lei/ha

Ardei gras (0.2 ha)

22.500 kg /ha

(10.000

Lei/kg)

45.000 mii lei/ha

-5.000 mii lei/ha

Castrave (0.2 ha)

30.000

kg/ha (6.000

Lei/kg)

36.000 mii lei/ha

Castrave (0.2 ha)

27.000 kg/ha

(6.000 Lei/kg)

32.400 mii lei/ha

-3.600 mii lei/ha

Cartofi (0.3 ha)

25.000

kg/ha (7.200

lei/kg)

54.000 mii lei/ha

Cartofi (0.1 ha)

22.500 kg/ha

(7.200 lei/kg)

16.200 mii lei/ha

-37.800 mii lei/ha

Furaje leguminoase ecologice (0.2 ha)

15.000 kg/ha

(3500 lei/kg)

10.500 mii lei/ha

+10.500 mii lei/ha

Total

diferentă

-41.300 mii lei/ha

Semințe pentru Roșii

97.000 mii lei/ha

Semințe

pentru Roșii

97.000 mii lei/ha

Fertilizanti pentru R șii

4.190 mii lei/ha

Fertilizan

o

lriga i pentru Roșii

2.500 mii lei/ha

lriga i

2.500 mii lei/ha

Protectia plantel r

pentru Roșii

12.805 mii lei/ha

Protectia plantel r

o

Lucrări

mecanizate pentru Roșii

13.719mii lei/ha

Lucrări mecanizate

13.719 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Roșii

43.459 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru

Roșii (20% mai mult)

52.151 Mii

lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.30 ha Roșii

173.673

mii lei/ha x

0.3 ha=

52.102 mii

lei

Total costuri variabile pentru 0.30

ha Roșii

165.370 mii

lei/ha x 0.3

ha= 49.611

mii lei

2.491 mii lei/ha

Semințe pentru Ardei gras

132.000

mii lei/ha

Semințe pentru Ardei gras

132.000 mii lei/ha

Fertilizanti pentru Ardei

gras

4.190 mii lei/ha

Fertilizan pentru

Ardei gras

o

lriga i pentru

Ardei gras

2.500 mii

lei/ha

lriga i

pentru Ardei gras

2.500 mii

lei/ha

Protectia plantel r pentru Ardei gras

4.805 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru Ardei gras

o

Lucrări

mecanizate

pentru Ardei

13.773 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

pentru

13.773 mii

lei/ha

gras

Ardei gras

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Ardei gras

31.515 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Ardei gras

(20 % mai mult)

37818 mii lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.2 ha Ardei gras

188.783

mii lei/ha x

0.2 ha=

37.757 mii lei

Total costuri variabile pentru produc a

de 0.2 ha Ardei gras

186091 mii

lei/ha x 0.2

ha= 37218

mii lei

539 mii lei/ha

Semințe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Semințe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Fertilizan pentru Castraveti

3.694 mii lei/ha

Fertilizan pentru Castraveti

o

Irigai pentru Castrave

2.500 mii lei/ha

lriga i pentru Castraveti

2.500 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru

Castraveti

9.270 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru

Castraveti

o

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803

mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Castrave

25.438 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Castrave

(20 % mai mult)

30.525 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru 0.2 ha Castrave

114.705

mii lei/ha x

0.2 ha=

22.941 mii lei

Total costuri variabile pentru 0.2

ha Castraveti

106.828 mii

lei/ha x 0.2

ha= 21.366

mii lei

1.575 mii lei/ha

Seminte pentru·Cartofi

75.600 mii lei/ha

Semințe

pentru Cartofi

75.600 mii lei/ha

Fertilizan pentru Cartofi

4.439 mii lei/ha

Fertilizan

pentru Cartofi

o

Irigai pentru Cartofi

3.000 mii lei/ha

lriga i pentru Cartofi

3.000 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru Cartofi

15.368 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru

Cartofi

o

Lucrări mecanizate pentru Cartofi

Lucrări mecanizate pentru

Cartofi

11.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Cartofi

8.650 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Cartofi

(20 % mai mult)

10.380 mii lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.3 ha Cartofi

118.745

mii lei/ha x

0.3 ha=

35.626 mii lei

Total costuri variabile

pentru 0.3 ha Cartofi

100.668 mii

lei/ha x 0.1

ha= 10.067

mii lei

25.559 mii lei/ha

Semințe pentru furaje leguminoase

1.802 mii lei/ha

Semințe pentru furaje

ecologice

1.802 mii lei/ha

Fertilizanti pentru fu aje

o

Fertilizan pentru

o

leguminoase

furaje

ecoloaice

lriga i pentru furaje leguminoase

o

lriga i pentru furaje

ecologice

o

Protectia

plantel r pentru furaje leguminoase

o

Protectia

plantel r pentru

furaje ecologice

o

Lucrări mecanizate pentru furaje leguminoase

6.688 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

furaje ecologice

6.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru furaje leguminoase

33mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru furaje ecologice

(20% mai mult)

40 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru O ha furaje leguminoase*

6.688 mii lei/ha pentru O ha= O mii lei')

Total costuri variabile pentru 0.2 ha furaje

ecologice

8.530 mii

lei/ha x 0.2

ha= 1.706

mii lei

-1.706 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

28.458 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-41.300 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

12.842 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

329 EURO

* Costul pentru furaJele leguminoase din practica conven onală a fost 1nd1cat doar pentru compararea cu costul de producție din metoda de agromediu

Estimări:

Perioada de conversie pentru legume este de 2 ani

Producția medie pentru roșii este de 30000 kg/ha; pentru ardei gras 25000 kg/ha; castraveți 30000 kg/ha; cartofi 25000 kg/ha și furaje leguminoase 20000 kg/ha;

Producția a scăzut cu 20

%

datorită neutilizării fertilizanților chimici în procesul de producție; Costul cu Forța de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Semințe

pentru Ardei gras

132.000

mii lei/ha

Semințe

pentru Ardei gras

132.000 mii lei/ha

Fertilizanti pentru Ardei

aras

4.190mii lei/ha

Fertilizan pentru

Ardei aras

o

Irigai pentru Ardei gras

2.500 mii lei/ha

lriga i pentru

Ardei gras

2.500 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru Ardei

gras

4.805 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru

Ardei gras

o

Lucrări mecanizate pentru Ardei

gras

13.773 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

Ardei gras

13.773 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de muncă pentru Ardei gras

31.515 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Ardei gras (20 % mai

mult)

37.818 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru 0.2 ha Ardei gras

188.783

mii lei/ha x

0.2 ha=

37.757 mii lei

Total costuri variabile pentru produc a de 0.2 ha

Ardei gras

186.091 mii

lei/ha x 0.2

ha= 37.218

mii lei

539 mii lei/ha

Semințe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Semințe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Fertilizan

pentru Castraveti

3.694 mii lei/ha

Fertilizan

pentru Castraveti

o

Irigai pentru Castrave

2.500 mii lei/ha

lriga i

pentru Castraveti

2.500 mii lei/ha

Protectia plantel r

pentru Castraveti

9.270 mii lei/ha

Protectia plantel r

pentru Castraveti

o

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803

mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Castrave

25.438 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Castrave (20 % mai

mult)

30.525 mii lei/ha

Total costuri

variabile pentru 0.2 ha Castrave

114.705

mii lei/ha x

0.2 ha=

22.941 mii lei

Total

costuri variabile pentru 0.2 ha

Castraveti

106.828 mii

lei/ha x 0.2

ha= 21.366

mii lei

1.575 mii lei/ha

Seminte pentru·Cartofi

75.600 mii lei/ha

Semințe pentru

Cartofi

75.600 mii lei/ha

Fertilizan pentru Cartofi

4.439 mii lei/ha

Fertilizan pentru

Cartofi

o

Irigai pentru Cartofi

3.000 mii lei/ha

lriga i pentru

Cartofi

3.000 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru Cartofi

15.368 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru

Cartofi

o

Lucrări mecanizate pentru Cartofi

11.688 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

pentru Cartofi

11.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de

mu că pentru Cartofi

8.650 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru Cartofi (20

%mai mult)

10.380 mii lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.3 ha Cartofi

118.745

mii lei/ha x

0.3 ha=

35.624 mii lei

Total costuri variabile pentru 0.3

ha Cartofi

100.668 mii

lei/ha x 0.1

ha= 10.067

mii lei

25.557 mii lei/ha

Seminte

0

pentru furaje leguminoase

1.802 mii lei/ha

Semințe pentru furaje

ecologice

1.802 mii lei/ha

Fertilizan pentru furaje leguminoase

o

Fertilizan pentru

furaje ecologice

o

lriga i pentru furaje leguminoase

o

lriga i pentru furaje

ecologice

o

Protec a plantelor pentru furaje leguminoase

o

Protec a plantelor pentru furaje

ecologice

o

Lucrări mecanizate pentru furaje leguminoase

6.688 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

furaje ecologice

6.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de

mu că pentru furaje leguminoase

33mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă pentru furaje ecologice

(20 % mai mult)

40 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru O ha furaje leguminoase'

6.688 mii lei/ha

pentru O ha= O mii lei')

Total costuri variabile pentru 0.2

ha furaje ecoloaice

8.530 mii

lei/ha x 0.2

ha= 1.706

mii lei

-1.706 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

28.456 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-39.100 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

10.644 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

273 EURO

*)

Costurile din metoda conven onală pentru furaje leguminoase au fost indicate numai pentru compararea cu costurile pentru produc a ecologică

Estimări:

Producția medie pentru roșii este de 30000 kg/ha; pentru ardei gras 25000 kg/ha; castraveți 30000 kg/ha; cartofi 25000 kg/ha și furaje leguminoase 20000 kg/ha;

Producția a scăzut cu 20

%

datorită neutilizării fertilizanților chimici în procesul de producție;

Prețul pentru roșii este mai mare cu 15 %; iar pentru cartofi, castraveți, ardei și furaje ecologice prețul a rămas la același nivel;

Costul cu Forța de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

C2 Fructe ecologice- perioada de conversie

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a fructelor (mere)

Practica de agromediu

Metoda ecologică de producere a fructelor (mere) în conversie (20% pierderi de produc e; preț normal; 20% Forța

de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conventională și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Mere

15.000 kg/ha

(9000 Lei/kq)

135.000

mii lei/ha

Mere

12000 kg/ha

(9000 Lei/kq)

108.000

mii lei/ha

-27.000 mii lei/ha

Total diferentă

-27.000 mii lei/ha

Seminte

o

Seminte

o

Fertilizan

2.633 mii lei/ha

Fertilizan

o

lriga i

o

lriga i

o

Protectia plantel r

14.276 mii lei/ha

Protectia plantel r

o

Lucrări mecanizate

11.723 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

11.723 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

11.878 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

(20% mai mult)

14.254 mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha mere

40.510 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha mere

25.977 mii lei/ha

14.533 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

14.533 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-27.000 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

12.467 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

320 EURO

Estimări:

Perioda de conversie pentru fructe este de 3 ani; Producția medie pentru mere este de 15000 kg/ha;

Scăderea producției cu 20 % față de metoda convențională se datorează neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor;

Pentru mere s-a luat în calcul nivelul unui preț normal;

Creșterea costului cu Forța de muncă cu 20 % datorita împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

C2 Fructe ecologice- perioada certificată

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a fructelor (mere)

Practica de agromediu

Produc a ecologică de fructe (mere) certificat (20% pierderi

de produc e; 5% preț mai mare, 20% Forța de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conven onală și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Mere

15,000 kg/ha

(9,000 Lei/kg)

135,000

mii lei/ha

Mere

12,000 kg/ha

(9,450 Lei/kg)

113,400

mii lei/ha

-21,600 mii lei/ha

Total diferentă

-21,600 mii lei/ha

Seminte

o

Seminte

o

Fertilizan

2,633 Mii

lei/ha

Fertilizan

o

lriga i

o

lriga i

o

Protectia plantel r

14,276 Mii

lei/ha

Protectia plantel r

o

Lucrări mecanizate

11,723 Mii

lei/ha

Lucrări mecanizate

1U23Mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

11.878 Mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

(20% mai mult)

14,253 Mii

lei/ha

Toiai costuri variabile/ ha mere

40,510 Mii

lei/ha

Total costuri variabile

/ha mere

25,976 Mii

lei/ha

14,534 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

14,534 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-21,600 mii lei/ha

Prima compensatorie ceruta în RO lei

7,066 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

181 EURO

Estimări:

Producția medie pentru mere este de 15000 kg/ha;

Scăderea producției cu 20 % față de metoda convențională se datorează neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor;

Prețul a crescut cu 5 %;

Creșterea costului cu Forța de muncă cu 20

%

datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR, Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR

C3

Plante aromatice și medicinale ecologice

-

perioada de conversie

Practica conventională

Metoda conven 'onală a produc ei de coriandru

Practica de agromediu

Metoda ecologică a produc ei de coriandru - conversie (5% pierderi de produc e; preț normal; 20% Forța de muncă în plus)

Diferen tă de venit între Practica conven onală și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Coriandru 14,000

kg/ha (18,000

lei/kg)

252,000 mii lei/ha

Coriandru 13,300 kg/ha

(18,000

Lei/kg)

239,400 mii lei/ha

-12,600 mii lei/ha

Total diferentă

-12,600 mii lei/ha

Semințe

1,440mii

lei/ha

Semințe

1,440mii

lei/ha

Fertilizan

1,080mii

lei/ha

Fertilizan

o

lriga i

o

lriga i

o

Protectia olantel r

345 mii lei/ha

Protectia olantel r

o

Lucrări

mecanizate

10,300 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

10,300 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

70 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

(20% mai mult)

84 mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha coriandru

13,235 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha

coriandru

11,824Mii

lei/ha

1,411 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

1,411 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-12,600 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

11.189 mii leiha

Rata

de

schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

287 EURO

Estimări:

Perioada de conversie pentru plante medicinale și aromatice este de 2 ani; Producția medie pentru coriandru este de 14000 kg/ha;

Producția în metoda ecologică scade cu 5 % datorită neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor; Prețuri normale;

Costul cu Forța de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR, Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR

C3 Plante aromatice și convent - ionale ecologice

-

perioada certificată

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e la coriandru

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e la coriandru - certificat (10% pierderi de produc e; preț mai mare cu 7 %; 20% Forța de muncă în plus)

Diferență de venit între

Practica conven onală

și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Coriandru

14.000

kg/ha (18.000

lei/kg)

252.000 mii

lei/ha

Coriandru

12.600 kg/ha

(19.300

Lei/kg)

243.180 mii

lei/ha

-8.820 mii lei/ha

Total

diferentă

-8.820 mii lei/ha

Semințe

1.440 mii

lei/ha

Semințe

1.440 mii

lei/ha

Fertilizan

1.080 mii

lei/ha

Fertilizan

o

lriga i

o

lriga i

o

Protec a plantelor

345 mii

lei/ha

Protec a plantelor

o

Lucrări

mecanizate

10.300 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

10.300 mii

lei/ha

Cheltuieli cu

Forța de muncă

70 mii

lei/ha

Cheltuieli

cu Forța de muncă (20% mai mult)

84 mii lei/ha

Total costuri

variabile/ ha coriandru

13.235 mii

lei/ha

Total

costuri variabile

/ha coriandru

11.824 mii

lei/ha

1.411 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

1.411 mii lei/ha

Diferentă totală

de

venit

-8.820 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

7.409 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

190 EURO

Estimări:

Producția medie pentru coriandru este de 14000 kg/ha;

Producția în metoda ecologică scade cu 1O

%

datorită neutilizării fertilizanților chimici și a pesticidelor; Prețurile au crescut cu 7 %;

Costul cu Forța de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

C4 Orz furajer ecologic- perioada de conversie

Practica conventională

Metoda convenională a produc ei de orz furajer

Practica de agromediu

Metoda ecologică

a

produc ei de orz furajer (25% pierderi de produc e; prețuri normale; Protec a plantelor dupa model

ecologic, 20% Farta de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conventională

și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Orz furajer

4.000 kg/ha

(4.000

lei/kg)

16.000 mii lei/ha

Orz furajer 3000 kg/ha

(4000 Lei/kg)

12.000 mii lei/ha

-4.000 mii lei/ha

Total diferentă

-4.000 mii lei/ha

Semințe

1.500 mii lei/ha

Semințe

1.500 mii lei/ha

Fertilizan

2.556 mii lei/ha

Fertilizant organic

o

lriga i

o

lriga i

o

Protectia plantel r

1.192 mii lei/ha

Protectia

plantel r (sulfurare)

4.480 mii lei/ha

Lucrări

mecanizate

7.263 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

7.263 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

264mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă (20% mai mult)

317 mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha orz furajer

12.775 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha orz furajer

13.560 mii lei/ha

-785 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

-785 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-4.000 mii lei/ha

Prima compensatorie ceruta în RO lei

4.785 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

123 EURO

Estimări:

Perioada de conversie pentru orz furajer este de 2 ani; Producția medie este de 4000 kg/ha;

Producția scade cu 25

%

datorită neutilizării fertilizanților chimici; Prețuri normale;

Costul forței de munca mai mare cu 20

%

datorită combaterii manuale a buruienilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

C4 Orz furajer ecologic

-

perioada certificată

Practica conventională

Metoda conven 'onală a produc ei de orz furajer

Practica de agromediu

Metoda ecologică a produc ei de orz furajer certificat (25%

pierderi de produc e, preț mai mare 1O%, Protec a plantelor dupa modelul ecologic, 20% Forta de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conven onală și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Orz furajer 4,000 kg/ha

(4,000

lei/kg)

16,000 mii lei/ha

Orz furajer 3,000 kg/ha

(4,400 Lei/kg)

13,200 mii lei/ha

-2,800 mii lei/ha

Total

diferentă

-2,800 mii lei/ha

Semințe

1,500mii

lei/ha

Semințe

1,500mii

lei/ha

Fertilizan

2,556 mii lei/ha

Fertilizant organic

o

lriga i

o

lriga i

o

Protec a plantelor

1,192mii lei/ha

Protec a plantelor

(sulfurare)

4,480 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

7,263 mii

lei/ha

Lucrări mecanizate

7,263 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

264 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de muncă' (20

%mai mult)

317mii lei/ha

Toiai costuri variabile/ ha orz furajer

12,775 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha orz

furajer

13,560 mii lei/ha

-785

Diferentă totală a costurilor variabile

-785 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-2,800 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

3,585 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

92 EURO

Estimări:

Producția medie este de 4000 kg/ha;

Producția scade cu 25

%

datorită neutilizării fertilizanților chimici; Prețuri mai mari cu 1O% ;

Costul forței de muncă mai mare cu 20

%

datorită combaterii manuale a buruienilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR, Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR

C5

Pașuni naturale ecologice

-

perioada de conversie

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e a pășunilor naturale

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e a pășunilor naturale (35%

pierderi de produc e, prețuri normale; 20% Forță de muncă în plus)

Diferență de venit între Practica conven onală

și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Pașuni naturale 20.000

kg/ha (360

lei/kg)

7.200 mii lei/ha

Pașuni naturale

13.000 kg/ha

(360 Lei/kg)

4.680 mii lei/ha

-2.520 mii lei/ha

Total diferentă

-2.520 mii lei/ha

Seminte

o

Seminte

o

Fertilizan

1.300 mii lei/ha

Fertilizant organic

o

lriga i

o

lriga i

o

Protec a plantelor

o

Protec a plantelor

o

Lucrări mecanizate

1.041 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

1.041 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

603mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de muncă (20

%mai mult)

724mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha pașuni naturale

2.944 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha pașuni naturale

1.765 mii lei/ha

1.179

Diferentă totală a costurilor variabile

1.179 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-2.520 mii lei/ha

Prima compensatorie ceruta în Ro lei

1.341 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

35 EURO

Estimări:

Perioada de conversie pentru pașuni naturale este de 3 ani; Producția media la pașuni naturale este de 20000 kg/ha;

Scăderea producției cu 35

%

datorită neutilizării fertilizanților chimici; Prețuri normale;

Costul forței de muncă a crescut cu 20

%

datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

C5

Pășuni naturale ecologice-perioada certificată

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a pășunilor naturale

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e a pășunilor naturale (35%

pierderi de produc e; preț mai mare cu 5 %, 20% mai multă fartă de muncă)

Diferentă de venit între Practic conven onală și Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Pașuni naturale 20,000

kg/ha (360 lei/kg)

7,200 mii

lei/ha

Pasuni naturale 13,000 kg/ha

(378 Lei/kg)

4,914mii

lei/ha

-2,286 mii lei/ha

Total diferentă

-2,286 mii lei/ha

Seminte

o

Seminte

o

Fertilizan

1,300 mii lei/ha

Fertilizani organic

o

lriga i

o

lriga i

o

Protec a plantelor

o

Protec a plantelor

o

Lucrări

mecanizate

1,041 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

1,041 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă

603 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forța de muncă (20% mai mult)

724mii lei/ha

Toiai costuri variabile/ ha pașuni naturale

2,944 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha pașuni

naturale

1,765 mii

lei/ha

1,179

Diferentă totală a costurilor variabile

1.179 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-2,286 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

1.107 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata

compensatorie în EURO

28 EURO

Estimări:

Producția medie la pășuni naturale este de 20000 kg/ha;

Scăderea producției cu 35 % datorită neutilizării fertilizanților chimici; Prețuri mai mari cu 5 %;

Costul forței de muncă a crescut cu 20 % datorită împrăștierii manuale a gunoiului de grajd;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR, Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR,

Anexa nr. 7

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.4.

DEZVOLTAREA ȘI DIVERSIFICAREA ACTIVITĂTILOR ECONOMICE CARE SĂ GENEREZE ACTIVITĂTI MULTIPLE ȘI VENITURI

ALTER '

NATIVE

1.

MOTIVATIE

Dezv '

oltarea durabilă se bazează pe introducerea unor sisteme economice

integrate noi ce trebuie să se implementeze în zonele rurale.

Dezvoltarea economică și socială se bazează și pe crearea unor activități de producție și servicii alternative secundare (altele decât activitatea principală) care vor contribui la :

-

înlăturarea proceselor și fenomenelor cauzate de restructurarea sistemelor socio-economice;

-

stoparea depopulării spațiului rural.

-

îmbunătățirea condițiilor de viață.

Diversificarea activităților economice va determina pluriactivitate, noi locuri de muncă, venituri suplimentare non agricole și o mai mare implicare a tinerilor și femeilor.

Necesitatea înființării

și/sau extinderii serviciilor pentru populație și pentru producția agricolă, utilizând eficient resursele umane, materiale și financiare locale.

Potențialul turistic deosebit, datorat condițiilor variate de clima și relief, poate permite crearea de noi locuri de muncă și deci venituri suplimentare

Valorificarea potențialului piscicol al României prin dezvoltarea acvaculturii . Valorificarea și dezvoltarea meșteșugurilor traditionale (artizanatului).

În mediul rural există premise de activar a unor numeroase ocupații tradiționale, care la rândul lor pot contribui la îmbunătățirea veniturilor fermierilor, piscicultorilor și proprietarilor de păduri (apicultura,

sericicultura, cultivarea ciupercilor).

-

Agricultura ecologică, are o contribuție majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii,

iar

în

România

un

potențial

considerabil

de

dezvoltare. Suprafețele

cultivate

după

modelul

de

producție

ecologic

au

crescut considerabil în ultimii ani, astfel în anul 2004 această suprafață a ajuns la

75.500 ha fiind de 4,3 ori mai mare decât cea din anul 2000.

La acest potențial se adaugă și pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, care ocupă o suprafața de cca. 1562 mii ha, reprezentând 32 % din suprafața totala a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite.

-

În anul 2004, efectivul de animale din zona montană era de 719,3 mii bovine, 17,5 mii bubaline, 1 860,3 mii ovine, 130,4 mii caprine, 821,6 porcine și 138,2 mii familii de albine (date operative MAPDR, ANZM). Din suprafata totală a țării zona montană reprezintă 1/3. În această zonă agricultura eco'logică are un potențialul cel mai ridicat (suprafețe întinse cu sol fertil și nepoluat).

-

În zonele muntoase din România datorită faptului că mecanizarea modernă nu a putut fi aplicată în cultura pamântului și a faptului că în perioada 1950-

1990

gospodăriile agricole colective nu au putut fi organizate sistemele agricole tradiționale au ramas neschimbate. Ca rezultat, această parte a țării este

păstrătoarea

patrimoniului

cultural

având

o

mare

importanță

în conservarea naturii, peisajului, culturii și meseriilor tradiționale și a proceselor de producție tradiționale legate de ferme. Una dintre cele mai reprezentative activități practicate în aceste regiuni este creșterea oilor. De asemenea, tradițional se produc brânzeturi din lapte de vacă și brânzeturi mixte în diverse

regiuni.

Producția acestor brânzeturi

se realizează

cu unelte specifice, cu precădere din lemn, utilizând diferite metode de închegare, presare, maturare, păstrare și în unele cazuri folosind adaosuri naturale de plante specifice zonei.

-

În prezent, se realizează produse după rețete tradiționale în toate regiunile țării. Cantitățile realizate sunt mici, cu posibilități limitate de comercializare. Sprijinirea procesării acestora va contribui la o mai bună reprezentare a acestor produse, o mai bună valorificare a resurselor locale și la organizarea pietei destinată consumatorilor autohtoni.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundații din ultimii 20 de ani care au afectat toate județele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 1 O -

30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie și 11-17 iunie, 14-25 august, 19 -25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localități afectate de inundații de mai multe ori.

Estimarea pagubelor datorate inundațiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează

la 5.975 milioane

lei (1,6 miliarde

EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate și pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Secțiunea A, din Acordul Multianual de Finanțare autoritățile romane au decis ca lista localităților (satele) afectate de inundații în perioada aprilie-septembrie 2005 și gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/29 noiembrie 2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fișă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) și modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente:

locuințe (15 puncte), anexe gospodărești (1 O

puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafața agricolă și forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1 O

puncte), infrastructură forestieră și de protecție împotriva inundațiilor (1 O

puncte).

Datele existente au arătat ca au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate județele țării, cu gradul de afectare după cum urmează:

Gradul de afectare

%

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele din tabelul de mai sus și ca rezultat al analizei fișelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea

gradului

de

afectare,

cu

influențe

substanțiale

negative

asupra desfășurării activității economice și a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 10 și 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influențează negativ desfășurarea activității economice și nivelul de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situația unui grad de afectare cuprins între 5 și 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructură rurală.

•

Prevederile