Legea nr. 33/2007

Prezenta lege stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente.

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României se constituie într-o singura circumscripție electorală.

Prin alegator comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

Prin alegator resortisant se înțelege orice cetățean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

Prin persoana eligibilă comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

În condițiile prezentei legi, prin zi de referința se înțelege ziua organizării alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referința inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referința, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cetățenii români care au drept de vot și au împlinit, până în ziua de referința inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleși în Parlamentul European.

Dispozițiile alin. (5)-(7) se aplică și cetățenilor români care au domiciliul sau reședința în străinătate și au drept de vot.

Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, cu modificările și completările ulterioare, care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot și de a fi aleși ca membri din România în Parlamentul European, în aceleași condiții ca și cetățenii români, sub rezerva îndeplinirii cerințelor prezentei legi.

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegatorul resortisant, cat și alegatorul comunitar au dreptul la un singur vot.

Cetățenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

Persoanele eligibile comunitar care fac parte din categorii similare celor prevăzute la alin. (1), în statele ai căror cetățeni sunt, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

Fără a aduce atingere incompatibilităților prevăzute de Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, cu modificările ulterioare, calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României, cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I, titlul IV,

cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, sau cu funcții echivalente din statele membre ale Uniunii Europene.

În termen de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situația de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european și funcția care generează incompatibilitatea, demisionand din una dintre aceste funcții.

După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, persoanele aflate în situația de incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european.

Ziua de referința se stabilește și se aduce la cunoștința publică de către Guvern, prin hotărâre, cu cel puțin 90 de zile înainte.

Ziua de referința este stabilită în cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene.

Listele electorale sunt permanente și speciale.

Alegatorii resortisanti sunt înscriși în listele electorale permanente. Dispozițiile

Legii nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare, privind listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător.

Alegatorii comunitari care, în conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt înscriși, la cerere, de către primarul unității administrativ-teritoriale în care au reședința sau domiciliul, într-o lista electorală specială.

Cererea prevăzută la alin. (3) se depune cu cel puțin 60 de zile înaintea alegerilor însoțită de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum și de o declarație oficială, pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele precizări:

a) cetățenia și adresa la care solicitantul locuiește pe teritoriul României;

b) localitatea sau circumscripția electorală, după caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este înscris;

c) mențiunea ca își exercită dreptul de vot numai în România;

d) mențiunea că nu este lipsit, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, de dreptul de vot în statul membru de origine.

În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii prevăzute la alin. (3), primarul unității administrativ-teritoriale respective înaintează cererea, însoțită de declarația pe propria răspundere, Autorității Electorale Permanente.

În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii prevăzute la alin. (3), Autoritatea Electorală Permanenta hotărăște asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege de către alegatorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din România în Parlamentul European.

În cazul în care alegatorul comunitar îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege, Autoritatea Electorală Permanenta comunică primarului unității administrativ-teritoriale hotărârea sa pentru înscrierea solicitantului în listele electorale speciale prevăzute la alin. (3). Comunicarea este însoțită de o dovadă pe baza căreia solicitantul își poate exercita dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European, la orice secție de votare organizată pentru aceste alegeri.

Autoritatea Electorală Permanenta informează instituțiile cu responsabilități similare din statul membru al Uniunii Europene al cărui cetățean este ca acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

Primarul respinge cererea de înscriere în listele electorale speciale în baza răspunsului negativ al Autorității Electorale Permanente în cazul în care, în urma verificărilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constata neîndeplinirea cerințelor prevăzute la alin. (4) lit. d). Soluția data de primar poate fi contestată potrivit dispozițiilor

Legii nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Alegatorii comunitari care nu mai îndeplinesc cerințele prezentei legi se radiază din listele electorale speciale de către primarul localității pe raza căreia își au reședința sau domiciliul, în baza comunicării scrise din partea Autorității Electorale Permanente.

Alegatorii comunitari care solicită radierea din listele electorale speciale depun o cerere la primarul unității administrativ-teritoriale în care își au reședința sau domiciliul. În termen de 10 zile, primarul este obligat sa înștiințeze Autoritatea Electorală Permanenta despre radierea efectuată.

Denumirea, forma, conținutul, modul de eliberare și de utilizare a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanenta, precum și cheltuielile de tipărire și distribuire a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor, cu avizul consultativ al Autorității Electorale Permanente.

Alegatorii comunitari au dreptul sa verifice dacă au fost înscriși în listele electorale speciale, prevederile

Legii nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare, privind intampinarile și punerea la dispoziție a listelor electorale aplicându-se în mod corespunzător.

Copiile listelor electorale permanente și ale listelor electorale speciale se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, președintelui biroului electoral al fiecărei secții de votare, cu 3 zile înainte de ziua de referința.

Pentru a-și exercită dreptul de a fi ales ca membru din România în Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, unei aliante politice, aliante electorale ori ca independent, o persoană eligibilă comunitar este obligată ca, pe lângă actele necesare candidaților care sunt cetățeni români, să prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care să ateste identitatea, precum și o declarație oficială pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele precizări:

a) cetățenia și adresa la care solicitantul locuiește pe teritoriul României;

b) localitatea sau circumscripția electorală, după caz, în statul membru de origine, pe ale carei liste electorale este înscris;

c) mențiunea că nu candidează pentru obținerea unui mandat de parlamentar european în alt stat membru al Uniunii Europene.

Persoanele eligibile comunitar, care candidează în cadrul alegerii membrilor din România în Parlamentul European, trebuie să prezinte, odată cu propunerea de candidatura, un certificat în traducere oficială, eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui cetățean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Biroul Electoral Central respinge prin hotărâre, în 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt însoțite de certificatul prevăzut la alin. (2).

În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central înaintează către Autoritatea Electorală Permanenta o copie a propunerii de candidatura însoțită de o copie a declarației pe propria răspundere, în vederea informării statului membru de origine asupra intentiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European.

Autoritatea Electorală Permanenta verifica, prin schimbul de informații cu instituții din statele membre ale Uniunii Europene care au responsabilități similare, următoarele:

a) autenticitatea mențiunilor înscrise în declarațiile persoanelor care doresc să își exercite dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European;

b) la solicitarea Biroului Electoral Central, autenticitatea mențiunilor înscrise în declarațiile persoanelor care candidează pentru obținerea unui mandat de membru din România în Parlamentul European.

Autoritatea Electorală Permanenta face schimb de informații cu instituțiile din statele membre ale Uniunii Europene care au responsabilități similare, cu scopul de a se asigura ca cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinătate, respectiv alegatorii comunitari, nu votează de mai multe ori și ca aceștia nu candidează în mai mult de un stat membru al Uniunii Europene.

La solicitarea instituției cu responsabilități similare din alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanenta furnizează acesteia informațiile necesare pentru a stabili dacă cetățeanul român care și-a exprimat intenția de a vota în alt stat membru al Uniunii Europene a fost sau nu lipsit de dreptul de vot în România ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive.

În cazul în care Autoritatea Electorală Permanenta este informată de faptul ca un cetățean român, care are reședința sau domiciliul în alt stat membru al Uniunii Europene, este înscris pe lista electorală în vederea exercitării dreptului de vot în acel stat, aceasta face verificările necesare și înștiințează primarul localității de domiciliu sau de reședința, după caz, ori autoritatea competentă din acel stat, pentru ca cetățeanul respectiv să își exercite dreptul de vot o singură dată, în cadrul acelorași alegeri.

În cazul în care Autoritatea Electorală Permanenta este informată de faptul ca un cetățean român, care are reședința sau domiciliul în alt stat membru al Uniunii Europene, și-a înregistrat candidatura pentru obținerea unui mandat de parlamentar european în acel stat, aceasta face verificările necesare și înștiințează Biroul Electoral Central pentru ca cetățeanul respectiv sa nu își înregistreze propunerea de candidatura decât o singură dată în cadrul acelorași alegeri.

Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor prezentului articol se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor, cu avizul consultativ al Autorității Electorale Permanente.

Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun și se înregistrează la Biroul Electoral Central cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referința.

Listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Numărul de candidați de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decât numărul mandatelor repartizate României în Parlamentul European.

Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o lista cuprinzând cel puțin 200.000 de alegatori care susțin candidatura partidului politic, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, aliantelor politice sau aliantei electorale respective pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Modelul listei se aproba prin hotărâre a Guvernului odată cu aducerea la cunoștința publică a zilei de referința, potrivit art. 8.

Fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianta politica sau alianta electorală care participa la alegerile pentru Parlamentul European, în condițiile prezentei legi, poate depune numai o singura lista de candidați, la nivel național.

Candidatul independent poate participa la alegeri individual dacă este susținut de cel puțin 100.000 de alegatori.

Nu se pot depune liste de candidați independenți. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale.

Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați sunt nule de drept. Nulitatea se constata prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

Nerespectarea condiției prevăzute la alin. (2) atrage nulitatea listei de candidați. Nulitatea se constata prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică, prin afișare la sediul sau, la sediile birourilor electorale județene, al municipiului București și ale birourilor electorale de sector, propunerile de candidați pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.

Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referința alegatorii resortisanti, alegatorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.

Contestațiile alegătorilor resortisanti, ale alegătorilor comunitari, partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, aliantelor politice și aliantelor electorale privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluționează de Tribunalul București în cel mult două zile de la primirea contestației.

Împotriva hotărârii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Recursul se soluționează în termen de doua zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.

În termen de 24 de ore de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (2)-(4), Biroul Electoral Central constata, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor și comunică birourilor electorale listele de candidaturi și candidaturile independente definitive înregistrate, în ordinea rezultată din aplicarea corespunzătoare a prevederilor

Legii nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central.

Biroul Electoral Central funcționează la nivelul circumscripției electorale naționale și folosește, ca aparat de lucru, personal de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente și al Institutului Național de Statistica.

La nivelul județelor, al municipiului București, al sectoarelor acestuia și al secțiilor de votare se constituie și funcționează birouri electorale.

Birourilor electorale organizate la nivelul județelor și al municipiului București li se aplică, în mod corespunzător, prevederile privind birourile electorale de circumscripție cuprinse în

Legea nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Se pot organiza secții de votare pe lângă unitățile militare, precum și în spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi, centre de îngrijire, asistența și recuperare a persoanelor adulte cu handicap și cămine de bătrâni, în care se afla cel puțin 25 de cetățeni cu drept de vot.

Pentru studenții de la cursurile de zi și elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile, se organizează câte o secție de votare pe lângă căminele de studenți sau de elevi, pentru 250-1.000 de alegatori.

La secțiile de votare organizate pe lângă unitățile militare votează numai militarii acestor unități, iar la cele pentru studenți și elevi, numai studenții și elevii din unitățile de învățământ arondate.

Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează câte o secție de votare pentru alegatorii membri ai reprezentantei diplomatice și familiile lor, precum și pentru cetățenii români din țara sau din străinătate, aflați în țările respective în ziua de referința. Secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României aparțin de Biroul Electoral al Municipiului București.

Secțiile de votare prevăzute la alin. (1) se organizează atât în localitatea în care își are sediul misiunea diplomatică sau oficiul consular, cat și în alte localități, cu acordul guvernului din țara respectiva.

Sediile secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) și (2) se organizează și se doteaza prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop Ministerul Finanțelor Publice aloca fondurile necesare.

Pe navele sub pavilion românesc aflate în navigație în ziua de referința, precum și pe platformele marine se organizează secții de votare. Secțiile de votare astfel organizate aparțin de biroul electoral județean sau al municipiului București, după caz, al locului în care acestea sunt înregistrate.

Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care au depus liste de candidați pot desemna câte un reprezentant la secțiile de votare organizate conform prevederilor alin. (1), (2) și (4), participarea acestora făcându-se pe cheltuiala celor care i-au desemnat.

Stabilirea orarului pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antena pentru accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și al candidaților independenți la serviciile publice de radio și televiziune se fac după rămânerea definitivă a candidaturilor.

Activitățile prevăzute la alin. (1) sunt realizate de Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și reprezentanții partidelor, aliantelor politice, aliantelor electorale care au depus lista de candidați la alegeri, având în vedere ponderea candidaturilor fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, precum și candidaturile independente, în numărul total al candidaturilor definitive.

În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au depus același număr de candidaturi, accesul acestora la serviciile publice de radio și de televiziune se face în mod egal.

Pentru partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel național.

Candidaților independenți li se pot atribui mandate dacă au obținut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral național. Coeficientul electoral național reprezintă partea întreaga a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate și numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 20, de către Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) în prima etapa, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral și coeficientul electoral național și stabilește, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, aliantelor politice, aliantelor electorale și candidaților independenți cărora li se pot repartiza mandate;

b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripției naționale pentru listele selectate în condițiile prevăzute la lit. a) prin metoda d'Hondt. Metoda d'Hondt de repartizare a mandatelor consta în împărțirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista și candidat independent, selectate în condițiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 ... până la numărul total de mandate de repartizat, și ierarhizarea acestor caturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de caturi aferente fiecărei liste cuprinse în sirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor;

c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puțin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidați independenți, cu respectarea condițiilor prevăzute la lit. a) și b) și a prevederilor art. 20 alin. (1).

Procesul-verbal, întocmit potrivit legii, se semnează de către președinte sau de locțiitorul acestuia și de ceilalți membri ai Biroului Electoral Central, în prezenta cărora a fost întocmit. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu afectează valabilitatea procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.

Biroul Electoral Central înmânează candidaților aleși un certificat constatator al alegerii.

Modelul procesului-verbal și al certificatului constatator al alegerii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și cu avizul consultativ al Autorității Electorale Permanente.

La data publicării rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul European, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central și celelalte birouri electorale își încetează activitatea.

Înainte de încetarea activității, actele și materialele Biroului Electoral Central, rezultate din procesul electoral, sunt înaintate, spre valorificare și arhivare, Autorității Electorale Permanente.

Dispozițiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu prevederile

Legii nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Prevederile referitoare la utilizarea cărților de alegator se aplică începând cu scrutinul din anul 2009 pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

Dispozițiile

Legii nr. 334/2006

privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale se aplică în mod corespunzător.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) situațiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile.

În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanenta sau, după caz, Biroul Electoral Central adopta hotărâri și instrucțiuni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autoritatea Electorală Permanenta împreună cu autoritățile publice competente îndeplinesc formalitățile necesare acceptării membrilor din România în Parlamentul European.

Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscriși.

În caz de vacanta a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidați, în ordinea în care au fost înscriși pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat confirma, în scris, ca aparțin acestora.

Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înțelegeri prealabile privind demisia sau renunțarea la aceasta funcție, este considerată nulă. Înțelegerea prealabilă privind renunțarea la funcția de membru din România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanta a funcției.

Primele alegeri pentru Parlamentul European se organizează și se desfășoară până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2007.

Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (3), mandatul membrilor din România în Parlamentul European, atribuit în baza primelor alegeri organizate, încetează la încheierea legislaturii 2004-2009 a Parlamentului European.