Decizia nr. 135/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 37 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepție ridicată de Miliana Ungureanu în Dosarul nr. 170/C/2006 al Judecătoriei Galați.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 170/C/2006, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 37 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice nr. 318/2003 . Excepția a fost ridicată de Miliana Ungureanu într-o cauză având ca obiect judecarea cererii pentru plata unor despăgubiri pentru folosirea unui teren de către Societatea Comercială "Electrica Muntenia Nord" - S.A., Sucursala Galați și instituirea unei servituți de trecere.

În motivarea excepției autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin principiului constituțional al garantării proprietății private, deoarece împiedică titularul dreptului de proprietate să exercite toate atributele dreptului său, și în special folosința și dispoziția, prin instituirea, cu titlu gratuit, a unei servituți publice asupra terenului proprietate privată.

Judecătoria Galați nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederea legală criticată este constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit motivării excepției, obiectul acesteia îl constituie prevederile

art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, ce au următorul cuprins:

"(4) Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate, alin. (3) privind exproprierea, alin. (5) referitoare la dreptul autorității publice de a folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul, alin. (6) ce statuează asupra despăgubirilor ce se cuvin proprietarului și alin. (7) privind obligația proprietarului de a respecta sarcinile ce îi revin potrivit legii sau obiceiului.

De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor art. 17 din Declarația universală a drepturilor omului și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția, Curtea constată că dispoziția legală ce constituie obiectul acesteia a mai fost supusă controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la cele cuprinse în art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală.

Astfel, prin

Decizia nr. 203 din 14 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 27 iunie 2005, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu dispune exproprierea și nici transferul dreptului de proprietate în vreun alt mod, ci doar constată că "terenurile pe care se situează rețelele electrice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului". Această prevedere se justifică prin dispozițiile art. 136 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora fac obiectul exclusiv al proprietății publice "(...) și alte bunuri stabilite de legea organică". Dispozițiile atacate dau expresie și prevederilor constituționale cuprinse în alin. (2) și (4) ale aceluiași articol, potrivit cărora proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale și este inalienabilă.

De asemenea, prin decizia menționată s-a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, statul are o marjă de apreciere, în funcție de nevoia reală a comunității în adoptarea măsurii de privare de proprietate. Astfel, în cauza "James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei", 1986, Curtea Europeană a statuat că nu poate fi vorba despre o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă privarea de proprietate răspunde unei "utilități publice", așa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. În vederea realizării scopului ei legitim, "măsura privativă de proprietate trebuie însă să păstreze un echilibru just între exigențele interesului general al comunității și apărarea drepturilor fundamentale ale individului". Mai mult, ea trebuie să aibă loc în condițiile prevăzute de legea internă, care este necesar să fie accesibilă, publică și previzibilă, și să cuprindă o procedură clară de aplicare. Or, în această materie, legea română respectă exigențele impuse de prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Soluția pronunțată prin decizia menționată, precum și considerentele ce au stat la baza acesteia își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură să modifice jurisprudența Curții.

Pentru aceleași considerente, nu se poate reține în prezenta cauză nicio contradicție a textului de lege criticat cu prevederile art. 17 din Declarația universală a drepturilor omului, prin raportare la art. 20 din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a

art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepție ridicată de Miliana Ungureanu în Dosarul nr. 170/C/2006 al Judecătoriei Galați.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 februarie 2007.