Decizia nr. 129/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Steilmann Bukarest" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 7.321/3/2003 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

La apelul nominal răspunde pentru Societatea Comercială "Alcor Tex' 94" - S.R.L., avocat Doina Hairum, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsesc autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției, prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, întrucât apărătorul său se află în imposibilitate de prezentare din motive medicale. În susținerea cererii nu s-au anexat documente doveditoare.

Reprezentantul Societății comerciale "Alcor Tex' 94" - S.R.L. solicită respingerea cererii privind acordarea unui nou termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public nu este de acord cu acordarea unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepției, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă potrivit căruia cererea pentru acordarea unui termen de judecată pentru lipsă de apărare trebuie temeinic motivată.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Face referire la jurisprudența Curții cu privire la prevederile criticate și arată că autorul a invocat, într-o altă cauză, o excepție de neconstituționalitate având un obiect identic, pe care Curtea a respins-o ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7.321/3/2003, Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Steilmann Bukarest" - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect o acțiune în anulare a hotărârii adunării generale a acționarilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate și favorizează subiectivismul, arbitrajul și lipsa de egalitate a părților în justiție. Consideră că dispozițiile criticate instituie un regim discriminatoriu în defavoarea părților litigante, creează instabilitate în cadrul activității unei societăți comerciale, determină o stare de nesiguranță a acționarilor în ceea ce privește funcționarea normală a unei societăți comerciale, prin aceea că orice hotărâre a adunării generale a acționarilor poate fi desființată oricând, pentru motive de nulitate absolută, cu consecința desființării actelor subsecvente acesteia. Susține că prevederile criticate blochează activitatea societăților comerciale și determină îngrădirea libertății economice.

Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

consacră regimul juridic al nulității absolute.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul conținut: "(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) și (3) relativ la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 45 - Libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 146 lit. d) privind atribuțiile Curții Constituționale, art. 135 alin. (1) referitor la caracterul de piață al economiei României și alin. (2) lit. a) privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. Totodată, susține că textul de lege criticat este contrar și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și ale art. 18 referitoare la restrângerile aduse drepturilor și libertăților din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la cele privind accesul liber la justiție, invocat în prezenta cauză, și cu o motivare similară.

Astfel, prin

Decizia nr. 370 din 4 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006, Curtea a respins excepția și a statuat că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, sunt în deplină conformitate cu art. 21 alin. (1) din Constituție, asigurând posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa justiției atunci când se încalcă dispozițiile imperative ale legii.

De asemenea, Curtea observă că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile constituționale referitoare la libertatea economică cuprinse în art. 45, precum și raportat la art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind caracterul de piață al economiei României, invocate în prezenta cauză, și cu o motivare similară.

Astfel, atât în

Decizia nr. 250 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006, cât și în

Decizia nr. 904 din 5 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2007, Curtea, respingând excepția, a statuat că nu poate fi primită susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile criticate blochează activitatea societăților comerciale, astfel încât acestea nu contravin prevederilor art. 45 și art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituție, de vreme ce legea prevede garanții procesuale de natură să evite introducerea șicanatorie a acțiunilor de anulare a hotărârilor adunărilor generale ale societăților comerciale.

Argumentele ce au stat la baza respingerii excepțiilor de neconstituționalitate, ca neîntemeiate, sunt valabile și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Se observă că autorul excepției invocă și încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 146 lit. d) privind atribuțiile Curții Constituționale, fără a arăta în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat și dispozițiile din Constituție.

Curtea constată că prevederile de lege criticate, instituind o consacrare legală a regimului juridic al nulității absolute, prin legitimarea procesuală activă a oricărei persoane interesate de a ataca hotărârea adunării generale a acționarilor, atunci când prin aceasta se încalcă o dispoziție legală imperativă de interes public, nu contravin sub niciun aspect dispozițiilor constituționale invocate, acesta fiind regimul juridic de drept comun al nulității absolute. Pentru aceleași considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere dispozițiilor art. 20 din Constituția României raportat la art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și art. 18 referitor la restrângerile aduse drepturilor și libertăților din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Steilmann Bukarest" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 7.321/3/2003 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2008.