Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 180/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

prezumat în vigoare

Data actului
26 februarie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 255 din 1 aprilie 2008
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 6.799 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Eugenia Roman în Dosarul nr. 8.004/325/2007 al Judecătoriei Timișoara.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 8.004/325/2007, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Eugenia Roman în cadrul soluționării contestației împotriva unei hotărâri a Comisiei județene Timiș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât instituie sancțiunea pierderii dreptului de proprietate asupra terenului în situația în care titularul nu-și stabilește domiciliul în localitatea în care s-a constituit respectivul drept.

Judecătoria Timișoara consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, din momentul formulării cererii, titularul are drept de opțiune și este considerat proprietar sub condiția stabilirii în localitate și a întemeierii unei gospodării.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra terenurilor intervine în temeiul legii, consecință a neîndeplinirii unei obligații, iar soluția legiuitorului este în deplină concordanță cu prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 49 alin. (1) și (2) din Legea nr. 18/1991

privind fondul funciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut:

"(1) Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condițiile prevăzute la art. 19, 21 și 43, în legătură cu stabilirea domiciliului și întemeierea de noi gospodării.

(2) Nerespectarea acestor condiții atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului și a construcțiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcții, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1), (2) și (3) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 18/1991

raportate la prevederile constituționale ale

art. 44 - s-a pronunțat prin Decizia nr. 202/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2005, constatând că dispozițiile criticate stabilesc sancțiunea pierderii dreptului de proprietate constituit în temeiul legii asupra unor terenuri agricole, ca urmare a nerespectării condițiilor prevăzute în art. 19, 21 și 43 din lege. Așadar, pierderea dreptului de proprietate asupra terenului intervine în temeiul legii, consecință a neîndeplinirii unei condiții rezolutorii, iar soluția legiuitorului este în deplină concordanță cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

De asemenea, Curtea constată că persoana căreia i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole potrivit dispozițiilor criticate este un proprietar sub condiție rezolutorie, condiția - stabilită chiar de legiuitor - fiind aceea a stabilirii domiciliului în localitatea în care a primit teren și a întemeierii unei noi gospodării.

Cu privire la invocarea prevederilor art. 44 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că acestea stabilesc condițiile în care poate avea loc o expropriere și, prin urmare, nu au incidență în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (1) și (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Eugenia Roman în Dosarul nr. 8.004/325/2007 al Judecătoriei Timișoara.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.