Decizia nr. 354/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Gheorghe Macavei în Dosarul nr. 28.219/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și prin reprezentant avocat Theodor Rus din cadrul Baroului București, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, sens în care reiterează motivele de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 28.219/3/2005, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Excepția a fost invocată de Gheorghe Macavei într-o cauză civilă având ca obiect obligația de a face.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că pedeapsa complementară a confiscării averii, "abrogată ca neconstituțională prin

art. I pct. 22 din Legea nr. 140/1996 ", are caracter abuziv față de toate categoriile de persoane cărora li s-a aplicat, fără niciun fel de discriminare, și, în consecință, pentru respectarea principiilor fundamentale consacrate de art. 16 și 44 din Constituție, "aceeași măsură reparatorie se impune a fi recunoscută și în favoarea altor categorii de persoane cărora li s-a aplicat prin hotărâri judecătorești pedeapsa complementară a confiscării parțiale sau totale a averii".

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că textul de lege criticat este conform dispozițiilor constituționale ale art. 16 și 44, precum și că acesta "nu a fost edictat ca urmare a abrogării dispozițiilor referitoare la confiscarea averii, ci pentru repararea injustițiilor și abuzurilor produse persoanelor cărora le-a fost confiscată averea pe motive de natură politică, iar nu indiferent de infracțiunea săvârșită în perioada regimului comunist".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

sunt constituționale. Menționează, de exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 428/2007 , prin care aceasta s-a pronunțat cu privire la critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul cuprins:

- "Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege: [...] b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist; [...]."

Autorul excepției susține că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", precum și ale art. 44 alin. (2), care statuează că "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În esență, autorul excepției, "fără a contesta în vreun fel justețea măsurii reparatorii" dispuse prin textul de lege criticat, consideră că pentru a se respecta principiile fundamentale consacrate de art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (2) din Constituție, "aceeași măsură reparatorie se impune a fi recunoscută și în favoarea altor categorii de persoane cărora li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa complementară a confiscării parțiale sau totale a averii".

Din analiza susținerilor formulate, Curtea constată că în realitate autorul excepției nu critică dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

pentru motive de neconstituționalitate, ci consideră că ar trebui completate în sensul acordării acelorași măsuri reparatorii și altor categorii de persoane care au fost condamnate la pedeapsa complementară a confiscării averii în afara celor prevăzute expres de lege. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "[...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

De altfel, Curtea constată că, de exemplu, prin

Decizia nr. 428 din 10 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, prevederile

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 , în înțelesul cărora imobile preluate în mod abuziv sunt și imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, au fost declarate constituționale. Pentru a pronunța această soluție, în esență, Curtea a reținut că scopul legii a fost acela de a institui măsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea lor în natură, ci și prin stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent, precum și că soluția de restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului său de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută. De asemenea, prin

Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 22 octombrie 2004, în legătură cu susțineri constând în încălcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituție referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate, instituind principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, sunt în deplină concordanță cu aceste prevederi constituționale.

În legătură cu invocarea încălcării art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, Curtea constată că textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor ale căror imobile au fost preluate prin confiscarea averii, măsură dispusă prin hotărârea judecătorească de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist. Așa fiind, Curtea nu poate reține încălcarea principiului egalității consacrat de textul constituțional menționat, a cărui violare există atunci când se aplică un tratament juridic diferențiat unor situații egale, nejustificat de o motivare obiectivă și rezonabilă. În acest sens a statuat Curtea Constituțională, de exemplu, prin

Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.

Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Gheorghe Macavei în Dosarul nr. 28.219/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2008.