Decizia nr. 1159/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, excepție ridicată de Iurie Vescu în Dosarul nr. 7.546/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.214D/2008, nr. 1.475D/2008 și nr. 1.476D/2008, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de Zhu Guangwei, Yang Junjun și Li Sanchen în dosarele nr. 817/302/2008, nr. 537/302/2008 și, respectiv, nr. 818/302/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în toate aceste dosare partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis Curții note scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.214D/2008, nr. 1.475D/2008 și nr. 1.476D/2008 la Dosarul nr. 1.213D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textele de lege criticate sunt constituționale și invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituțională.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 11 aprilie 2008, 15 aprilie 2008, 3 iunie 2008 și 24 martie 2008, pronunțate în dosarele nr. 7.546/302/2007, nr. 817/302/2008, nr. 537/302/2008 și, respectiv, nr. 818/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România. Excepțiile au fost ridicate de Iurie Vescu, Zhu Guangwei, Yang Junjun și Li Sanchen în cauze referitoare la obținerea statutului de refugiat.
În motivările excepțiilor de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, întrucât "limitează sfera de aplicabilitate a interdicției cuprinse în art. 22 alin. (2) din Constituție doar la riscul de tortură, pedepse sau tratamente inumane ori degradante ca urmare a unuia dintre cele cinci motive de persecuție: rasă, religie, naționalitate, opinia politică și apartenența la un anumit grup social". Se mai arată că "dispozițiile legale criticate permit interpretări eronate cu privire la natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori degradante".
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Constituție și ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante, precum și ale art. 26 alin. (1) din Legea fundamentală a României și art. 8 paragraful 1 din convenția mai sus amintită, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie.
Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conținut:
- Art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 "Protecția subsidiară:
(1) Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege: [...]
2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai exercitat controlul de constituționalitate a dispozițiilor
art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 , prin prisma acelorași critici de neconstituționalitate ca și cele formulate în prezentul dosar și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. Astfel, prin mai multe decizii, ca, de exemplu,
Decizia nr. 593 din 20 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 18 iunie 2008, sau
Decizia nr. 597 din 19 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 21 august 2007, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo reținute.
În cauza de față nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, astfel că soluțiile pronunțate cu acele prilejuri și argumentele pe care acestea s-au sprijinit își păstrează valabilitatea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (1) și (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, excepție ridicată de Iurie Vescu, Zhu Guangwei, Yang Junjun și Li Sanchen în dosarele nr. 7.546/302/2007, nr. 817/302/2008, nr. 537/302/2008 și, respectiv, nr. 818/302/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.