Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1171/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

prezumat în vigoare

Data actului
6 noiembrie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 841 din 15 decembrie 2008
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 11.006 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Respins prin 1

  • Decizia nr. 29/2009 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) și ale …

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Blue Sky Models" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 586/191/2008 al Tribunalului Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și de Daniela Mariana Ispas în Dosarul nr. 23.207/299/2007 al Tribunalului București Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.590D/2008 la Dosarul nr. 1.533D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 586/191/2008 al Tribunalului Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și prin Încheierea din 19 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 23.207/299/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Blue Sky Models" - S.R.L. din Târgu Mureș, respectiv de Daniela Mariana Ispas.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât prevede doar calea de atac a recursului împotriva hotărârii judecătorești prin care se soluționează plângerea contravențională. Dispozițiile

art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

constituie și o îngrădire a dreptului la un proces echitabil, deoarece nu reglementează o procedură identică pentru soluționarea cauzelor contravenționale și penale, deși "diferența dintre cele două categorii de cauze este dată doar de periculozitatea socială a faptei".

Mai mult, dat fiind caracterul represiv al sancțiunii contravenționale, s-ar fi impus adoptarea garanțiilor specifice, recunoscute persoanei acuzate în materie penală, între care și prezumția de nevinovăție a petentului.

Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că nu poate fi pusă în discuție o încălcare a accesului liber la justiție sau a dreptului la apărare, întrucât, chiar dacă hotărârea judecătorească pronunțată în materie contravențională se atacă doar cu recurs, potrivit dispozițiilor art. 304^1 din Codul de procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare sau de modificare prevăzute la art. 304 din cod, instanța de recurs având competența să examineze cauza sub toate aspectele.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal reține că dispozițiile

art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

concentrează întreaga procedură a soluționării plângerii, începând cu primirea, verificarea introducerii în termen, fixarea termenului de judecată și citarea celor interesați în cauză, administrarea oricărei probe prevăzute de lege și darea hotărârii, precum și dispoziții referitoare la calea de atac a recursului. Toate aceste dispoziții nu aduc atingere prezumției de nevinovăție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 410 din 25 iulie 2001, text de lege care are următorul conținut: "(1) Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

(2) Hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susținute și oral în fața instanței. Recursul suspendă executarea hotărârii."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție și ale art. 24 privitoare la dreptul la apărare, precum și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția ridicată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare identică și prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale ca și în cauza de față. Prin

Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, reținând, în esență, că "deși legiuitorul a dezincriminat contravențiile, potrivit

art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , [...], instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale distincte de cele ale dreptului procesual civil, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță. Astfel, alin. (1) al textului de lege menționat stabilește, fără distincții, că instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, între care, potrivit art. 33 din ordonanță, și organul care a aplicat sancțiunea, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile alin. (2) al art. 34 din ordonanță prevăd că hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs, fără ca motivarea acestuia să fie obligatorie. Așa fiind, și sub acest aspect, prevederile de lege criticate sunt în deplin acord cu exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare".

În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 6 paragrafele 1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin aceeași decizie Curtea a reținut că în dreptul românesc contravențiile au fost scoase de sub influența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ, astfel că simpla desemnare a unei persoane ca fiind contravenient nu înseamnă și stabilirea vinovăției sale. Utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient în dreptul administrativ sau de infractor în dreptul penal nu are semnificația unei înfrângeri a prezumției de nevinovăție.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe a Curții, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Blue Sky Models" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 586/191/2008 al Tribunalului Alba - Secția comercială și de contencios administrativ, și de Daniela Mariana Ispas în Dosarul nr. 23.207/299/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.