Decizia nr. 221/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Berecki Levente în Dosarul nr. 3.855/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.855/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Berecki Levente.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat îngrădește dreptul la apărare al inculpatului prin aceea că permite judecarea cauzei pe baza depozițiilor date de martori în cursul urmăririi penale, fără a se mai proceda la ascultarea acestora. În acest fel, inculpatul ar putea fi condamnat pe baza unor probe obținute în condiții ilegale, încălcându-se principiul egalității armelor în procesul penal. În cauză, în opinia autorului excepției, martorii au participat în condiții neprocedurale fie la recunoașterea după fotografie, fie la cercetarea locului faptei, iar declarațiile acestora au favorizat acuzarea.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât aplicarea textului contestat nu afectează dreptul la apărare al inculpatului, care a putut cunoaște în cursul urmăririi penale sau cu ocazia prezentării materialului existența depoziției respective, mai cu seamă că, în cauză, inculpatul și-a ales un apărător. În plus, instanța are libertatea de a aprecia în ce măsură o probă administrată este pertinentă, concludentă și utilă, apreciere care va fi făcută după coroborarea dovezii cu celelalte probe administrate în cauză.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât nu încalcă dreptul la apărare și nici dreptul la un proces echitabil. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 327 alin. 3 cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului, care au următorul conținut: "Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare.

Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 704 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, a

Deciziei nr. 596 din 21 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 19 octombrie 2006, și a

Deciziei nr. 224 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 13 iunie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo reținute.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Berecki Levente în Dosarul nr. 3.855/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2009.