Decizia nr. 497/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 și art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorica Proca în Dosarul nr. 5.289/211/2008 al Tribunalului Cluj - Secția penală, de Emil Bogdan în Dosarul nr. 18.952/325/2007 al Tribunalului Timiș Secția penală, de Cristina Aoșan în Dosarul nr. 451/220/2007 al Judecătoriei Deta și de Susana Dragoș în Dosarul nr. 15/271/2008 al Tribunalului Bihor - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.122D/2008, nr. 2.250D/2008, nr. 2.315D/2008 și nr. 2.335D/2008 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.250D/2008, nr. 2.315D/2008 și nr. 2.335D/2008 la Dosarul nr. 2.122D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.289/211/2008, Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 și ale art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Viorica Proca cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 18.952/325/2007, Tribunalul Timiș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Emil Bogdan cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 3 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 451/220/2007, Judecătoria Deta a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Cristina Aoșan cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală.

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 15/271/2008, Tribunalul Bihor - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Susana Dragoș cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluționează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ținută, sub sancțiunea decăderii, să se adreseze instanței în termen de 20 de zile de la expirarea termenului inițial de soluționare a plângerii de către procurorul ierarhic superior, încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Consideră că persoana vătămată este sancționată astfel pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condițiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancțiune pentru acesta din urmă. De asemenea, autorul excepției Viorica Proca susține că art. 277 din Codul de procedură penală stabilește în mod echivoc termenul de comunicare a modului de soluționare a plângerii de către procuror, folosind sintagma "de îndată".

Tribunalul Cluj - Secția penală, Tribunalul Timiș Secția penală, Judecătoria Deta și Tribunalul Bihor - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 277 și art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorii excepției. În acest sens, face trimitere la

deciziile Curții Constituționale nr. 598/2005 , nr. 322/2006, nr. 232/2007, nr. 667/2007, nr. 136/2008 și nr. 1.042/2008.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 277 și art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate acestea din urmă prin

Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 277: "Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.";

- Art. 278^1 alin. 2: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 "Statul român", ale art. 15 "Universalitatea", ale art. 16 "Egalitatea în drepturi", ale art. 21 "Accesul liber la justiție", ale art. 24 "Dreptul la apărare", ale art. 30 alin. (1) și (2) "Libertatea de exprimare", ale art. 51 "Dreptul de petiționare", ale art. 52 alin. (3) "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică", ale art. 53 "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", ale art. 57 "Exercitarea drepturilor și a libertăților", ale art. 124 "Înfăptuirea justiției", ale art. 126 alin. (2) și alin. (5) teza întâi "Instanțele judecătorești" și ale art. 148 alin. (2) și (4) "Integrarea în Uniunea Europeană", precum și ale art. 11 "Dreptul internațional și dreptul intern" și ale art. 20 "Tratatele internaționale privind drepturile omului", raportate la prevederile art. 6 "Dreptul la un proces echitabil", ale art. 13 "Dreptul la un recurs efectiv", ale art. 14 "Interzicerea discriminării" și ale art. 17 "Interzicerea abuzului de drept" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, invocă încălcarea dispozițiilor art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 6 cu privire la dreptul oricărei persoane de a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la egalitatea în fața legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumția de nevinovăție și ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 277 și ale art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și din actele normative internaționale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 825 din 8 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008,

Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, și

Decizia nr. 1.279 din 25 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 17 decembrie 2008, prin care Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate aduse respectivelor prevederi legale, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele de principiu cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Dispozițiile art. 1, art. 15, art. 30 alin. (1) și (2), art. 51, art. 52 alin. (3), art. 53, art. 57, art. 126 alin. (2) și alin. (5) teza întâi și art. 148 alin. (2) și (4) din Legea fundamentală, respectiv art. 13 și art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 8, art. 11 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului nu au incidență în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 și ale art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorica Proca în Dosarul nr. 5.289/211/2008 al Tribunalului Cluj - Secția penală, de Emil Bogdan în Dosarul nr. 18.952/325/2007 al Tribunalului Timiș - Secția penală, de Cristina Aoșan în Dosarul nr. 451/220/2007 al Judecătoriei Deta și de Susana Dragoș în Dosarul nr. 15/271/2008 al Tribunalului Bihor - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2009.