Decizia nr. 1053/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 13 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 13 din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și
art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Dumitru Catană în Dosarul nr. 1.445/183/2008 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.
La apelul nominal răspunde avocatul Dan Ștefan Coșoveanu, apărător al autorului excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că la dosar au fost depuse note scrise de către Comisia locală pentru aplicarea
de pe lângă Primăria Băilești, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza este în stare de judecată.
Apărătorul autorului solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.445/183/2008, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 13 din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și
art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Dumitru Catană într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține neconstituționalitatea textelor de lege criticate prin raportare la dispozițiile constituționale ale
art. 16 ,
44
și
46 , arătând că legiuitorul a prevăzut posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate numai în cazul în care terenul este liber de construcții și neafectat de lucrări de investiții, în caz contrar nefiind reglementată acordarea de terenuri în compensare sau de despăgubiri. Astfel, invocă neconstituționalitatea textului de lege criticat, prin lipsa reglementării pentru foștii proprietari ai terenurilor preluate de stat de a beneficia de terenuri în compensare sau de despăgubiri, în cazul în care dreptul lor de proprietate nu mai poate fi reconstituit pe vechiul amplasament, deoarece este afectat de construcții sau de lucrări de interes public.
Tribunalul Dolj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textele de lege criticate.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.
Totodată, arată că modul de reglementare și sfera persoanelor îndreptățite la constituirea dreptului de proprietate privată reprezintă opțiunea legiuitorului, în deplină conformitate cu dispozițiile constituționale, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate se stabilesc de lege. Consideră că dispozițiile constituționale ale
art. 20
nu sunt incidente în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Prin încheiere, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 13 din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și
art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .
Analizând excepția, Curtea constată însă că obiect al acesteia îl constituie prevederile
art. I pct. 13 din titlul I "Modificarea și completarea Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989" al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005,
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, și
art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, având următorul conținut:
-
Articolul I
pct. 13 din titlul I al Legii nr. 247/2005 : "Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu completări prin
Legea nr. 501/2002 , cu modificările ulterioare."";
-
Articolul 8
alin. (1) din Legea nr. 10/2001 : "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare.";
-
Articolul 36
alin. (5) din Legea nr. 18/1991 : "Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor
și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere."
Autorul excepției invocă dispozițiile constituționale ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 20
referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
art. 44
privind dreptul de proprietate privată și ale
art. 46
privind dreptul la moștenire. Totodată, consideră că textele de lege criticate sunt contrare și dispozițiilor
Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Articolul I
pct. 13 din titlul I "Modificarea și completarea Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989" al
conține prevederi privind modificarea
art. 8 din Legea nr. 10/2001 . Critica de neconstituționalitate privește
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , astfel încât Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale.
Astfel, prin
Decizia nr. 217 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008, prin
Decizia nr. 614 din 15 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.134 din 15 decembrie 2005, și prin
Decizia nr. 43 din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003, Curtea a statuat că soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului pe care statul îl are de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară și a constatat că textul criticat nu contravine
art. 16 alin. (1) din Constituție .
În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 46 din Constituție , Curtea a constatat, în aceleași decizii, că textul de lege criticat exclude de sub incidența
terenurile situate în extravilan la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin legi speciale, prin aceasta necontravenind sub niciun aspect dreptului constituțional la moștenire.
Nici susținerea potrivit căreia aceste prevederi ar contraveni principiului constituțional al ocrotirii și garantării proprietății nu poate fi primită, deoarece, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, dispozițiile constituționale privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată se aplică numai după constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate.
Aceste considerente își mențin valabilitatea și în prezența cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale.
În ceea ce privește prevederile
art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 , Curtea reține că prin
Decizia nr. 192 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2007, a constatat că acestea sunt conforme atât cu dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi, cât și cu
art. 44 din Legea fundamentală , privind garantarea și ocrotirea proprietății private.
Soluția acestei decizii este valabilă și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
În ceea ce privește invocarea dispozițiilor din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , Curtea constată că autorul nu formulează o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile
Convenției , ci doar invocă încălcarea ei. Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate instanței de contencios constituțional trebuie motivate și, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 13 din titlul I al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și
art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Dumitru Catană în Dosarul nr. 1.445/183/2008 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.