Decizia nr. 1473/2009

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, excepție ridicată de Codo Șandor Robert în Dosarul nr. 211/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 211/320/2006, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului.

Excepția a fost ridicată într-o cauză penală de Codo Șandor Robert, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 25 raportat la

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

și art. 259 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24, art. 49, art. 23 alin. (1) și (12), art. 73 alin. (3) lit. h), art. 123 alin. (1) și art. 154, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 14 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice. În acest sens arată, în esență, că sancțiunea aplicată pentru fapta cuprinsă în

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

nu este în concordanță cu normele de drept penal care prevăd expres pedepsele ce se pot aplica persoanelor care au săvârșit fapte penale, prin aceea că instituie un regim sancționator mai drastic. Totodată, apreciază că, potrivit textului de lege criticat, aceeași faptă este sancționată cu două pedepse principale - amenda și închisoarea, în contradicție cu dispozițiile constituționale. În opinia autorului excepției, principiul legalității incriminării impune ca pentru o faptă prevăzută de legea penală să nu poată fi aplicată decât o pedeapsă, în modalitatea și limitele prevăzute de legea specială, respectiv Codul penal.

Judecătoria Târgu Mureș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, având următorul cuprins: "Se va pedepsi cu amendă de la 5.000-100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă: [...] 3. Oricine emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11."

În motivarea excepției, autorul invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24, art. 49, art. 23 alin. (1) și (12), art. 73 alin. (3) lit. h), art. 123 alin. (1) și art. 154, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 14 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 , sub aspectul unor critici similare, s-a pronunțat prin

Decizia nr. 645 din 28 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 21 august 2007, și

Decizia nr. 1.104 din 22 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 10 decembrie 2007.

În prezenta cauză însă Curtea constată că, în realitate, criticile formulate de autorul excepției vizează interpretarea și aplicarea textului de lege ce face obiectul excepției din perspectiva succesiunii legilor în timp. Astfel,

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

prevede aplicarea pentru aceeași infracțiune, în mod cumulativ, a pedepsei amenzii și închisorii, în timp ce Codul penal nu mai reglementează posibilitatea acestui cumul, legiuitorul optând pentru sistemul alternativ al pedepselor.

Prin prisma acestei contradicții, autorul excepției apreciază că acest text de lege, adoptat anterior intrării în vigoare a Codului penal, contravine principiului legalității incriminării și stabilește un regim sancționator mai drastic.

Deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției, asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934

asupra cecului, excepție ridicată de Codo Șandor Robert în Dosarul nr. 211/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.