Legea nr. 59/1934

Articolul 1

Cecul cuprinde:

1. Denumirea de cec trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.

2. Ordinul necondiționat de a plati o anumită suma de bani.

3. Numele celui care trebuie să plătească (tras).

4. Arătarea locului unde plata trebuie facuta.

5. Arătarea datei și a locului emiterii.

6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).

Articolul 2

Titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sînt arătate lîngă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.

În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.

Cecul care nu arata unde a fost emis se socotește semnat la locul arătat lîngă numele tragatorului.

Articolul 3

Cecul nu poate fi tras decât asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras și plătibil în străinătate este valabil ca cec chiar dacă trasul nu este bancher.

Cecul nu poate fi emis decât dacă tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convențiuni exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condițiuni valoreaza totuși ca cec.

Articolul 4

Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se socotește nescrisa.

Orice mențiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisă pe titlu și semnată de tras, are numai efectul confirmării existenței disponibilului și împiedica pe tragator de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Articolul 5

Cecul poate fi stipulat plătibil:

Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin".

Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta.

"La purtător".

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu mențiunea "sau la purtător", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtător.

Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.

Articolul 6

Cecul poate fi la ordinul tragatorului însuși.

Cecul poate fi tras pentru contul unui tertiu.

Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului însuși, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiași tragator. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.

Articolul 7

Orice stipulațiune de dobînda înscrisă în cec se socotește nescrisa.

Articolul 8

Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui tertiu fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau fie într-o alta localitate, cu condițiunea însă ca tertiul să fie bancher.

Articolul 9

Dacă într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea scrisă în litere.

Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea mai mica.

Articolul 10

Dacă cecul poarta semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligațiunile celorlalți semnatari rămîn totuși valabile.

Articolul 11

Orice semnatura a unui cec trebuie să cuprindă numele și prenumele sau firma celui care se obliga. Este totuși valabilă semnatura în care pronumele este prescurtat sau arătat numai prin inițiale.

Articolul 12

Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ținut personal, în temeiul cecului și, dacă a plătit are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeași regula se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa.

Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

Articolul 13

Tragatorul răspunde de plată. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta răspundere, se socotește nescrisa.

Articolul 14

Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobîndit cecul cu rea credința, sau dacă posesorul a săvârșit o greseala grava în dobândirea cecului.

Articolul 15

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul tragatorului sau a oricărui alt obligat. Aceștia pot sa gireze din nou cecul.

Articolul 16

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condițiune la care este supus se socotește nescrisa.

Girul parțial este nul.

Este de asemenea nul girul trasului.

Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul cînd trasul are mai multe stabilimente și dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

Articolul 17

Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie să fie semnat de girant.

Girul este valabil dacă beneficiarul nu este arătat sau girantul a pus numai semnatura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).

Articolul 18

Girul transmite toate drepturile rezultind din cec.

Dacă girul este în alb, posesorul poate:

1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.

2. Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.

3. Sa predea cecul unui tertiu fără sa-l gireze și fără sa completeze girul în alb.

Articolul 19

Girantul, dacă nu exista clauza contrarie, răspunde de plată.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

Articolul 20

Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptă de giruri chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se socotesc în aceasta privinta nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobîndit cecul prin gir în alb.

Articolul 21

Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispozițiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin.

Articolul 22

Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie ca este un cec la purtător, fie ca este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifica dreptul sau, în modul arătat în art. 20, nu este ținut sa predea cecul, afară numai dacă l-a dobîndit cu rea credința sau dacă a săvârșit o greseala grava în dobândirea lui.

Articolul 23

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu știința în paguba debitorului.

Articolul 24

Dacă girul cuprinde mențiunea "valoare pentru acoperire","pentru încasare", "pentru procura", sau orice alta mențiune care implica un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procura.

Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacității acestuia.

Articolul 25

Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără data este socotit, pînă la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului la care se referă alineatul precedent.

Articolul 26

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garanție poate fi data de un tertiu, altul decît trasul sau chiar de un semnatar al cecului.

Articolul 27

Avalul se da pe cec sau pe adaos. El se exprima prin cuvintele: "pentru aval", sau orice alta forma echivalenta; el este semnat de avalist.

El este socotit ca rezultă din simpla semnatura a avalistului pusă pe fața cecului, afară numai dacă semnatura este a tragatorului.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări el se socotește dat pentru tragator.

Articolul 28

Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.

Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de forma.

Cînd avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva acelora care sînt ținuți către acesta din urma, în temeiul cecului.

Articolul 29

Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulațiune contrară se socotește nescrisa.

Cecul prezentat la plata înaintea zilei arătate ca data a emiterii este plătibil în ziua prezentării.

Articolul 30

Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres, împotriva girantilor și garantilor, să fie prezentat la plata în termen de 8 zile, dacă este plătibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile.

Cecul emis într-o țara străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 zile.

Termenele aci arătate se socotesc din ziua arătată în cec ca data a emiterii.

Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de legea locului plății.

Dacă această lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.

Articolul 31

Cînd un cec este tras între doua locuri, avînd calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.

Articolul 32

Prezentarea unui cec la un oficiu de compensații echivaleaza cu prezentarea la plata.

Articolul 33

Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare.

În lipsa unui atare ordin, trasul poate plati și după expirarea termenului.

Articolul 34

Efectele cecului nu sînt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacității acestuia, intervenite după emiterea cecului.

Articolul 35

Trasul poate cere, plătind cecul, ca el să-i fie predat cu mențiunea "achitat" de către posesor.

Posesorul nu poate refuza o plata parțială.

În caz de plată parțială, trasul poate cere să se facă pe cec mențiune de aceasta plata și sa i se dea o chitanța.

Articolul 36

Trasul care plătește un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu și autenticitatea semnaturilor girantilor.

Articolul 37

Cînd un cec este plătibil într-o moneda, care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului în moneda tarii, după valoarea ei din ziua plății. Dacă plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma să-i fie plătită în moneda tarii, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plății.

Valoarea monedei este determinata după uzurile locului de plată. Tragatorul poate totuși sa stipuleze ca suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.

Regulele aci arătate nu se aplică în cazul cînd tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta într-o moneda anume arătată (clauza de plată efectivă în moneda străină).

Dacă suma este arătată într-o moneda avînd aceeași denumire, dar o valoare diferita în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune ca indicarea se referă la moneda locului de plată.

Articolul 38

Tragatorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele arătate în articolul următor.

Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fața cecului. Ea poate fi generală sau specială.

Bararea este generală dacă între cele doua linii nu se face nicio arătare sau se face mențiunea "bancher" sau un alt termen echivalent; ea este specială dacă numele unui bancher se înscrie între cele doua linii.

Bararea generală poate fi transformata în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformata în barare generală.

Taierea (ștergerea) liniilor sau a numelui bancherului înscris se socotește ca și cum nu ar fi fost facuta.

Articolul 39

Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unui bancher sau unui client al trasului.

Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât bancherului înscris în cec sau, dacă acesta este trasul, unui client al său. Totuși, bancherul indicat poate recurge pentru încasare la un alt bancher.

Un bancher nu poate dobândi un cec barat decât dela unul din clienții săi sau de la un alt bancher. El nu poate să-l încaseze pentru alte persoane decât acestea.

Cecul purtînd mai multe barari speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unui oficiu de compensatiune.

Trasul sau bancherul care nu respecta dispozițiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată pînă la concurenta valorii cecului.

Articolul 40

Tragatorul ca și posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserand transversal pe fața cecului cuvintele "plătibil în cont", "numai pentru virament", sau alta expresiune echivalenta.

În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operațiune de scripte (credit în cont, virament sau compensatiune). Operațiunea de scripte echivaleaza cu plata.

Ștergerea cuvintelor "plătibil în cont", "numai pentru virament", se socotește ca și cînd nu ar fi fost facuta.

Trasul care nu respecta dispozițiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată pînă la concurenta valorii cecului.

Articolul 41

Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plătit decât primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent.

Primitorul nu poate gira cecul decât unui bancher pentru încasare; bancherul nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei prescriptiuni se considera ca nescrise.

Ștergerea clauzei se considera ca neavenită.

Cel care plătește un cec netransmisibil altei peroane decât primitorului, sau bancherului giratar pentru încasare, răspunde de plată facuta.

Clauza "netransmisibil" trebuie pusă chiar de bancher, la cererea clientului.

Aceeași clauza poate fi pusă de un girant, cu aceleași efecte.

Articolul 42

Tragatorul poate subordona plata cecului existenței pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului (cecul de călătorie).

Articolul 43

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat:

1. Fie printr-un act autentic (protest).

2. Fie printr-o declarațiune a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzînd ziua cînd a fost prezentat.

3. Fie printr-o declarațiune datată a unui oficiu de compensatiune, constatatoare ca cecul i-a fost remis în termen util și că nu a fost plătit.

Posesorul păstrează drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat în timp util, sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei disparuta.

Articolul 44

Protestul sau constatarea echivalenta trebuie făcut înaintea expirării termenului de prezentare.

Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta în prima zi lucrătoare ce urmează.

Articolul 45

Posesorul trebuie să încunoștiințeze de neplata pe girantul sau și pe tragator, în cele patru zile lucrătoare care urmează zilei protestului, sau constatării echivalente ori zilei prezentării, în caz de stipulațiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoștiințarea, sa anunțe pe girantul sau de încunoștiințarea primită, arătând numele și adresele acelora care au făcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pînă la tragator. Termenele aici arătate curg de la primirea înștiințării precedente.

Cînd, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoștiințare este facuta unui semnatar al cecului, aceeași încunoștiințare trebuie să fie facuta în același termen avalistului.

În caz cînd un girant n-a arătat adresa sa sau a arătat-o într-un mod ilizibil încunoștiințarea facuta girantului, care îl precede, este îndestulătoare.

El trebuie să dovedească, ca a făcut încunoștiințarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzînd încunoștiințarea a fost predată poștei în termenul prescris.

Acel care nu face încunoștiințarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul sau de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele-interese să poată întrece suma din cec.

Articolul 46

Tragatorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisă pe cec și semnată, sa scutească pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatări echivalenta.

Aceasta stipulațiune nu scutește pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmează a fi făcute. Dovada neobservarii termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.

Dacă stipulatiunea este înscrisă de tragator, ea produce efectele sale față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. Dacă cu toată clauza înscrisă de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile rămîn în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un atare act a fost făcut, pot fi cerute dela toți semnatarii.

Articolul 47

Toți cei care s-au obligat prin cec sînt ținuți solidar către posesor.

Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ținut sa observe ordinea în care s-au obligat.

Același drept îl are oricare semnatar care a plătit cecul.

Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați nu împiedica urmărirea celorlalți, chiar dacă sînt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai intaiu.

Articolul 48

Posesorul poate cere pe cale de regres:

1. Suma arătată în cecul neplătit.

2. Dobînda legală, socotită dela prezentare.

3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatării echivalente, acelea ale încunoștiințării făcute cum și celelalte cheltuieli.

Articolul 49

Acel care a plătit prin regres cecul poate cere dela girantii săi:

1. Întreaga suma plătită.

2. Dobînda legală la această sumă, socotită din ziua cînd a plătit suma.

3. Cheltuieli pe care le-a făcut.

Articolul 50

Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cecului, împreună cu protestul sau constatarea echivalenta și un cont de întoarcere achitat.

Orice girant care a plătit cecul poate șterge girul sau și acelea ale girantilor următori.

Articolul 51

Cînd prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatării echivalente în termenele prescrise, este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forta majoră), aceste termene sînt prelungite.

Posesorul este dator sa aducă, fără întîrziere, la cunoștința girantului sau cazul fortuit ori de forta majoră și să facă pe cec sau pe adaos, mențiune datată și semnată de el de aceasta încunoștiințare; pentru rest se aplică dispozițiunile art. 45.

După încetarea cazului fortuit ori de forta majoră, posesorul trebuie, fără întîrziere, să prezinte cecul la plata și, dacă este nevoie, să facă protestul sau constatarea echivalenta.

Dacă cazul fortuit ori de forta majoră tine peste 15 zile, socotite dela data cînd posesorul a încunoștiințat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majoră, chiar dacă încunoștiințarea este facuta înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatării echivalente.

Articolul 52

Între mai mulți obligați care au o situațiune egala în cec nu se poate exercita acțiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligațiunile solidare.

Articolul 53

Cecul are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 48 și 49.

Pînă la unificarea regulelor de procedura se extinde, în ce privește cecul, formula executorie, astfel cum este arătată în art. 135, cod. proc.civilă din Vechiul Regat.

Instanța competența pentru a investi cecul cu formula executorie, este judecătoria de ocol, dacă suma arătată în cec nu depășește suma de 50.000 lei și tribunalul în caz contrar.

Contra jurnalului de investire nu exista drept de apel.

Cecul emis în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sînt admise și de legea locului unde cecul a fost emis.

Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

Articolul 54

În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziție la executare.

Opoziția se va introduce la instanța care a investit cecul cu formula executorie.

Ea se va judeca de urgenta și cu precădere înaintea oricărei alte pricini.

Hotărîrea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunțare.

Instanța va putea suspenda executarea numai în caz cînd oponentul nu recunoaște semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura.

În caz de suspendarea executării creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

Articolul 55

În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sînt oprite de art. 23.

Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnica solutiune și întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă.

Excepțiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfățișare.

Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen dela prima instanța, cînd procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă paritul sau oponentul nu se prezintă.

Articolul 56

Dacă din raportul care a dat naștere emisiunii sau transmisiunii cecului, deriva o acțiune cauzala, aceasta rămîne în fiinta, cu toată emiterea sau transmiterea cecului, afară de cazul cînd se dovedește novatiunea.

Posesorul cecului nu poate exercita acțiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanței competența și justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține.

Articolul 57

Cînd posesorul cecului a pierdut acțiunea cambiala contra tuturor obligatilor și nu are contra acestora acțiune cauzala, poate acționa pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a îmbogățit pe nedrept în dăuna sa.

Aceeași acțiune o poate exercita în aceleași condițiuni, și în contra girantilor.

Articolul 58

Protestul se face de portărel, iar în comunele neresedinte de tribunal, el poate fi făcut și de judecătorul de ocol.

În tinuturile unde funcționează notari publici, protestul va fi făcut de aceștia, potrivit competentei lor și legilor în vigoare.

Asistența martorilor nu este necesară la facerea protestului.

Articolul 59

Protestul poate fi încheiat prin act separat sau pe însuși originalul cecului, sau pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi adăugat de portărel, notar sau judecător. Dacă protestul se încheie pe adaos, acel care l-a încheiat trebuie să pună sigiliul oficial pe linia de unire.

Dacă protestul este făcut prin act separat, mențiunea de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afară de cazul cînd a trebuit să se proceadă la facerea protestului fără posesiunea titlului.

Articolul 60

Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar dacă nu sînt prezenți.

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc, din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cecului.

Incapacitatea trasului sau a tertiului indicat în art. 8 nu dispenseaza de obligațiunea de a dresa protestul contra acestuia, afară de cazul cînd trasul este falit, în care caz sentinta declarativă de faliment este suficienta pentru a exercita regresul.

Dacă trasul sau tertiul a încetat din viața, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulele precedente.

Articolul 61

Protestul trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat.

2. Numele și pronumele celui care a cerut facerea protestului.

3. Numele persoanei contra căreia s-a făcut protestul.

4. Arătarea locului în care a fost dresat, cu mențiunea cercetărilor făcute.

5. Somatiunea de plată cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut niciun răspuns.

Protestul va fi subscris de portărelul, notarul sau judecătorul care l-a dresat.

Protestul prin act separat va trebui sa cuprindă și transcrierea exactă a cecului.

Articolul 62

Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declarație de refuz de plată, scrisă și datată pe titlu sau pe foaia de prelungire (adaos) semnată de tras.

Aceasta declarațiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.

În cazurile prevăzute de primul alineat al acestui articol, girul fără data se socotește făcut înainte de declarație.

Articolul 63

Corpul de portarei, judecătoria sau notarul public vor trebui sa țină un registru de proteste, în care se vor inregistra zilnic și în ordinea datei cecurilor, cu arătarea mențiunilor cerute de articolele precedente.

Un tablou de proteste pentru neplata cecurilor făcute în cursul saptamanei de portarei, judecătorii sau notarii publici va fi trimis în cea dintâi zi a saptamanei următoare tribunalului și Camerei de comerț. Acest tablou va arata data protestului, numele și pronumele persoanei împotriva căreia s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul și scadenta titlului protestat. Tribunalul va trece tabloul în registrul de evidenta protestelor cambiale prevăzut de art. 72 din legea asupra cambiei.

Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

Articolul 64

În afară de cecurile la purtător, orice cec emis în România și plătibil într-alt Stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Cînd un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate în însuși textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socotește un cec distinct.

Articolul 65

Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plata anulează efectul celorlalte exemplare.

Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca și girantii următori, sînt ținuți în temeiul tuturor exemplarelor purtînd semnatura lor și care nu le-au fost înapoiate.

Articolul 66

În cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sînt ținuți în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sînt ținuți în termenii textului original.

Cînd din titlu nu rezultă sau nu se dovedește ca semnatura a fost pusă înainte sau după alterare, se presupune ca a fost pusă înainte.

Articolul 67

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui tribunalului comercial al locului în care cecul este plătibil.

Cererea va trebui sa arate mențiunile esențiale ale cecului.

Președintele tribunalului după examinarea cererii și a elementelor produse, cum și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanța prin care, specificind datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, dacă între timp detentorul cecului nu a făcut opoziție.

Ordonanța trebuie să fie notificată atît tragatorului cat și trasului și publicată în Monitorul Oficial, la staruinta și pe cheltuielile petitionarului.

Cu toată înștiințarea, plata cecului facuta deținătorului mai înainte de notificarea ordonanței, liberează pe tras.

Articolul 68

În termen de 15 zile dela publicarea ordonanței în Monitorul Oficial deținătorul cecului va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunică petitionarului, trasului și tragatorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plată.

Articolul 69

Pînă la împlinirea termenului prevăzut de art. 67, petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și poate să ceara plata cecului, dând cauțiune sau în lipsa de cauțiune, consemnarea sumei.

Articolul 70

După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției, printr-o hotărîre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.

Oricine a obținut înlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentând ordonanța de anulare și certificatul grefei respective de neintroducerea opoziției la termen, sau prezentând hotărîrea definitivă de respingerea opoziției.

Articolul 71

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, avînd clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului și tragatorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.

Articolul 72

Ordonanța sau hotărîrea rămasă definitivă stinge orice drept decurgînd din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.

Articolul 73

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva girantilor, tragatorului sau celorlalți obligați, se prescriu prin 6 luni, socotite dela expirarea termenului de prezentare.

Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua din care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa.

Articolul 74

Întreruperea prescripției nu are efect decât împotriva aceluia față de care actul de întrerupere a fost făcut.

Articolul 75

Prin cuvântul "bancher", întrebuințat în legea de fața, se înțeleg și persoanele sau institutiunile asimilate de legea bancherilor.

Articolul 76

Prezentarea și protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.

Cînd cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec și în special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat pînă la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legale intermediare sînt cuprinse în calculul termenului.

Articolul 77

În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se socotește ziua dela care ele încep să curgă.

Articolul 78

Nu sînt admise termene de grație nici legale, nici judecătorești.