Decizia nr. 1474/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 din Codul de procedură civilă și art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 59/1934 1 mai 1934 (prevederi anume) asupra CECULUI
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 din Codul de procedură civilă și
art. 54-55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Quelle Prima" - S.R.L. în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 și nr. 10.201/303/2008 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.900D/2009, nr. 3.212D/2009 și nr. 3.214D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea dosarelor nr. 3.212D/2009 și nr. 3.214D/2009 la Dosarul nr. 2.900D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 3 și 8 aprilie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 și nr. 10.201/303/2008, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 din Codul de procedură civilă și
art. 54-55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Quelle Prima" - S.R.L. în cauze civile având ca obiect contestații la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 21 privind accesul liber la justiție, "întrucât dau posibilitatea debitorului unui raport cambial de a folosi două căi de atac împotriva executării silite pornite în baza unui cec învestit cu formulă executorie, și anume atât contestația la executare formulată în baza art. 399 din Codul de procedură civilă, cât și opoziția la executare ce se poate formula în temeiul art. 54 și
art. 55 din Legea nr. 59/1934 ." În acest sens, autorul excepției arată că "din moment ce executarea silită se efectuează, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu executor, cum este și cazul cecului învestit cu formula executorie, este suficient ca debitorul raportului cambial să apeleze numai la contestația la executare, care, oricum, instituie anumite exigențe de ordin formal și procedural, derogatorii de la dreptul comun".
Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituționale invocate.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază excepția ca fiind neîntemeiată. Faptul că într-o anumită materie există o normă juridică specială, derogatorie de la dreptul comun nu înseamnă că această normă nu este constituțională, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale și nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, textele de lege criticate reprezentând o concretizare a normelor constituționale care consacră dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, instituind judecarea opoziției de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 399 din Codul de procedură civilă și
art. 54-55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, dispoziții care au următorul cuprins:
- Art. 399 din Codul de procedură civilă: "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.";
-
Articolul 54
din Legea nr. 59/1934 : "În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face opoziție la executare.
Opoziția se va introduce la judecătoria care a învestit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei pricini.
Instanța va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura.
În caz de suspendare a executării creditorul va putea obține măsuri de asigurare.";
-
Articolul 55
din Legea nr. 59/1934 : "În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23.
Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Excepțiunile trebuie invocate la primul termen de înfățișare.
Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen de la prima instanță, când procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă."
Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura instituită prin
art. 54 și 55 din Legea nr. 59/1934
este o procedură specială în materia executării creanțelor, prin intermediul căreia se urmărește recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanțe.
Această procedură este derogatorie de la dreptul comun, care este reprezentat în această materie de dispozițiile art. 399 din Codul de procedură civilă.
Astfel, specificul domeniului supus reglementării, și anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea unor soluții diferite față de cele din dreptul comun, legiuitorul având, conform atribuțiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituție, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu condiția respectării celorlalte dispoziții din Constituție.
Pe de altă parte, analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea observă că, de fapt, autorul excepției deduce neconstituționalitatea dispozițiilor de lege din compararea acestora cu dispozițiile din Codul de procedură civilă în materia contestației la executare.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu prevederile constituționale, iar nu compararea dispozițiilor mai multor legi între ele.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 din Codul de procedură civilă și
art. 54-55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Quelle Prima" - S.R.L. în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 și nr. 10.201/303/2008 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.