Decizia nr. 1081/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 180 alin. 1 și art. 183 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 29.587/3/CA/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, apreciind că aspectele criticate nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate și, prin urmare, nu intră în competența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 29.587/3/CA/2009, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. 1 și ale art. 183 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Vasile Nistor într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect "comunicare informații de interes public."

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, în interpretarea dată de instanța de judecată modului de aplicare, dispozițiile de lege criticate îngrădesc posibilitatea instanței de a se pronunța asupra falsului unui act folosit ca probă, în cauză, de una din părți, ceea ce afectează liberul acces la justiție și dreptul la apărare al acesteia.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că, date fiind elementele specifice cauzei în litigiu, nu s-au încălcat drepturile fundamentale invocate. Legiuitorul a lăsat la latitudinea instanței de judecată suspendarea judecății cauzei, în măsura în care aceasta se impune.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 180 alin. 1 și ale art. 183 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut:

- Art. 180 alin. 1. - "Dacă una din părți declară că scrisul sau semnătura este falsă și cealaltă parte nu este de față, instanța va dispune înfățișarea părților în persoană, la alt termen, când partea care a invocat înscrisul va arăta mijloacele sale de apărare și va depune înscrisul pentru verificare.";

- Art. 183. - "Dacă partea care defaimă înscrisul ca fals arată pe autorul sau complicele falsului, instanța poate suspenda judecata pricinii, înaintând înscrisul procurorului împreună cu procesul-verbal ce se va încheia."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 24 - Dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a pronunțat asupra constituționalității acestora prin

Decizia nr. 754 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 3 iulie 2009, iar prin

Decizia nr. 721 din 17 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Curtea a reținut constituționalitatea prevederilor art. 183 din același cod, față de aceleași norme fundamentale invocate și în prezenta cauză.

Soluțiile pronunțate cu acele prilejuri și argumentele pe care acestea s-au bazat își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente de noutate care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe.

De altfel, Curtea observă că prin criticile formulate se solicită, în realitate, o anumită interpretare textelor de lege criticate. Or, asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Modul de interpretare a unor texte de lege, ca fază a procesului de aplicare a legii, intră în competența instanțelor de judecată, iar nu a instanței de contencios constituțional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 180 alin. 1 și art. 183 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 29.587/3/CA/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010.