Decizia nr. 180/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Avicola" - S.A. din Crevedia în Dosarul nr. 43/42/2010 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepției, doamna avocat Cici-Monica Dumitru, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 3.227D/2010, nr. 4.197D/2010 și nr. 4.778D/2010 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihail Dimitrie Schreiner, Vasile Moscu, Epaminonda Andriescu, Corina Nicoleta Spiridon, Gertruda Franc și Maria Elisabeta Droll în Dosarul nr. 1.966/99/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă, de Societatea Comercială "Agrocom" S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.001/33/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie și de Pal Hajnal în Dosarul nr. 2.340/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția civilă. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției din Dosarul nr. 3.227D/2010, doamna avocat Cici-Monica Dumitru, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 3.227D/2010, nr. 4.197D/2010 și nr. 4.778D/2010 la Dosarul nr. 1.026D/2010. Reprezentantul părților prezente și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

dispune conexarea dosarelor nr. 3.227D/2010, nr. 4.197D/2010 și nr. 4.778D/2010 la Dosarul nr. 1.026D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului ales al autorilor excepției, care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate.

Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 43/42/2010, Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 17 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.966/99/2009, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 10 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.001/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 30 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.340/111/2010, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Avicola" - S.A. din Crevedia, de Mihail Dimitrie Schreiner, Vasile Moscu, Epaminonda Andriescu, Corina Nicoleta Spiridon, Gertruda Franc, Maria Elisabeta Droll, Societatea Comercială "Agrocom" - S.R.L. din Cluj-Napoca, precum și de Pal Hajnal în cauze având ca obiect cereri de revizuire.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, prin raportare la modificările aduse prin

art. III din Legea nr. 276/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, care prevăd că hotărârile judecătorești irevocabile se comunică părților. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că legiuitorul ar fi trebuit să modifice și prevederile art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, pentru a nu mai exista discriminări nejustificate între persoanele care au calitate procesuală activă în cazurile limitativ prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă.

Prin obligativitatea formulării și introducerii cererii de revizuire într-un termen ce curge de la pronunțarea hotărârii, și nu de la comunicarea motivării ei, se încalcă principiul liberului acces la justiție. Autorii excepției mai arată că este imposibil ca partea care dorește să formuleze cererea de revizuire să o motiveze fără a cunoaște argumentele pe care se întemeiază hotărârea împotriva căreia se exercită calea extraordinară de atac.

Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că, atâta vreme cât legea prevede un termen pentru promovarea unei cereri de revizuire, stabilirea diferită a momentului de la care acesta începe să curgă nu încalcă egalitatea cetățenilor în fața legii sau liberul acces la justiție și nici nu aduce o restrângere a exercițiului drepturilor acestora. Pe de altă parte, prin intermediul revizuirii nu se exercită un control asupra legalității și temeiniciei hotărârii atacate, ci se verifică dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat, iar această împrejurare poate fi stabilită în raport cu celelalte elemente ale dosarului și cu dispozițiile art. 1201 din Codul civil, iar nu în funcție de motivarea hotărârii atacate.

În plus, instituirea unor termene procedurale și obligația părților de a-și exercită drepturile procesuale în cadrul acestor termene sunt de natură să asigure o mai bună administrare a justiției, traducând în fapt principiul privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil.

Tribunalul Iași - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În opinia tribunalului, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport cu materialul existent la data pronunțării deciziei, ci cu modul în care s-a pronunțat instanța de recurs, respectiv faptul că dispozitivul cuprinde dispoziții potrivnice ce nu pot fi aduse la îndeplinire, că nu a soluționat unul dintre recursurile cu care fusese învestită și că nu s-a pronunțat asupra lipsei calității procesuale pasive. De aceste aspecte revizuenții au avut cunoștință de la momentul pronunțării deciziei (rezultând din dispozitivul acesteia), astfel că formularea și motivarea cererii de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentației instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate. Așadar, nu este îngrădit dreptul la apărare sau liberul acces la justiție al revizuenților.

Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că soluția adoptată de instanță, și asupra căreia nu se poate reveni după pronunțare, este cea cuprinsă în dispozitivul hotărârii.

Tribunalul Bihor - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 din Codul de procedură civilă, partea poate formula motive de revizuire față de conținutul dispozitivului pe care aceasta are posibilitatea să îl cunoască fie din condica de ședință, fie solicitând o copie.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: 1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. 1, de la comunicare a hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri; [...]"

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.663 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010,

Decizia nr. 214 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008,

Decizia nr. 1.083 din 14 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, și

Decizia nr. 817 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a reținut că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării. De aceea, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței, care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate.

Totodată, Curtea a statuat că obligația părților de a-și exercită drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil.

De asemenea, prin

Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, Curtea a statuat că prin art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu a înțeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite, și, în aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza instanțele judecătorești în termenul legal cu cererea de revizuire.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

De asemenea, în ceea ce privește raportarea criticii de neconstituționalitate la modificările aduse prin

art. III din Legea nr. 276/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, care prevăd că hotărârile judecătorești irevocabile se comunică părților, Curtea reține că instanța de contencios constituțional nu analizează neconcordanța care ar putea exista între dispozițiile legale, ci numai neconcordanța dintre acestea și Legea fundamentală. De altfel, dispozițiile criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Avicola" - S.A. din Crevedia în Dosarul nr. 43/42/2010 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de Mihail Dimitrie Schreiner, Vasile Moscu, Epaminonda Andriescu, Corina Nicoleta Spiridon, Gertruda Franc și Maria Elisabeta Droll în Dosarul nr. 1.966/99/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă, de Societatea Comercială "Agrocom" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.001/33/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie și de Pal Hajnal în Dosarul nr. 2.340/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2011.