Decizia nr. 790/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, sat Inotești, jud. Prahova în Dosarul nr. 4652.7/281/2008 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 3.802D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, sat Inotești, jud. Prahova în Dosarul nr. 442,117/42/2010 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus în ambele dosare cereri prin care solicită amânarea judecării cauzei, motivate de imposibilitatea sa de prezentare din motive medicale, respectiv de faptul că, în temeiul art. 113 din Codul penal, a fost dispusă față de acesta măsura de siguranță a obligării la tratament medical. În acest sens, au fost depuse la dosare copii de pe o citație emisă de Judecătoria Ploiești din care reiese faptul că autorul excepției era chemat în fața acestei instanțe pentru data de 20 mai 2011 într-o cauză având ca obiect luarea măsurii obligării la tratament medical.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor formulate, apreciind că acestea nu sunt motivate în mod corespunzător și că autorul excepției avea suficient timp să își pregătească apărarea, având în vedere data la care au fost pronunțate încheierile de sesizare.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererile autorului excepției, întrucât, pe de o parte, acestea nu au fost temeinic motivate, iar, pe de altă parte, autorul excepției a avut la dispoziție suficient timp pentru a-și pregăti apărarea având în vedere faptul că între momentul pronunțării încheierilor de sesizare a Curții Constituționale și data ședinței publice au trecut mai bine de 9 luni.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 3.802D/2010 la Dosarul nr. 3.784D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 3.802D/2010 la Dosarul nr. 3.784D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât excepția de neconstituționalitate nu a fost motivată în sensul
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 6 și 7 septembrie 2010, pronunțate în Dosarele nr. 4652.7/281/2008 și nr. 442,117/42/2010, Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, sat Inotești, jud. Prahova în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare formulate împotriva încheierilor prin care au fost respinse cererile de acordare a ajutorului public judiciar.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele legale criticate încalcă o serie de prevederi constituționale și convenționale, fără a se motiva în concret pretinsa contrarietate dintre dispozițiile legale și cele constituționale invocate.
Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este întemeiată, întrucât, pe de o parte, creează discriminări între persoanele fizice și cele juridice sub aspectul vocației la acordarea ajutorului public judiciar, iar, pe de altă parte, încalcă art. 21 din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din moment ce nu prevede posibilitatea persoanelor juridice de a beneficia de sprijinul unui specialist care să îi garanteze o apărare eficientă a drepturilor sale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) și
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul cuprins:
- Art. 2 alin. (1): "(1) Prezenta ordonanță de urgență este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.";
- Art. 4: "Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 4 privind criteriile de nediscriminare, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 48 privind familia, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, precum și a dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 11 privind libertatea de întrunire și de asociere, art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv a art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
I.
Articolul 10
alin. (2) din Legea nr. 47/1992
stabilește o cauză de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate ce poate fi constatată numai de Curtea Constituțională, nefiind o competență partajată cu cea a instanțelor judecătorești (a se vedea
Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010). Curtea, prin decizia menționată, a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepție este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia "se mărginește numai la a invoca în susținerea acesteia o prevedere constituțională, precum și o afirmație cu caracter absolut generic [... ]. Simpla enumerare în susținerea excepției a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 ". De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, cu titlu exemplificativ, reținându-se:
Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008,
Decizia nr. 465 din 17 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007,
Decizia nr. 517 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008,
Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009, sau
Decizia nr. 588 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2009.
În consecință, în cauza de față, Curtea constată că autorul excepției nu își motivează critica de neconstituționalitate, astfel încât excepția este inadmisibilă.
II. De asemenea, Curtea observă că, din opinia instanței judecătorești, transpare ideea că autorul excepției ar fi nemulțumit de faptul că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
nu se aplică și în privința persoanelor juridice. Or, se tinde astfel la completarea conținutului normativ al dispozițiilor legale criticate (care, de fapt, nu sunt criticate pentru ceea ce cuprind, ci pentru ceea ce nu cuprind), iar Curtea Constituțională, în acord cu
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, sat Inotești, jud. Prahova în dosarele nr. 4652.7/281/2008 și nr. 442,117/42/2010 ale Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.