Decizia nr. 1551/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transport Auto" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.614/179/2010 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 457D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât motivarea autorului privește probleme ce țin de fondul cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.614/179/2010, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transport Auto" - S.A. din Suceava cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.144 din 19 noiembrie 2010, pronunțate de Judecătoria Babadag într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 8 alin. (1) pct. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

sunt neconstituționale și contravin art. 16 alin. (1) și (2) și art. 21 din Constituție, deoarece stabilesc, în mod greșit, că aparține firmei culpa și, implicit, administratorului acesteia, în condițiile în care există un contract de subînchiriere. Consideră că, în aceste condiții, sancțiunea nu trebuia aplicată Societății Comerciale "Transport Auto" - S.A. din Suceava, ci societății cu care avea un contract de subînchiriere și al cărei conducător auto nu a respectat normele legale.

Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând totodată că asupra dispozițiilor criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în raport cu dispozițiile constituționale invocate, iar cele statuate în jurisprudența sa sunt aplicabile și în prezenta cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (1) pct. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 21/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 31 august 2009, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 52/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 25 martie 2010.

Dispozițiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 8 alin. (1) pct. 4: "(1) Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:

[...]

4. depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mai mult;";

- Art. 9 alin. (1): "Contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează:

[...]

c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15-16, 18-20, 22-26, 28-30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1-11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;".

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și art. 21 referitor la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

1. Asupra constituționalității dispozițiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora Curtea s-a mai pronunțat, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Astfel, prin

Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea a reținut că dispozițiile criticate din

Ordonanța Guvernului nr. 37/2002

stabilesc contravențiile pentru încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, precum și sancțiunile corespunzătoare acestora, sancțiuni ce constau în aplicarea unor amenzi, în majoritatea cazurilor, întreprinderii sau operatorului de transport rutier.

Curtea a constatat că obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptă săvârșită de către conducătorul auto este o soluție legislativă justificată prin raportul de prepușenie existent între întreprinderea sau operatorul de transport rutier și conducătorul auto, angajat al acestuia, raport în virtutea căruia comitentul are obligația de a impune conducătorului auto utilizarea instrumentarului și documentelor prevăzute de lege. Totodată, întrucât răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispoziție o acțiune în regres împotriva prepusului.

Referitor la pretinsa încălcare a principiului egalității în fața legii, Curtea a observat că această critică este neîntemeiată, întrucât comitentul și prepusul nu se află în aceeași situație juridică și, ca atare, nu li poate aplica același tratament juridic.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

2. În ceea ce privește invocarea art. 21 din Constituție, din analiza dispozițiilor criticate - referitoare la contravenții și sancțiunile aferente aplicabile pentru nerespectarea obligațiilor legale, reiese că acestea, pe de o parte, nu conțin norme de natură să contravină accesului la justiție, iar, pe de altă parte, autoarea excepției își exercită acest drept constituțional chiar în prezenta cauză, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, excepția de neconstituționalitate fiind ridicată cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.144 din 19 noiembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Babadag.

3. Distinct de cele arătate, Curtea observă că este neîntemeiată critica autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia culpa nu i-ar aparține, pentru motivul că, deși este proprietarul mijlocului de transport, acesta a fost închiriat altei societăți pentru desfășurarea unei activități de cărăușie și, prin urmare, culpa ar trebui atribuită acestei din urmă societăți.

În aceste condiții, critica autorului ține de interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale de către instanța de judecată și, prin urmare, nu este evidențiat niciun fine de neconstituționalitate. Chiar și în condițiile în care instanța ar stabili culpa în sarcina sa, societatea proprietară ar avea la dispoziție o acțiune în regres împotriva societății care folosește efectiv mijlocul de transport, astfel încât nici în această situație nu sunt încălcate dispozițiile constituționale privind accesul liber la justiție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transport Auto" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.614/179/2010 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 decembrie 2011.