HCM nr. 2006/1967

Cuantumul pensiei de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabilește aplicindu-se la solda lunară care se ia în considerare la calculul pensiei, procentele prevăzute la

art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 141/1967 , care constituie procente de baza.

În cazul cînd pensia calculată conform alin. 1 este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de solda lunară corespunzătoare, prevăzută în tabelul de la art. 8 alin. 1 din decret, se acordă acest cuantum minim.

Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim pentru transa de solda lunară, se acordă pensia rezultată din calcul.

În situațiile prevăzute de art. 8 alin. 2 din decret, la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea procentelor de baza sau, dacă acesta este mai mic, la cuantumul minim pentru transa de solda lunară, se adauga suma rezultată din aplicarea procentelor de 1 la suta, respectiv 0,5 la suta sau 0,25 la suta din solda lunară.

Procentul suplimentar de 0,5 la suta prevăzut la art. 8 alin. 3 din decret se aplică la solda lunară folosită ca baza de calcul a pensiei, iar suma rezultată se adauga la cuantumul minim pentru transa de solda lunară din situația prevăzută la alin. 2, sau la pensia rezultată din calcul în situația prevăzută la alin. 3 sau 4, după caz.

Cuantumul pensiei pentru militarii cu drept la pensie de serviciu în condițiile art. 10 alin. 1 din decret, dacă au o vechime în serviciu de cel puțin 25 ani, se stabilește potrivit prevederilor art. 8 din decret.

În cazul cînd cei prevăzuți la alin. 1 de mai sus au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani, cuantumul pensiei de serviciu se stabilește astfel:

a) se stabilește mai întîi pensia corespunzătoare vechimii în serviciu de 25 ani, potrivit prevederilor art. 8 din decret;

b) pensia astfel stabilită se împarte la 25 și se obține pensia corespunzătoare unui an de vechime în serviciu;

c) pensia pentru un an se înmulțește cu numărul anilor de vechime în serviciu, obținîndu-se cuantumul lunar al pensiei.

Prevederile alin. 2 se aplică și în cazul cînd se stabilește pensia în condițiile art. 10 alin. 2 din decret.

Accidentele în serviciu, în sensul art. 14 alin. 1 din decret, sînt cele survenite în următoarele împrejurări:

a) în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în incinta unității în care își desfășoară activitatea militarul sau în orice alt loc unde își îndeplinește acele îndatoriri;

b) în timpul și din cauza îndeplinirii de către militar a unor sarcini de stat sau obștești.

Se considera, de asemenea, accident în serviciu, cel survenit în următoarele împrejurări:

a) înainte de începerea sau după încetarea serviciului, dacă militarul se afla, pentru interese legate de serviciu, în incinta unității în care își desfășoară activitatea sau în orice alt loc unde își exercită obligațiile de serviciu;

b) în timpul pauzelor care au loc în desfășurarea programului de serviciu.

Sarcini de stat sau obștești sînt cele date militarilor de organele de stat sau organizațiile obștești în afară de atribuțiile lor de serviciu.

De asemenea, se considera sarcina obsteasca și acțiunea întreprinsă de militar, din proprie inițiativă, pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ce ameninta orînduirea socialistă, avutul obștesc sau pentru apărarea ordinii de drept ori salvarea unei vieți omenești.

Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzată de accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul și din cauza serviciului militar, se stabilește aplicindu-se la solda lunară care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevăzute în tabelul de la art. 16 lit. a din decret.

În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevăzut în acel tabel, pentru transa de solda lunară corespunzătoare, se acordă cuantumul minim.

Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de solda lunară, se acordă pensia rezultată din calcul.

Pentru gradele II și III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabilește aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculată potrivit prevederilor de la alin. 1-3.

Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzată de accident în afară de serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul dar nu din cauza serviciului militar, se stabilește aplicindu-se la solda lunară care se ia în considerare la calculul pensiei procentele de baza din tabelul de la art. 17 lit. a din decret.

În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevăzut în acel tabel, pentru transa de solda lunară corespunzătoare, se acordă cuantumul minim.

Dacă din calcul rezultă o sumă egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de solda lunară, se acordă pensia rezultată din calcul.

Pentru fiecare an pînă la vechimea în serviciu de 25 ani se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din solda lunară; pentru fiecare an care depășește aceasta vechime se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din solda lunară. Suma rezultată se adauga la cuantumul minim al pensiei pentru transa de solda lunară în situația prevăzută la alin. 2, sau la pensia rezultată din calcul în situația prevăzută la alin. a, după caz.

(3) Pentru gradele II și III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabilește aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculată potrivit prevederilor de la alin. 1-4.

Cuantumul pensiei de urmaș, cuvenit, potrivit art. 24 alin. 2 lit. b din decret, sotiei care are între 15 și 20 ani de căsătorie cu soțul decedat, se stabilește astfel:

a) se determina pensia ce i s-ar cuveni dacă ar fi avut 20 ani de căsătorie;

b) pensia rezultată se împarte la 20 și se obține pensia corespunzătoare unui an de căsătorie;

c) pensia pentru un an se înmulțește cu numărul anilor de căsătorie, obținîndu-se cuantumul lunar al pensiei; pentru determinarea anilor de căsătorie, fracțiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an.

La împlinirea virstei de 55 ani sau în caz de invaliditate, pensionarei prevăzute la alin. 1 i se va acorda, la cerere, pensia întreaga de urmaș.

Timpul servit în cadrele permanente se ia în considerare de la data acordării primului grad de subofițer, maistru militar sau ofițer și pînă la data trecerii în rezerva sau direct în retragere, ori pînă la data scoaterii din evidenta militarilor din cadrele permanente, ca urmare a decesului sau degradării militare.

Timpul cît militarul s-a aflat în poziția de disponibilitate, precum și în situația de cadru disponibil, la dispoziție, detașat sau mutat în cadrul unei instituții civile, sau în alte situații, dacă și-a menținut poziția de militar în cadrele permanente, se ia în considerare ca vechime în serviciu.

Sporul de vechime în serviciu pentru timpul servit ca militar în unități ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de război, prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. a din decret, se acordă pentru următoarele perioade de război:

- 15 august 1916 - 15 decembrie 1917, în primul război mondial;

- 23 august 1944 - 9 mai 1944, în războiul antihitlerist.

Militarii din cadrele permanente beneficiază de prevederile alin. 1 și pentru timpul cît au făcut parte din compunerea armatei operative în situația de militar în termen, elev de școala militară sau ca rezervist mobilizat înainte de intrarea în cadrele permanente ori în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente.

Pentru militarii care s-au inrolat în Divizia Tudor Vladimirescu - Debretin pînă la 23 august 1944, sporul prevăzut la alin. 1 pentru participarea la războiul antihitlerist se va socoti de la 2 octombrie 1943.

Pentru cei care au luptat împotriva fascismului în armatele altor tari în perioada 1936-1945 sau în cadrul detasamentelor de partizani din țara noastră sau din alte tari, în cursul aceleiași perioade, durata participării lor la lupte se socotește drept serviciu în armata operativă și li se acordă sporul de vechime prevăzut la art. 6 alin. 1 lit. a din decret.

Stabilirea activităților sau locurilor de muncă care dau dreptul la sporuri de vechime în serviciu, potrivit art. 6 alin. 1 din decret, se face pe baza următoarelor criterii:

a) pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu timpul servit în asemenea situații:

- existenta unor condiții de muncă care implica o suprasolicitare fizica și neuropsihica extrem de mare în îndeplinirea misiunilor da serviciu, ca urmare a unor riscuri deosebite;

b) pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu jumătate din timpul servit în asemenea situații:

- prezenta la locul de muncă a unor substanțe foarte vătămătoare care pot provoca boli profesionale sau de alta natura, foarte grave, ce pot determina o incapacitate de muncă permanenta și totală;

- existenta unor condiții ce implica o suprasolicitare nervoasa ca urmare a existenței la locul de muncă a unui risc deosebit de explozie, de iradiere sau de infectare;

- existenta unor condiții ce implica un efort fizic și neuropsihic foarte mare în procesul pregătirii de lupta a trupelor, în asigurarea pazei și apărării frontierei de stat, pentru apărarea securității statului, asigurarea ordinii publice, apărarea proprietății socialiste și personale, a drepturilor și intereselor legale ale persoanelor, în prevenirea și descoperirea infracțiunilor;

- activitatea desfășurată la unități și subunitati ce se găsesc permanent în dispozitiv sau în locuri izolate;

c) pentru cele care dau dreptul la un spor de vechime egal cu un sfert din timpul servit în asemenea situații:

- prezenta la locul de muncă a unor substanțe vătămătoare care pot provoca boli profesionale sau de alta natura, grave, ce pot determina o incapacitate de muncă permanenta și parțială;

- existenta unor condiții ce implica un efort fizic mai mare sau solicitare nervoasa deosebită în special în activitățile sau locurile de muncă cu temperaturi ridicate, zgomot intens, concentrare intensa, vibratii sau alte nocivitati;

- existenta unor condiții ce implica o solicitare nervoasa marita, ca urmare a existenței la locurile de muncă a unui risc de explozie, de iradiere sau de infectare;

- existenta unor condiții ce implica un mare efort fizic și neuropsihic în procesul de pregătire de lupta a trupelor, sau pentru apărarea securității statului, asigurarea ordinii publice, apărarea proprietății socialiste și personale, a drepturilor și intereselor legale ale persoanelor, în prevenirea și descoperirea infracțiunilor;

- existenta unor condiții impuse de îndeplinirea atribuțiilor permanente de serviciu ce implica deplasarea în afară garnizoanei la unități și subunitati în scopul desfășurării activității de instruire, pregătire, exploatarea tehnicii de lupta, îndrumare și control.

Sporurile de vechime în serviciu pentru activitățile sau locurile de muncă stabilite de către organele prevăzute la art. 6 alin. 2 din decret se acordă militarilor iesiti din cadrele permanente după data de 1 ianuarie 1969 și numai pentru perioadele lucrate după această dată în asemenea activități sau locuri de muncă. Aceștia vor beneficia, pentru timpul servit înainte de 1 ianuarie 1969, de sporurile de vechime în serviciu prevăzute de

Decretul nr. 293/1959 , de regulamentul sau de aplicare, precum și de

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 399/1961 , numai dacă pentru asemenea activități sau locuri de muncă se acordă sporuri de vechime în serviciu și după 1 ianuarie 1969.

Militarii iesiti din cadrele permanente între 1 ianuarie 1967 - 1 ianuarie 1969 beneficiază pentru timpul servit ca militar de sporurile de vechime în serviciu prevăzute de

Decretul nr. 293/1959 , de regulamentul sau de aplicare, precum și de

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 399/1961 .

Dovada vechimii în serviciu ca militar, în vederea pensionării, se face cu actele prevăzute în instrucțiunile ministrului forțelor armate și ministrului de interne.

Dovada vechimii în serviciu prestată în alta calitate decît aceea de militar se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte valabile pentru dovedirea vechimii în munca, ce sînt prevăzute de legislația în vigoare pe baza căreia se face pensionarea în cadrul asigurărilor sociale de stat.

Solda lunară care se ia ca baza la calculul pensiei cuprinde:

- solda de grad;

- solda de funcție;

- gradatii*)

În solda lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind și sporurile, indemnizațiile și primele prevăzute în anexa**).

-------------

Notă

*) Conform prevederilor

art. 33 din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1963/1969 , denumirea "sporul procentual de vechime" a fost înlocuită cu denumirea "gradatii".

Pentru militarii iesiti din cadrele permanente după intrarea în vigoare a

Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 1963/1969

și care în cei 5 ani aleși pentru calculul soldei medii în vederea stabilirii pensiei militare au beneficiat într-o perioadă de spor procentual de vechime, iar în alta perioada de gradatii, se va ține seama de procentul sporului, respectiv al gradatiei la care au avut dreptul în acea perioada.

Notă

**) Anexa la aceasta hotărîre urmează a fi difuzată organelor centrale prin grija Secretariatului General al Consiliului de Miniștri.

Pentru stabilirea mediei soldei lunare se tine seama de:

a) solda de grad corespunzătoare ultimului grad de subofițer, maistru militar sau ofițer, pe care militarul l-a avut la data iesirii din cadrele permanente, potrivit salarizarii în vigoare la acea data;

b) media soldelor de funcție din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, pe care militarul i-a ales din ultimii 15 ani, respectiv 20 ani, premergatori iesirii din cadrele permanente;

c) media sumei ce reprezintă gradatii, stabilită prin aplicarea procentului respectiv din perioada de 5 ani consecutivi aleși de militar, la solda de grad prevăzută la lit. a și la media soldelor de funcție prevăzută la lit. b;

d) media sumelor primite în perioada aleasă, conform prevederilor art. 30 alin. 5 din decret.

Prin adunarea soldei de grad prevăzute la alin. 1 lit. a și a mediilor prevăzute la alin. 1 lit. b, c și d, se obține solda lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei.

La cererea militarului, unitatea de care acesta a aparținut la data iesirii din cadrele permanente este obligată sa întocmească dosarul de pensie și sa-l trimită, în termen de 30 zile de la data depunerii cererii, la organul de pensii al Ministerului Forțelor Armate sau al Ministerului de Interne, în raport de ministerul care îl are în evidenta ca militar.

Prevederile alin. 1 se aplică și la cererea urmașilor, în cazul decesului militarului din cadrele permanente.

Militarii care îndeplinesc condițiile de pensionare după ieșirea din cadrele permanente depun cererea de pensionare la centrul militar în raza căruia domiciliază, iar militarii din Ministerul de Interne, la unitățile din care au făcut parte înainte de ieșirea din cadrele permanente. Centrul militar și unitățile respective din Ministerul de Interne sînt obligate sa întocmească dosarul de pensie și sa-l trimită, în termen de 30 zile de la depunerea cererii, la organul de pensii.

Prevederile alin. 1 se aplică și urmașilor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data decesului militarului din cadrele permanente.

Urmașii pensionarului militar pot să-și întocmească personal dosarul de pensie și sa-l depună împreună cu cererea la organul de pensii.

Pensionării militari pot să-și completeze dosarul de pensie prin depunerea unor noi acte direct la organul de pensii.

La primirea dosarului de pensie, organul de pensii are obligația de a verifica dacă acesta este completat cu toate actele necesare.

În cazul în care dosarul nu este complet, organul de pensii va face cunoscut, în scris, unității sau solicitantului în termen de cel mult 10 zile de la data înregistrării dosarului, ce acte mai sînt necesare pentru completarea lui.

Actele prezentate ulterior depunerii dosarului, în vederea completării acestuia, vor fi înregistrate la organul de pensii.

Stabilirea pensiei se face prin decizie data de către organul de pensii al Ministerului Forțelor Armate, respectiv al Ministerului de Interne, în termen de 15 zile de la data înregistrării sau completării dosarului cu toate actele necesare.

Respingerea cererii de pensie se face, de asemenea, prin decizie data de aceleași organe.

Decizia va cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea cererii de pensie, precum și termenul înăuntrul căruia poate fi introdusă contestația și organul la care se introduce aceasta.

Decizia se întocmește în doua exemplare și va fi semnată de șeful organului de pensii și de șeful secției (biroului) de pensii.

Decizia va fi comunicată, în scris, celui în cauza, de către organul de pensii, în termen de 5 zile de la data emiterii.

În cazul în care decizia de respingere a rămas definitivă, actele depuse de solicitant se pot restitui la cererea acestuia.

Decizia organului de pensii poate fi contestată de cel în cauza sau de către organele de control și îndrumare competente.

Contestația se depune la organul de pensii care a emis decizia sau la comisia de contestație care are același sediu ca și organul de pensii respectiv.

Cînd contestația a fost depusa la organul de pensii, acesta este obligat ca în termen de 10 zile sa o înainteze împreună cu dosarul la comisia de contestație.

În cazul cînd contestația a fost depusa direct la comisia de contestație, aceasta va cere de îndată dosarul de la organul de pensii, care este obligat sa-l înainteze în termen de 10 zile.

Contestațiile adresate în termenul de 90 zile prevăzut la art. 32 alin. 1 din decret, direct organelor centrale sau județene, vor fi trimise de către acestea comisiei de contestație competente, fiind considerate ca depuse în termen.

La primirea dosarului împreună cu contestația, secretarul comisiei de contestație verifica actele din dosar, întocmește un referat de prezentarea cazului și supune spre judecare contestația, împreună cu dosarul și referatul, comisiei de contestație.

Comisia de contestație fixează termen de judecată și citeaza, în scris, pe cel care a făcut contestația, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru judecare.

Judecarea contestației se face în termen de 45 zile de la primirea dosarului, în prezenta contestatorului. În caz de neprezentare, comisia poate judeca și în lipsa.

Decizia data de comisia de contestație va cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau respingerea contestației.

Decizia se întocmește în doua exemplare și se semnează de toți membrii comisiei.

Un exemplar de pe decizie se comunică celui în cauza, în termen de cel mult 15 zile de la data pronunțării deciziei.

Dosarul împreună cu un exemplar de pe decizie, se restituie organului de pensie în termenul stabilit în alineatul precedent.

Revizuirea prevăzută la art. 33 din decret se face de către organul a cărui decizie este supusă revizuirii, la sesizarea părților interesate sau a organelor de îndrumare și control competente.

Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii deciziei de pensie curg:

a) de la data stabilirii inițiale a dreptului, în cazul în care datorită erorii săvîrșite s-au plătit sume mai mici decît cele cuvenite; sumele cuvenite se vor plati pe cel mult 3 ani în urma, socotiți de la data înregistrării sesizării la organul de pensii;

b) de la întîi a lunii următoare înregistrării sesizării la organul de pensii, în toate celelalte cazuri.

Sumele plătite în plus ca urmare a unor erori de calcul se vor recupera pe o perioadă de cel mult un an, socotită de la data înregistrării sesizării la organul de pensii; cele ce sînt urmarea unor infracțiuni se vor recupera în întregime.

Cînd revizuirea se face de către organul de pensii, decizia poate fi contestată în condițiile prevăzute la art. 32 alin. 1 din decret.

Încadrarea în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente ale Ministerului Forțelor Armate și Ministerului de Interne se face de către comisiile de expertiza medico-militare care funcționează pe lîngă spitalele militare ale Ministerului Forțelor Armate*).

În garnizoana București, încadrarea în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente ale Ministerului de Interne se efectuează de către comisia de expertiza medico-militară care funcționează în cadrul spitalului Ministerului de Interne.

Comisiile prevăzute la alin. 1 și 2 efectuează și revizuirea medicală periodică a pensionarilor, precum și încadrarea în grade de invaliditate și revizuirea medicală periodică a urmașilor.

-------------

Notă

*) Art. 42 este reprodus astfel cum a fost modificat prin

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 170/1970 .

Deciziile comisiilor de expertiza medico-militare se întocmesc în trei exemplare. Un exemplar din decizie rămîne la comisia de expertiza medico-militară, al doilea se trimite pentru a fi anexat la dosarul de pensie, iar al treilea se preda celui expertizat, în ziua expertizarii.

În decizia de încadrare într-un grad de invaliditate trebuie să se menționeze data ivirii invaliditatii, cauza invaliditatii și termenul de revizuire pentru cei revizuibili.

Decizia comisiei de expertiza medico-militară poate fi contestată de cel în cauza, de Direcția medicală din Ministerul Forțelor Armate sau de Serviciul sanitar din Ministerul de Interne.

Contestația celui în cauza se depune la comisia de expertiza medico-militară care a făcut expertizarea. Aceasta are obligația de a inainta cererea în termen de 10 zile de la data înregistrării, împreună cu dosarul medical, comisiei centrale de expertiza medico-militară din Ministerul Forțelor Armate, respectiv din Ministerul de Interne.

Contestațiile adresate în termenul prevăzut de art. 35 alin. 2 din decret, direct organelor centrale sau județene, precum și contestațiile făcute de Direcția medicală din Ministerul Forțelor Armate, respectiv Serviciul sanitar din Ministerul de Interne, vor fi trimise de către acestea comisiei centrale de expertiza medico-militară respectiva, fiind considerate ca depuse în termen.

Comisia centrala de expertiza medico-militară va rezolva contestația în termen de 30 zile de la primirea dosarului medical.

Prin instrucțiuni comune ale ministrului forțelor armate și ministrului de interne se va stabili baremul medical pentru încadrarea în grade de invaliditate.

Deciziile comisiilor de expertiza medico-militare necontestate în termen, precum și deciziile comisiei centrale de expertiza medico-militară sînt definitive.

Deciziile rămase definitive pot fi revizuite, în caz de erori, de către comisia a carei decizie este supusă revizuirii, la sesizarea părților interesate și a organelor de îndrumare și control competente.

Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii se acordă potrivit prevederilor art. 41 alin. 2.

Decizia data de comisia de expertiza medico-militară este valabilă pînă la întîi a lunii următoare aceleia în care este stabilit termenul de revizuire medicală, potrivit art. 43 alin. 2.

La termenul de revizuire medicală pensionarul de invaliditate are obligația să se prezinte, fără a mai fi citat, la comisia de expertiza medico-militară, în vederea revizuirii medicale.

Dacă pensionarul invalid este netransportabil și justifica acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat sa anunțe din timp comisia de expertiza medico-militară pentru a fi examinat la domiciliu sau la spital.

În cazul cînd pensionarul prevăzut la alin. 3 va fi încadrat într-un grad de invaliditate, pensia i se va plati în continuare de la data expirării valabilității deciziei anterioare.

Dacă pensionarul invalid nu se prezintă la data stabilită pentru revizuire medicală, din motive justificate și dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plati, în continuare, de la data expirării deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintă în termen de 30 zile de la încetarea motivelor care au determinat neprezentarea la termen, dacă este menținut într-un grad de invaliditate.

Dacă pensionarul invalid se prezintă cu întîrziere la revizuirea medicală, fără a avea motive justificate, sau dacă a depășit termenul de 30 zile prevăzut la alin. 5, pensia i se va plati cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a fost examinat, în cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate.

Pensionarul invalid care la revizuirea medicală nu mai este încadrat într-un grad de invaliditate poate cere reexaminarea medicală la comisia de expertiza medico-militară, dacă ulterior i-a revenit invaliditatea ce a determinat clasarea și pensionarea inițială. Dacă cel în cauza va fi încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a revenirii invaliditatii inițiale, i se va acorda pensia de invaliditate corespunzătoare, cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a dat decizia comisiei de expertiza medico-militară.

Deciziile pentru stabilirea drepturilor la pensie de invaliditate au aceeași valabilitate ca și deciziile de încadrare în grade de invaliditate, date de comisiile de expertiza medico-militare.

După expirarea termenului de valabilitate a deciziei de pensie și după ce invalidul a fost revizuit de către comisia de expertiza medico-militară, organul de pensii va da o noua decizie, în cazul cînd se schimba gradul de invaliditate ori cauza invaliditatii.

Dacă se păstrează gradul și cauza invaliditatii, se va prelungi valabilitatea deciziei anterioare de pensie printr-o mențiune facuta pe aceasta decizie.

În cazul în care s-au depus acte pe baza cărora se poate stabili un drept de pensie, se va proceda la stabilirea acestuia fără a se mai aștepta să fie depuse și alte acte în completare.

La prezentarea de noi acte, pensia se va recalcula și se va acorda cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care au fost depuse noile acte.

Dacă noile acte au fost depuse în termen de 6 luni de la data încetării plății soldei, iar pentru urmași de la data încetării plății, soldei sau pensiei susținătorului decedat, diferența de pensie se va acorda cu începere de la aceste date, după caz.

În cazul cînd de pe urma susținătorului decedat au rămas urmași cu drept la pensie care au domicilii diferite, organul de pensii va emite o decizie în care vor fi trecuți toți urmașii cu drept la pensie și cîte o decizie separată pentru fiecare urmaș care locuiește la alt domiciliu.

În fiecare din aceste decizii se va menționa cuantumul total al pensiei și modul cum a fost repartizat pe urmași, prin împărțirea în părți egale a cuantumului total al pensiei în raport de numărul acestora.

Pentru urmașii care locuiesc la același domiciliu se va emite cîte o decizie de pensie pentru fiecare urmaș în parte, potrivit prevederilor de la alin. 1 și 2, dacă aceștia au capacitatea de exercițiu și cer aceasta.

Pensia și alte drepturi aferente se achită pe întreaga luna în care s-a produs cauza de încetare a dreptului.

În caz de deces al pensionarului, sumele neîncasate de cel decedat, inclusiv cele pentru luna în care a avut loc decesul, se vor achită membrilor de familie prevăzuți la art. 22 alin. 1 din decret, iar în lipsa acestora, persoanei în îngrijirea căreia se afla pensionarul la data decesului.

Cei care au îngrijit de pensionarul decedat fac dovada acestei situații cu acte sau cu declarații date pe proprie răspundere.

La transformarea pensiei de invaliditate în pensie de serviciu, prevăzută de art. 38 din decret, pentru militarii iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de serviciu se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1966, la care se vor aplica procentele de majorare prevăzute în

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2797/1966

cu privire la majorarea pensiilor militare*).

Pentru cei care au ieșit din cadrele permanente după 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de serviciu se va stabili potrivit noii legislații de pensie militară.

------------

Notă

*) Potrivit prevederilor

art. 68 din Decretul nr. 141/1967 , astfel cum a fost modificat prin

Decretul nr. 387/1972 , la cuantumul pensiei de serviciu se vor aplica și procentele prevăzute în

Decretul nr. 316/1972 .

La recalcularea pensiei potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 din decret, se ia în considerare timpul de muncă efectuat după ieșirea din cadrele permanente, care este recunoscut ca vechime în serviciu, pe baza normelor prevăzute la capitolul IV.

La stabilirea numărului total al anilor de muncă în vederea efectuării recalcularii pensiei în condițiile art. 39 alin. 1, 3 și 4 din decret, fracțiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, o singură dată, iar la stabilirea sumei corespunzătoare acestor ani, fracțiunile mai mici de un leu se neglijează.

Recalcularea pensiei prevăzută de art. 39 alin. 2 din decret pentru perioadele de concentrare sau mobilizare efectuate după ieșirea din cadrele permanente, se face fără îndeplinirea vreunei condiții de vîrsta și indiferent dacă pensionarul este sau nu încadrat în munca.

Recalcularea cuantumului pensiei pentru perioadele de timp prevăzute la alin. 1 se face după cum urmează:

a) pentru cei iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, potrivit normelor la care se referă art. 68 din decret, prin adăugarea acestui timp la vechimea avută la data iesirii din cadrele permanente;

b) pentru cei iesiti din cadrele permanente după 1 ianuarie 1967, potrivit noii legislații de pensie militară, prin adăugarea acestui timp la vechimea avută la data iesirii din cadrele permanente.

Pentru timpul de mobilizare ca rezervist în unități operative în timp de război se acordă sporul de vechime prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. a din decret și art. 21 din prezenta hotărîre, indiferent de data iesirii militarului din cadrele permanente.

Pentru timpul de prizonierat efectuat după ieșirea din cadrele permanente recalcularea pensiei se face în condițiile prevăzute la alin. 2.

În caz de transformare a pensiei dintr-o categorie în alta sau de recalculare a pensiei, plata noului drept se va face din prima zi a lunii următoare introducerii cererii de transformare sau recalculare, împreună cu actele necesare.

În caz de schimbare a gradului de invaliditate în condițiile art. 20 alin. 2 din decret, sau a numărului de urmași, care modifica procentul de calculare a pensiei, noul drept se va plati:

a) din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a emis decizia comisiei de expertiza medico-militară;

b) din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit schimbarea numărului de urmași.

Suspendarea plății pensiei în situația prevăzută de art. 44 alin. 1 lit. a și b din decret se face începînd cu luna în care a intervenit cauza care determina suspendarea, dacă nu s-a efectuat plata pe aceasta luna; în cazul cînd pensia a fost încasată, plata se suspenda începînd cu prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit cauza care determina suspendarea.

În situațiile prevăzute de art. 44 alin. 1 lit. c și alin. 2 din decret, suspendarea plății pensiei se face începînd cu prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit cauza ce determina suspendarea.

Prevederile art. 44 alin. 4 din decret se aplică din ziua în care militarul este alocat la drepturile de solda.

Pensionării militari care au donat statului colecții muzeale primesc pensia în întregime pe timpul cît sînt angajați ai muzeelor în care sînt expuse acele colecții.

Pensionării militari lipsiți de capacitate vizuala primesc pe timpul cît sînt încadrați în munca pensia în întregime.

Pensionării militari mentinuti sau reincadrati în munca sînt obligați sa comunice unității la care lucrează calitatea de pensionar și organul de pensii care le plătește pensia.

De asemenea, pensionării militari au obligația ca în termen de 15 zile de la angajare sa comunice organului de pensii la care sînt în plata unitatea unde sînt angajați și data de la care lucrează; pensionării care exercită o profesie sau o meserie pe cont propriu vor comunică aceasta situație organului de pensii respectiv în termen de 15 zile de la data obținerii autorizației de funcționare*).

Prevederile alin. 1 și 2 se aplică și pensionarilor urmași care sînt încadrați în munca.

Unitățile sînt obligate sa ceara celor pe care îi angajează, sa menționeze în cerere dacă sînt sau nu pensionari militari.

Pentru cei care au calitatea de pensionari militari unitățile vor comunică data angajării și salariul tarifar, în termen de cel mult 15 zile de la data angajării, organului de pensii de care aparțin cei în cauza. Pentru cei care au vîrsta de cel puțin 62 ani, unitățile vor preciza dacă sînt sau nu încadrați în funcții admise la cumulul pensiei cu salariul. Tot în termen de 15 zile, unitățile sînt obligate sa comunice organului de pensii respectiv orice schimbare intervenita în situația pensionarului angajat, care ar atrage și modificări cu privire la plata drepturilor de pensie**).

Obligațiile prevăzute la alin. 4 și 5 revin și organelor care eliberează autorizația de exercitare a unei profesii sau a unei meserii pe cont propriu, dacă titularul autorizației este pensionar militar*).

Unitățile care, prin nerespectarea dispozițiilor legale privind cumulul pensiei cu salariul, determina plata unor drepturi de pensie necuvenite, sînt obligate la restituirea integrală a acestora către organul de pensii respectiv.

--------------

Notă

*) Ca urmare a abrogării, prin

Decretul nr. 259/1971 , a

art. 44 alin. 1 lit. d din Decretul nr. 141/1967 , pensionării titulari care exercită o profesie ori o meserie pe cont propriu, precum și organele care eliberează autorizații de exercitare a unei profesii sau a unei meserii pe cont propriu pentru pensionării titulari, nu mai au obligația de a anunta organul de pensii.

Notă

**) Potrivit dispozițiilor

art. III din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2485/1968 , în termen de 15 zile de la data publicării acesteia, pensionării militari au avut obligația sa comunice unității la care erau angajați calitatea de pensionar militar și organul de pensii care le platea pensia. Unitatea a fost obligată ca în termen de 30 zile de la aceeași dată sa trimită organului de pensii respectiv un tabel nominal cu toți angajații care aveau calitatea de pensionar militar, din care să rezulte salariul tarifar și felul angajării, iar pentru cei care aveau vîrsta de cel puțin 62 ani, dacă erau sau nu încadrați în funcții admise la cumulul pensiei cu salariul. Pentru pensionării militari de invaliditate de gradul I și II trebuia precizat în tabel dacă aveau sau nu recomandarea comisiei de expertiza medico-militară pentru prestarea unei activități cu caracter reconfortant.

Reducerea sau modificarea reducerii cuantumului pensiei potrivit prevederilor art. 41 și art. 43 alin. 1 și 2 din decret se aplică cu începere din ziua în care a intervenit situația care determina aceste reduceri sau modificări de reduceri în cuantumul pensiei.

Pensia se plătește în întregime cu începere din ziua în care a încetat situația care a determinat reducerea cuantumului pensiei.

Pensionării militari care primesc pensia de serviciu pentru cel puțin 25 ani vechime în serviciu, precum și cei cu pensii acordate prin hotărîre a Consiliului de Miniștri și a altor organe competente, după împlinirea virstei de 62 ani, în caz ca sînt mentinuti sau reincadrati în munca în funcții admise la cumul, au dreptul, pe timpul cît lucrează, sa primească, pe lîngă salariu, și 50 la suta din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 42 din decret, cînd primesc pe lîngă salariu și pensia în întregime.

Prevederile alin. 1 se aplică și celor cărora ulterior înscrierii la pensie li s-a completat vechimea în serviciu de 25 ani, prin recalcularea pensiei cu perioadele de timp efectuate înainte sau după ieșirea din cadrele permanente.

Pensionării militari și membrii lor de familie beneficiază de asistența medicală, medicamente, materiale sanitare și tratament ambulatoriu prin unitățile sanitare ale Ministerului Sănătății și ale consiliilor populare, în condițiile prevăzute de normele legale în vigoare.

Pensionării militari au drept la proteze și aparate ortopedice, prin Ministerul Sănătății, în condițiile stabilite pentru angajații cu contracte de muncă pe durata nedeterminată.

Pensionării militari pot fi trimiși la tratament balneoclimateric, prin Ministerul Muncii.

Pensionării militari de orice fel au drept la ajutor în caz de deces al oricărui membru de familie din cei enumerati la art. 22 alin. 1 din decret.

În caz de deces al unui pensionar militar, au drept la ajutor membrii de familie ai acestuia sau persoanele străine de familie care au suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Ajutorul de deces se acordă în cuantumul și în condițiile stabilite pentru angajații cu contracte de muncă pe durata nedeterminată și pentru membrii lor de familie.

Pensionării care primesc pensie pentru activitate proprie se asimilează, în ceea ce privește cuantumul ajutorului de deces, cu angajații, iar membrii de familie ai acestora, inclusiv pensionării urmași, cu membrii de familie ai angajaților.

Pensionării militari care nu sînt în munca, precum și membrii lor de familie, primesc ajutorul, în caz de deces, prin centrul militar în raza căruia domiciliază. Pentru municipiul București, plata ajutorului de deces se face prin centrul militar al municipiului București.

Pensionării militari care sînt în munca, precum și membrii lor de familie, primesc ajutor, în caz de deces, prin unitatea respectiva.

Pensionării militari de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați, pe lîngă salariu, pensia militară de stat în întregime și pensia suplimentară cuvenită, fără ca acestea împreună să poată depăși nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei.

În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia militară de stat și pensia suplimentară ori numai salariul tarifar depășesc nivelul prevăzut la alin. 1, pensiile se reduc începînd cu pensia militară de stat sau se suspenda, după caz.

Militarilor care au fost trecuți în rezerva sau retragere înainte de 1 ianuarie 1967 și au introdus cererea de înscriere la pensie cu toate actele necesare după 1 ianuarie 1967, însă înăuntrul termenului de 6 luni de la data iesirii din cadrele permanente, li se vor stabili drepturile de pensie în condițiile legii anterioare, iar la cuantumul pensiei se va aplica procentul de majorare prevăzut de

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2797/1966 *).

Prevederile alin. 1 se aplică și urmașilor militarilor sau pensionarilor ai căror sustinatori au decedat pînă la 1 ianuarie 1967, iar cererea cu toate actele necesare a fost introdusă după 1 ianuarie 1967 însă înăuntrul termenului de 6 luni de la data decesului susținătorului.

-------------

Notă

*) Potrivit prevederilor

art. IV din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2485/1968 , ofițerii și subofiterii din fosta Direcție generală a serviciului muncii, precum și urmașii acestora care nu au beneficiat de pensie în baza

Decretului nr. 650/1967 , au drept la pensie militară în condițiile

art. IV din Decretul nr. 971/1968 , cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele necesare vor fi depuse la organul de pensii, după intrarea în vigoare a acestui decret. Cuantumul pensiei se va stabili potrivit prevederilor

art. 68 din Decretul nr. 141/1967 .

Potrivit prevederilor

art. V din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2485/1968 , dispozițiile

art. 36 și 37 din Legea nr. 27/1966

se aplică corespunzător și ofițerilor și subofițerilor care au făcut parte din cadrele permanente, precum și urmașilor acestora.

Stabilirea și plata sumelor se vor face prin organele de pensii ale Ministerului Muncii.

Celor care au introdus cererea cu toate actele necesare după data de 1 ianuarie 1967, însă nu mai tirziu de 30 zile de la data publicării decretului, li se vor plati drepturile de pensie cu începere de la 1 ianuarie 1967 dacă îndeplinesc condițiile legale de la acea data sau de la întîi a lunii următoare aceleia în care se îndeplinesc condițiile legale, dacă aceste condiții se îndeplinesc ulterior datei de 1 ianuarie 1967.

Dacă cererea a fost introdusă după termenul de 30 zile de la data publicării decretului, drepturile se plătesc cu începere de la prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea cu actele necesare.

Prezenta hotărîre se aplică de la data de 1 ianuarie 1967, cu excepția prevederilor de la art. 60, 62, 63 și 64 care se aplică de la 1 martie 1967*).

Pe data de 1 ianuarie 1967 se abroga

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2145/1966 .

------------

Notă

*) Textul alin. 1 al art. 80 se republică în forma în care a apărut în

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2006/1967 , făcînd trimiterile la art. 60, 62, 63 și 64 nemodificate, avîndu-se în vedere ca aplicabilitatea acestor texte a încetat.