Decizia nr. 286/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana - S.A. din Arad în Dosarul nr. 6.852/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 461D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la faptul că autorul excepției a depus la dosarul Curții note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea comercială nr. 1.277 din 3 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.852/1285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana - S.A. din Arad, cu prilejul soluționării unei cauze având ca obiect o contestație în anulare în cadrul căreia a fost depusă și o cerere de reexaminare a unei amenzi judiciare dispusă printr-o încheiere anterioară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sancționează introducerea unei cereri cu rea-credință. Legiuitorul român nu definește reaua-credință în cuprinsul Codului de procedură civilă și nu enumeră nici criteriile după care o cerere ar putea fi apreciată obiectiv ca fiind exercitată cu rea-credință, justițiabilul putând avea astfel o temere de a introduce o cerere de chemare în judecată. Potrivit art. 108^5 alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea interesată poate face cerere de reexaminare împotriva hotărârii prin care s-a aplicat amenda judiciară, însă cererea de reexaminare se judecă de aceeași instanță și același judecător, potrivit practicii Tribunalului Comercial Cluj, fiind astfel încălcat dreptul părților la un recurs efectiv.

Autorul mai arată că prin instituirea unor sancțiuni pecuniare se îngrădește accesul liber la justiție, întrucât existența posibilității ca părțile să suporte o amendă judiciară este de natură să le inducă o stare de temere și de autocenzurare în a se adresa cu cereri justiției, alegând de multe ori să renunțe la a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor lor legitime.

Reglementările criticate încalcă toate garanțiile constituționale și convenționale menționate în măsura în care cererea de reexaminare se soluționează de însăși instanța care a dispus măsura sancționatorie. Verificarea temeiniciei sancțiunii amenzii judiciare de către aceeași instanță care a dispus măsura sancționatorie suprimă dreptul părților la un recurs efectiv, întrucât nu există o posibilitate de cenzurare a instanței de către instanța superioară.

Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, argumentele invocate de autorul excepției fiind nefondate. Arată că prin dispozițiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă este reglementată posibilitatea sancționării cu amendă judiciară a părților în cazurile în care instanța consideră că drepturile procesuale sunt exercitate cu rea-credință, această reglementare fiind, de altfel, expresia voinței legiuitorului, în conformitate cu respectarea art. 57 din Constituție .

De asemenea, instanța apreciază că nici dispozițiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă nu aduc atingere prevederilor constituționale, întrucât acestea permit revenirea asupra amenzii aplicate, chiar în condițiile în care nu poate fi vorba de calea de atac a apelului sau a recursului, ci de o altă cale, de retractare. Prin aceste dispoziții legale se oferă posibilitatea părții sancționate cu amendă judiciară să formuleze și să depună la dosar înscrisuri sau orice alte mijloace de probă de care înțelege să se folosească pentru a face dovada aplicării sancțiunii în mod nelegal ori dovada caracterului nefondat al sancțiunii.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:

- Art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b): "Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:

a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice;

b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;";

- Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție privind accesul liber la justiție, precum și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 referitor la dreptul la o cale efectivă de atac din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a fost sesizată prin practicaua unei încheieri comerciale pronunțate de instanța judecătorească, hotărâre prin care aceasta a și soluționat cauza, admițând acțiunea formulată de autorul excepției.

Cu privire la modul în care instanța judecătoreasă a ales să sesizeze instanța constituțională, se rețin considerentele de principiu avute în vedere prin

Decizia nr. 89 din 7 februarie 2012 *), nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, și prin

Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, decizii prin care Curtea a subliniat că, potrivit legii, actul de sesizare a acesteia trebuie să fie încheierea întocmită de instanța judecătorească ori de arbitraj comercial în fața cărora a fost ridicată o excepție privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

____________

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 6 aprilie 2012.

Sesizarea Curții este subsecventă efectuării controlului privind îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției realizat de către instanța judecătorească sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecătorești a procedurii soluționării excepției de neconstituționalitate. Potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".

În ceea ce privește conținutul actului de sesizare a instanței constituționale, sunt aplicabile dispozițiile art. 261 din Codul de procedură civilă, norme imperative care stabilesc cuprinsul încheierii pronunțate de instanță, lipsa unor mențiuni putând atrage nulitatea acesteia, în condițiile art. 105 alin. 2 teza întâi din același cod. Astfel, încheierea, ca hotărâre dată de instanță în cursul judecății, are 3 părți: practicaua, considerente și dispozitiv. Practicaua cuprinde mențiunile prevăzute la art. 261 alin. 1 pct. 1-4 din Codul de procedură civilă; considerentele sau motivarea sunt prevăzute la pct. 5, iar dispozitivul, consacrat de pct. 6 din același articol al Codului de procedură civilă, constă în reproducerea în cea de-a treia parte a încheierii, a minutei. Dispozitivul este considerat partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluționate toate cererile părților, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale.

Raportând aceste considerente la cauza de față, Curtea constată că actul de sesizare nu respectă dispozițiile art. 261 din Codul de procedură civilă.

Astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural, prin intermediul căruia autorul a solicitat instanței judecătorești sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției, în cadrul considerentelor hotărârii, și să dispună sesizarea Curții, prin dispozitivul aceleiași hotărâri.

Or, în cauza de față, procedând la "sesizarea Curții Constituționale" prin practicaua Încheierii comerciale nr. 1.277 din 3 martie 2011, Tribunalul Comercial Cluj nu a respectat dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , art. 261 din Codul de procedură civilă și nici

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 26 din 16 decembrie 2010

privind actele de sesizare a Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, prin care s-a statuat expres că "Dosarele Curții Constituționale având ca obiect excepții de neconstituționalitate cu privire la care Curtea este sesizată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, se vor constitui numai în baza actului de sesizare constând într-o încheiere distinctă, care va cuprinde punctele de vedere ale părților și opinia instanței asupra excepției. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților. Dispozitivul încheierii se va referi la soluția instanței cu privire la sesizarea Curții Constituționale". Așa fiind, Curtea constată că nu a fost sesizată în mod legal.

Pe de altă parte, Curtea reține că, prin procedura reglementată de dispozițiile art. 281 din Codul de procedură civilă, autorul excepției de neconstituționalitate avea posibilitatea formulării unei cereri de îndreptare a dispozitivului încheierii comerciale menționate, în sensul dispunerii exprese prin acesta a sesizării Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana - S.A. din Arad în Dosarul nr. 6.852/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 martie 2012.