Decizia nr. 388/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 33/1994 27 mai 1994 (prevederi anume) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Petre Lăzăroiu - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepție ridicată de Carmen St. Marinescu și George Cătălin Triandafil în Dosarul nr. 7.666/62/2008 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.297D/2011.
La apelul nominal răspunde pentru partea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - S.A. avocatul Artur Iovan, cu delegație depusă la dosar, care, în prealabil, a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Lipsesc autorii excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 7.666/62/2008, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Excepția a fost ridicată de Carmen St. Marinescu și George Cătălin Triandafil într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de statul român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și, respectiv, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov, împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Brașov.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că raportarea despăgubirii la data efectuării expertizei înfrânge dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (2) teza întâi și alin. (3), precum și cele ale art. 1 teza întâi și a doua din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât permit statului luarea unor măsuri ce conduc la exproprierea de facto a bunului cu mult timp înainte de acordarea despăgubirilor, ceea ce conduce, pe de o parte, la înfrângerea caracterului prealabil al despăgubirilor, iar pe de altă parte, la diminuarea considerabilă a despăgubirilor ce se acordă efectiv.
Autorii excepției apreciază că despăgubirea trebuie să fie dreaptă, adică să reprezinte valoarea adevărată a bunului expropriat, să fie prealabilă, adică să fie plătită proprietarului înainte de deposedarea sa, o dreaptă despăgubire fiind cea acordată în raport cu valoarea terenului la momentul exproprierii, și nu la momentul întocmirii raportului de expertiză, în cursul procesului de judecată, iar caracterul just al exproprierii exclude orice plafonare a despăgubirii.
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate reglementează cadrul legal pentru calcularea despăgubirilor în caz de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât reglementarea legală criticată conține suficiente garanții menite să ocrotească și să garanteze atât cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere și stabilire a despăgubirilor, cât și dreptul de proprietate al titularilor. Așa fiind, apreciază că nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
ar contraveni art. 44 alin. (2) teza întâi și alin. (3) din Constituție sau art. 1 teza întâi și a doua din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, cu următorul conținut: "La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia."
Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) teza întâi și alin. (3) referitoare la dreptul de proprietate privată, precum și dispozițiilor art. 1 teza întâi și a doua din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză, și cu o motivare similară.
În acest sens este, de exemplu,
Decizia nr. 29 din 19 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 7 martie 2012, prin care Curtea a constatat că
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
nu contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 referitoare la caracterul prealabil al despăgubirii în cazul exproprierii pentru o cauză de utilitate publică.
Astfel, prin această decizie, Curtea a constatat că prevederile
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
reglementează criteriile pe care le au în vedere instanța de judecată, precum și comisia de experți constituită de aceasta în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor ce se cuvin proprietarului sau altor titulari de drepturi reale în caz de expropriere, și anume aprecierea valorii de piață a imobilelor respective, precum și a prejudiciului cauzat proprietarului ori altor persoane îndreptățite.
Potrivit art. 27 din acest act normativ, primind rezultatul expertizei, care stabilește cuantumul despăgubirii propuse, instanța îl va compara cu oferta expropriatorului și cu pretențiile expropriatului, va hotărî asupra exproprierii și a cuantumului despăgubirii. Așadar, transferul dreptului de proprietate în patrimoniul expropriatorului operează ulterior stabilirii cuantumului despăgubirilor. În acest sens,
art. 28 din Legea nr. 33/1994
statuează, în mod expres, că momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii este ulterior îndeplinirii obligațiilor impuse expropriatorului prin hotărârea judecătorească, iar, potrivit art. 31 din același act normativ, eliberarea titlului executoriu și punerea în posesie vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a instanței care constată îndeplinirea obligațiilor privind despăgubirea.
De asemenea, Curtea a statuat că prevederile
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
conțin suficiente garanții menite să ocrotească și să garanteze dreptul de proprietate al titularilor supuși procedurii de expropriere.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru aceleași argumente evocate mai sus, Curtea apreciază că reglementarea criticată nu contravine nici dispozițiilor art. 1 teza întâi și a doua din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepție ridicată de Carmen St. Marinescu și George Cătălin Triandafil în Dosarul nr. 7.666/62/2008 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 aprilie 2012.
PREȘEDINTE, PETRE LĂZĂROIU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.