Decizia nr. 468/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Miloi în Dosarul nr. 11.070/62/2011 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.593D/2011.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, domnul Gheorghe Miloi, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită acordarea unui nou termen în vederea soluționării unui proces penal aflat pe rolul unei instanțe. Acesta afirmă că soluționarea excepției de neconstituționalitate ar depinde de soluționarea acestui proces penal.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care se opune cererii de amânare. Deliberând, Curtea respinge, în baza dispozițiilor art. 156 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererea de amânare formulată de autorul excepției, deoarece nu s-au învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen.

În continuare, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care arată că prevederile legale criticate au fost folosite în mod abuziv de adversarii săi procesuali.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public menționează jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 1.384 din 16 decembrie 2008 , și pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 11.070/62/2011, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Gheorghe Miloi într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate închid calea debitorului la obținerea anulării titlului executoriu și deschid calea creditorilor, avocaților și executorilor judecătorești să execute silit debitorul de bună-credință care s-a opus prin contestații la executarea obligației de a-și asuma cheltuielile. Or, potrivit art. 7 din

Regulamentul (CE) nr. 805/2004

, în cazul în care o hotărâre judecătorească cuprinde o dispoziție executorie privind cheltuielile de judecată, inclusiv dobânzile, aceasta se certifică, de asemenea, ca titlu executoriu european în ceea ce privește cheltuielile, cu excepția cazului în care, în cursul procedurii în justiție, debitorul s-a opus în mod special obligației sale de a-și asuma cheltuielile respective, în conformitate cu legislația statului membru de origine.

Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că excepția invocată nu este întemeiată, prevederile art. 274 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă nefiind în contradicție cu normele cuprinse în Constituție și cu cele cuprinse în

Regulamentul (CE) nr. 805/2004

.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere consemnat în

deciziile Curții Constituționale nr. 367 din 20 martie 2008 , nr. 1.384 din 16 decembrie 2008, nr. 1.552 din 17 noiembrie 2009, nr. 1.409 din 3 noiembrie 2009, nr. 313 din 3 martie 2009 și nr. 728 din 7 mai 2009.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 274 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.

Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că, în realitate, autorul acesteia încearcă folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, respectiv în

Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, că acest lucru este posibil, cu respectarea anumitor condiții (pe de o parte, norma să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate). Într-o atare ipoteză demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz.

Însă

Regulamentul (CE) nr. 805/2004

al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanțele necontestate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 143 din 30 aprilie 2004, invocat de autorul excepției de neconstituționalitate, a avut în vedere crearea unui titlu executoriu european pentru creanțele necontestate, el aplicându-se în cazul emiterii unui titlu executoriu de către o instanță dintr-o țară membră, urmând ca executarea să aibă loc într-o altă țară membră. Autorul excepției de neconstituționalitate nu se află în ipoteza prevăzută de regulamentul Uniunii Europene, astfel încât Curtea nu poate proceda mai departe la analiza dispozițiilor din Codul de procedură civilă prin prisma dispozițiilor din regulamentul Uniunii Europene. În aceste condiții, Curtea va respinge excepția ca fiind inadmisibilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Miloi în Dosarul nr. 11.070/62/2011 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2012.