Decizia nr. 666/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010

privind unele măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Nicanor George Ene și Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 3.798/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 205D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, consilier juridic Mihaela Jugaru, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 611D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceiași autori în Dosarul nr. 3.799/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, consilier juridic Mihaela Jugaru, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 861D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente", ridicată de aceiași autori în Dosarul nr. 8.917/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin același consilier juridic, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Președintele Curții, având în vedere identitatea parțială de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție problema conexării lor.

Partea prezentă, prin reprezentant legal, nu se opune conexării.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menționate, arătând că, în realitate, autorii excepțiilor de neconstituționalitate vizează, în cele trei dosare, aceleași dispoziții legale.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 611D/2012 și nr. 861D/2012 la Dosarul nr. 205D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând în acest sens că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea litigiului, deoarece autorii excepției atacă dispoziții legale referitoare la reforma în domeniul justiției în cadrul unor cauze având ca obiect contestarea unor acte administrative.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 25 octombrie 2011 și din 1 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 3.798/2/2011 și nr. 3.799/2/2011, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010

privind unele măsuri financiar-bugetare", excepție ridicată de Nicanor George Ene și Dragoș Marian Ene în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni formulate împotriva unor acte administrative emise de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin Încheierea din 24 februarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.917/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente", excepție ridicată de Nicanor George Ene și Dragoș Marian Ene într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acțiune în anulare a unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, autorii acesteia susțin, în esență, că amânarea înregistrării ședințelor de judecată afectează drepturile fundamentale referitoare la înfăptuirea justiției, în general și, în special, a dreptului la apărare și a libertății de exprimare, deoarece "magistrații nu consemnează în actele procesuale dezbaterile urmate în ședință".

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 205D/2012, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Prorogarea, prin dispozițiile

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010 , a termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 , de la care urmează a fi puse în aplicare prevederile privind înregistrarea ședințelor de judecată, cuprinse la

art. 13 din Legea nr. 304/2004 , are în vedere asigurarea stabilității economice a României, în contextul evoluției crizei economice din anii 2010 și 2011, fără însă ca aceasta să fie contrare normelor constituționale invocate de autorii excepției. De altfel, prin numeroase decizii, de pildă

Decizia nr. 1.179 din 15 septembrie 2011

sau

Decizia nr. 1.559 din 6 decembrie 2011 , Curtea Constituțională a mai analizat critici de neconstituționalitate formulate față de aceeași măsură legislativă, stabilind, în esență, că aceasta nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului și nici drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curții, îl constituie, pe de o parte, prevederile " art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010

privind unele măsuri financiar-bugetare", iar pe de altă parte dispozițiile " art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente". Examinând însă motivarea formulată de autorii excepției, rezultă că aceștia vizează aceleași dispoziții legale, și anume prevederile

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, astfel cum aceste prevederi au fost modificate prin

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010

privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 16 decembrie 2010.

Dispozițiile

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente aveau, la momentul adoptării legii, următorul conținut: "Dispozițiile prezentei legi privind înregistrarea ședințelor de judecată, precum și cele privind numirea la birourile de informare și relații publice a absolvenților unei facultăți de jurnalistică sau a specialiștilor în comunicare, se aplică de la 1 iulie 2006."

Termenul menționat în

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

a fost succesiv prorogat prin diverse ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care și prin

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010 . În prezent, acest termen este prorogat prin

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2012

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012. Aceste dispoziții au următorul conținut: "Termenul prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, de la care se aplică dispozițiile

art. 13 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la înregistrarea ședințelor de judecată, se prorogă până la data de 1 iulie 2013."

Având în vedere că dispozițiile

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010

privind unele măsuri financiar-bugetare, inițial criticate, și-au încetat aplicabilitatea, iar termenul prevăzut de

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

este, în prezent, reglementat de

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2012

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, rezultă că asupra acestor din urmă prevederi urmează a se pronunța Curtea Constituțională.

În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 125 - Statutul judecătorilor, art. 126 - Instanțele judecătorești și ale art. 131 - Rolul Ministerului Public.

În urma examinării excepției de neconstituționalitate invocate, Curtea Constituțională constată că a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege prin care a fost prorogat termenul prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, referitor la aplicarea dispozițiilor

art. 13 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, cu privire la înregistrarea prin mijloace audio-video a ședințelor de judecată, prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. Exemplu în acest sens sunt

Decizia nr. 574 din 15 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008,

Decizia nr. 492 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010,

Decizia nr. 1.179 din 15 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, sau

Decizia nr. 637 din 14 iunie 2012 *), nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii. Respingând excepția, Curtea a reținut, de pildă prin

Decizia nr. 1.259 din 8 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 17 noiembrie 2009, că dispozițiile de lege criticate prorogă unele termene în vederea unei bune administrări a justiției ca serviciu public, ținând seama de gravele consecințe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenței suportului tehnic necesar și care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanțelor de judecată.

-----------

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 10 iulie 2012.

De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 147 din Codul de procedură civilă, "Dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință, care va fi semnată de judecători și de grefier". Astfel, consemnarea activității desfășurate la fiecare termen de judecată se face în încheierea de ședință, act procedural care oferă instanței de control judiciar posibilitatea de a aprecia asupra desfășurării în condiții legale a procesului civil și de a verifica legalitatea măsurilor dispuse, asigurându-se în acest mod dreptul la un proces echitabil.

Întrucât, față de cele analizate de instanța de contencios constituțional în jurisprudența la care s-a făcut referire, autorii prezentei excepții nu au relevat elemente noi, de natură a determina reconsiderarea acesteia, Curtea constată că cele reținute în deciziile amintite își mențin valabilitatea.

Totodată, Curtea observă că împrejurările ce au justificat adoptarea măsurii legislative de prorogare a termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

sunt expuse la punctul II din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2012

și sunt determinate de "imposibilitatea finalizării procedurilor de achiziționare a echipamentelor audiovideo necesare punerii în aplicare a prevederilor

art. 13 din Legea nr. 304/2004 ", precum și de "gravele consecințe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenței suportului tehnic necesar și care ar putea fi invocată în cadrul proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată."

Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea vreuneia dintre normele fundamentale invocate de autorii excepției, având în vedere că prorogarea termenului referitor la asigurarea de către instanțele judecătorești a înregistrării ședințelor de judecată este, pe de o parte, justificată în condițiile expuse mai sus iar, pe de altă parte, că aceasta nu este de natură a leza drepturile părților ce vizează, în general, realizarea justiției și respectarea statului de drept.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2012

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Nicanor George Ene și Dragoș Marian Ene în Dosarele nr. 3.798/2/2011, nr. 3.799/2/2011 și nr. 8.917/2/2010 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2012.