Decizia nr. 799/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 118/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar
- Legea nr. 285/2010 28 decembrie 2010 (prevederi anume) privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Toma - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda în Dosarul nr. 477/117/2011 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului nr. 829D/2012 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 830D/2012 și nr. 831D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 , excepție ridicată de același autor în dosarele nr. 8.940/117/2011 și nr. 8.939/117/2011 ale Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și în dosarele nr. 906D/2012 și nr. 907D/2012, având ca obiect prevederile
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
și ale
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de același autor în dosarele nr. 476/117/2011 și nr. 8.329/117/2011 ale aceleiași instanțe.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarele nr. 829D/2012-831D/2012 și nr. 907D/2012, partea Inspectoratul Școlar al Județului Cluj a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 830D/2012, nr. 831D/2012, nr. 906D/2012 și nr. 907D/2012 la Dosarul nr. 829D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 20 februarie 2012, pronunțate în dosarele nr. 477/117/2011, nr. 8.940/117/2011 și nr. 8.939/117/2011, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda în cauze ce au ca obiect drepturi bănești.
Prin Încheierea din 15 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 476/117/2011, și prin Încheierea din 1 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.329/117/2011, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și ale
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda în cauze ce au ca obiect drepturi bănești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că
nu vizează indemnizația de concediu de odihnă. Aceasta, ca prestație unică, nu poate fi asimilată unor alte indemnizații pe care salariatul le primește succesiv, astfel încât diminuarea de 25% dispusă de
nu afectează, în opinia autorului, indemnizația de concediu. În măsura în care legea este, însă, incidentă și în ceea ce privește indemnizația de concediu, ridică excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
.
În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, arată că dreptul la plata indemnizației de concediu de odihnă către membrii sindicatului s-a născut anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 118/2010 , astfel încât data la care trebuia plătită indemnizația de concediu nu intră sub incidența acestei legi, însă, cu toate acestea, membrilor sindicatului li s-a impus aplicarea noii legi, fapt ce contravine principiului neretroactivității legii.
Consideră că, în condițiile în care concediul de odihnă se acordă anual, iar indemnizația de concediu însoțește executarea în natură a acestuia, diminuarea indemnizației de concediu pentru anul 2010 doar pentru o categorie de salariați, grevată pe momentul în care se solicită, se planifică și se execută în natură concediul (respectiv după apariția
Legii nr. 118/2010 ), duce la încălcarea principiului egalității.
Arată că indemnizația de concediu are natura juridică a unui drept de creanță, protejat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având valoare de "bun" în sensul prevăzut de acesta. Invocă jurisprudența instanțelor de judecată din România în cauze similare.
Mai arată că dispozițiile
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
sunt emise în desconsiderarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție . De asemenea, invocă încălcarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Codul civil, precum și a celor ale
art. 5 alin. (1) din Codul muncii - Legea nr. 53/2003 .
Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin măsurile dispuse în
art. 1 din Legea nr. 118/2010
nu se aduce atingere vreunui drept fundamental consacrat de Constituția României. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv
deciziile nr. 872/2010
și nr. 975/2010.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.409D/2011 al Curții Constituționale, cauză în care apreciază că dispozițiile de lege criticate constituie o restrângere a exercițiului dreptului constituțional de proprietate ce afectează dreptul la salariu, în sensul de "bun", cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituție, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv
deciziile nr. 872/2010 , nr. 874/2010 și nr. 1.655/2010, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mai arată că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor celor vizați în ipoteza normei legale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, și
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, dispoziții care au următorul conținut:
-
Articolul 1
alin. (1) din Legea nr. 118/2010 : "Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile
Legii-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010
privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.";
-
Articolul 1
din Legea nr. 285/2010 : "(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit
Legii-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010
privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în
Legea-cadru nr. 330/2009 , cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul persoanei fizice la respectarea bunurilor sale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în ceea ce privește pretinsa încălcare a egalității cetățenilor în fața legii, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, violarea principiului egalității are loc atunci când se aplică un tratament juridic diferențiat unor situații egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. Or, măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor celor vizați în ipoteza normei legale, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în același cuantum și în același mod, în perioada 3 iulie-31 decembrie 2010.
În ceea ce privește critica potrivit căreia membrilor sindicatului li s-a impus aplicarea noii legi, deși aceștia au solicitat și au primit aprobarea efectuării concediului anterior intrării în vigoare a legii noi, Curtea constată că acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii ce țin de competența instanței de judecată, singura în măsură a aprecia cu privire la legalitatea actelor întocmite de instituțiile abilitate.
Referitor la critica privind faptul că indemnizația de concediu are natura juridică a unui drept de creanță, protejat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având valoare de "bun" în sensul prevăzut de acesta, arătăm că, prin
Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, Curtea a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privința salariului vizează numai sumele certe, lichide și exigibile. Curtea a observat că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății.
În fine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că măsura reducerii salariilor prevăzută de
nu a determinat suportarea unei sarcini disproporționate și excesive, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În consecință, instanța de contencios european al drepturilor omului a considerat că statul român nu a depășit marja sa de apreciere și nu a rupt justul echilibru între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Decizia pronunțată în 6 decembrie 2011, în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 21).
Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Codul civil, precum și a celor ale
art. 5 alin. (1) din Codul muncii - Legea nr. 53/2003 , Curtea constată că, în conformitate cu prevederile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", iar nu pe cele ale altor acte normative în vigoare, astfel încât această critică nu poate fi reținută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și ale
art. 1 din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda în dosarele nr. 477/117/2011, 8.940/117/2011, nr. 8.939/117/2011, nr. 476/117/2011 și nr. 8.329/117/2011 ale Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Toma _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.