Decizia nr. 809/2012
asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ioan Pamparău în Dosarul nr. 8.087/62/2011 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 572D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta este nemotivată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 17 februarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.087/62/2011, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de intimatul Ioan Pamparău într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de președintele Casei Naționale de Pensii Publice împotriva Sentinței civile nr. 96/CC din 17 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Brașov, prin care instanța a admis în parte cererea formulată de reclamantul Ioan Pamparău și a aplicat pârâtului, adică președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru neexecutare, în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , în forma în vigoare la data de 19 mai 2009, a dispozițiilor Sentinței civile nr. 647/CA din 10 iunie 2009 a Curții de Apel Brașov, amenda aplicându-se de la data de 1 ianuarie 2010 până la data executării efective a respectivei hotărâri judecătorești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, dacă se consideră că recurenta Domnica Doina Pârcălabu poate ocupa în continuare funcția de președinte al Casei Naționale de Pensii Publice, în temeiul
emise de prim-ministru în baza unei legi abrogate, și anume
Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, recurenta Domnica Doina Pârcălabu aflându-se în exercițiul funcției de președinte față de
emisă de prim-ministru, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale devenind Casa Națională de Pensii Publice, conform
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, iar, din analiza motivării excepției de neconstituționalitate, se constată că, în realitate, autorul acesteia nu critică aspecte de natură constituțională, ci se referă la emiterea unui act administrativ.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Președintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii, familiei și protecției sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Președintele CNPP este și președinte al consiliului de administrație."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autorul acesteia nu aduce critici de neconstituționalitate textului de lege criticat, ci solicită instanței de judecată să decidă dacă Domnica-Doina Pârcălabu poate ocupa în continuare funcția de președinte al Casei Naționale de Pensii Publice, în temeiul
Deciziei prim-ministrului nr. 68/2009 . Aceste aspecte, însă, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.
Pe de altă parte, cât privește încălcarea dispozițiilor din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu a precizat în ce mod dispozițiile de lege criticate ar contraveni acestora. Or, potrivit jurisprudenței sale constante, Curtea Constituțională a statuat că simpla enumerare a dispozițiilor constituționale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea cu Legea fundamentală, nu satisface condiția motivării excepției. În acest sens este
Decizia nr. 517 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost invocată, este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ioan Pamparău în Dosarul nr. 8.087/62/2011 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.