Decizia nr. 1012/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Credit Europe Leasing I.F.N." - S.A., cu sediul în București, în Dosarul nr. 8.140/99/2011/a1.1 al Curții de Apel Iași - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.407D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile criticate își găsesc justificarea în procedura insolvenței, fiind necesară soluționarea cu celeritate a proceselor. Totodată, menționează în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.140/99/2011/a1.1, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Credit Europe Leasing I.F.N." - S.A., cu sediul în București, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate îngrădesc dreptul de a exercita calea de atac a recursului întrucât comunicarea hotărârii recurate se face numai prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, iar pentru accesul la acest buletin este necesară crearea unui abonament, ceea ce reprezintă anumite costuri. Mai mult, se arată că acestea sunt neconstituționale și în măsura în care prevederile

art. 7 din Legea nr. 85/2006

se aplică hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11 din această lege.

Curtea de Apel Iași - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că publicarea hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces nu este de natură a îngrădi dreptul de exercitare a căii de atac. Această modalitate de notificare a părților are ca scop, în cadrul procedurii de insolvență, soluționarea cu celeritate a proceselor, constituind o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevenirea exercitării abuzive a căii de atac, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului își menține punctul de vedere exprimat anterior și reținut în jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, în

Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 , în sensul că prevederile criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: "(9) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

1. Referitor la dispozițiile

art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006 , Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 579 din 5 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 18 iulie 2011. Cu acel prilej, Curtea a reținut că prin

Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 7 sunt contrare prevederilor art. 24 și 53 din Constituție, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor

Legii nr. 85/2006 , ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

Ulterior

Deciziei nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 , prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, a fost introdus la

art. 7 un nou alineat, alin. (3^1), modificat prin Legea nr. 169/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, cu următorul cuprins: "Prin excepție de la prevederile alin. (1), prima citare și comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune, în temeiul dispozițiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, și prin Buletinul procedurilor de insolvență. Instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvență."

Totodată, Curtea a reținut că, față de dispozițiile art. 7 alin. (1), care prevăd că "Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență. Comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor față de participanții la proces, al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate, este supusă dispozițiilor Codului de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare", noul text oferă garanții suplimentare persoanelor împotriva cărora se introduce o acțiune, în temeiul dispozițiilor

Legii nr. 85/2006 , prin instituirea obligației ca prima citare și comunicarea actelor de procedură către acestea, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, să se realizeze atât conform Codului de procedură civilă, cât și prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvență.

2. Cu privire la susținerile referitoare la condiționarea urmării Buletinului procedurilor de insolvență de crearea unui abonament, Curtea a reținut prin

Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta și totodată pot solicita cheltuieli de judecată.

De asemenea, Curtea observă că, potrivit

art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2005

privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, cu modificările și completările ulterioare, "Oficiul Național al Registrului Comerțului publică săptămânal pe pagina să de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvență, care va cuprinde următoarele informații: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvență și instanța pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanța judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii și numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor".

3. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia în măsura în care dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței se interpretează în sensul că modul de comunicare a hotărârilor judecătorului-sindic pronunțate în temeiul art. 11 este de a fi trimis persoanelor care au promovat o acțiune în temeiul

Legii nr. 85/2006

se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit Codului de procedură civilă, sunt contrare art. 24 din Constituție, Curtea observă că aceasta excedează competenței Curții Constituționale, întrucât interpretarea legii la o anumită speță este apanajul instanțelor de judecată. Totodată, se observă că

art. 11 din Legea nr. 85/2006

prevede atribuțiile judecătorului-sindic, iar potrivit art. 8 alin. (1) din aceeași lege, hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11 pot fi atacate cu recurs la curtea de apel care este instanța de recurs.

4. În consecință, față de cele prezentate, Curtea constată că dispozițiile

art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006

nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Credit Europe Leasing I.F.N." - S.A., cu sediul în București, în Dosarul nr. 8.140/99/2011/a1.1 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2012.