Decizia nr. 43/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 60/2000 30 martie 2000 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Codul…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Ion Bonini - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Gabor Dorel Vasile în Dosarul nr. 87/1998 al Curții Militare de Apel.
La apelul nominal răspund personal: Gabor Dorel Vasile, asistat de avocat Antonie Iorgovan, precum și Constantin Marian, Frumuseanu Ștefan, Frumuseanu Luciana Maria, Crainiceanu Viorel, în nume propriu și în calitate de reprezentant al minorilor Crainiceanu Nicolae Marius și Crainiceanu Ionut Bogdan. De asemenea, răspunde reprezentantul Serviciului de Protecție și Paza, consilier juridic Fainisi Florin. Lipsesc reprezentanții Spitalului Universitar București și reprezentantul Autorității tutelare din cadrul Consiliului Local al Sectorului 3 București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul aparatorului autorului excepției Gabor Dorel Vasile, care, în esenta, considera că nu exista suport constituțional pentru limitarea posibilității ridicării excepției de neconstituționalitate în condițiile prevăzute de
Legea nr. 47/1992 . Art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală este apreciat ca fiind un text cu valoare de principiu, atât în faza de urmărire penală, cat și în faza de judecată a unui dosar penal. Este evident ca de aceste dispoziții legale depinde soluționarea prezentei cauze, în sensul că instanța de judecată apreciază probele în funcție de criteriile stabilite de legiuitor, dar acestea sunt contrare prevederilor constituționale, cu deosebire celor ale art. 123. În continuare arata ca legiuitorul constituant a reținut, drept criteriu pentru înfăptuirea justiției, legea, cu referire specială la Constituție, a carei interpretare trebuie să țină seama de amendamentele desprinse din "procesul de geneza" a acesteia. Se argumenteaza cu ample trimiteri la lucrările Adunării Constituante, care, în elaborarea dispozițiilor art. 123 din Constituție, a respins amendamentele formulate de unii parlamentari cu privire la introducerea și a altor criterii pentru înfăptuirea justiției, cum ar fi acela ca judecătorii să se supună nu numai legii, dar "și conștiinței lor" sau "intimei convingeri", cu motivarea ca, într-un stat de drept, legea trebuie să absoarba, prin puterea ei, inclusiv convingerea intima a judecătorului sau, altfel spus, intima convingere nu poate să contravină legii. Ideea ca judecătorii se supun numai legii a fost mult discutata în Adunarea Constituantă, care, în final, a adoptat formularea "în activitatea lor judecătorii sunt independenți și se supun numai legii". În sfârșit, raportand textul de lege atacat la prevederile art. 123 din Constituție, solicita admiterea excepției de neconstituționalitate.
Luând cuvântul, Constantin Marian solicita admiterea excepției pentru aceleași argumente invocate de apărătorul lui Gabor Dorel Vasile.
În cuvântul lor Frumuseanu Ștefan, Frumuseanu Luciana Maria și Crainiceanu Viorel arata ca susținerea neconstitutionalitatii dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală este neîntemeiată și constituie un mijloc de tergiversare a judecații cauzei. De aceea, solicita respingerea excepției.
Reprezentantul Serviciului de Protecție și Paza apreciază ca textul de lege atacat este neconstitutional și solicita admiterea excepției invocate.
Reprezentantul Ministerului Public arata că nu exista nici o contradictie între dispozițiile art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală și cele ale art. 123 din Constituție, deoarece libera apreciere a probelor permite ca organul judiciar care își formează o convingere sa nu fie ținut în nici un fel de evaluarea data probelor de către un alt organ judiciar sau extrajudiciar. De altfel, sistemul liberei aprecieri a probelor este consacrat și în alte legislații cu traditii democratice, cu referire specială la art. 353 din Codul de procedură penală al Frantei, care privește adoptarea deciziilor la Curțile cu jurați. În final, ținând seama și de prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 87/1998, Curtea Militară de Apel a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Gabor Dorel Vasile prin apărătorul sau.
În motivarea excepției se susține ca dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) care consacra principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 51 referitoare la respectarea și suprematia Constituției și ale art. 123 privind principiul legalității în procesul de infaptuire a justiției. De asemenea, se considera ca este încălcat art. 20 din Constituție, conform căruia normele internaționale referitoare la drepturile omului, ratificate de România, au prioritate față de reglementările interne în caz de neconcordanta.
Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece "formularea art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală nu contravine nici uneia dintre dispozițiile constituționale mai sus-menționate", ci trebuie interpretată cu deosebire în sensul punerii în aplicare a principiului independentei judecătorilor, consacrat de art. 123 alin. (2) din Constituție, care privește toate domeniile dreptului procesului penal, deci inclusiv materia probelor și aprecierea acestora.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepția este neîntemeiată, arătând, în esenta, ca art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală nu aduce atingere nici principiului legalității, nici principiului independentei judecătorilor, principii înscrise în art. 123 din Constituție, ci, dimpotriva, li se conformează întocmai, deoarece consacra sistemul liberei aprecieri a probelor, iar alegerea unui sistem probator sau a altuia este atributul exclusiv al legiuitorului, conferit prin art. 125 alin. (3) din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al
art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este legal sesizată și competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată, care privește art. 63 alin. 2, "Probele și aprecierea lor", din cap. I al titlului III, intitulat "Probele și mijloacele de proba", din Partea generală a Codului de procedura penală.
Textul legal menționat are următorul cuprins: "Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducandu-se după constiinta lor."
Partea a doua a acestui text de lege este considerată de autorul excepției ca neconstitutionala, acesta sustinand, în esenta, ca sintagmele "convingerii lor" și "conducandu-se după constiinta lor" contravin cu deosebire art. 123 din Constituție, conform căruia "Justiția se înfăptuiește în numele legii", iar "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii".
Examinând aceste sustineri, Curtea retine ca legiuitorul, în cuprinsul art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, enunta doua principii de drept procesual penal, și anume: principiul potrivit căruia probele nu au valoare mai dinainte stabilită și principiul aprecierii probelor. În temeiul celui de-al doilea principiu, aprecierea fiecărei probe se face potrivit convingerii judecătorului, ca rezultat al unui proces psihic necesar, indispensabil și inevitabil, care are la baza constiinta judecătorului. Astfel, aprecierea probelor este un proces deosebit de complex, care implica elemente de ordin subiectiv, pentru valorificarea exactă a realității obiective înfățișate în cauzele penale prin intermediul probelor.
Dacă aprecierea probelor ar avea loc numai în baza criteriilor prevăzute de lege, organul judiciar s-ar limita la constatarea existenței probei și la recunoașterea forței sale probante, prescrise de lege.
Dar, întrucât legea procesuala penală în vigoare consacra sistemul liberei aprecieri a probelor, iar, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, procedura de judecată este stabilită prin lege, Curtea constata ca procedura de judecată în care se reglementează și sistemul probator este atributul exclusiv al legiuitorului. Implicarea Curții Constituționale în politica de legiferare excede însă competentei sale, fiind o imixtiune în atribuțiile Parlamentului, ceea ce este contrar art. 58 alin. (1) din Constituție.
Nici celelalte motive invocate de autorul excepției [și anume, încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacra principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 51, referitoare la respectarea și suprematia Constituției] nu pot fi primite, deoarece nu justifica, din punct de vedere constituțional, contestarea prerogativei organelor judiciare de a aprecia fiecare proba potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducandu-se după constiinta lor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 1, 2, 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată de Gabor Dorel Vasile în Dosarul nr. 87/1998 al Curții Militare de Apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.