Decizia nr. 192/2013

Articolul 1

din Legea nr. 119/2010 : "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular;

e) pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;

h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";

-

Articolul 1

alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 : "(1) Pensiile prevăzute la

art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.

(2) Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.

(3) Instituțiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.";

- Art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 : "Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor dispoziții din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 118 alin. (2) potrivit căruia statutul cadrelor militare se stabilește prin lege organică, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație și art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie.

Examinând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 119/2010 , Curtea constată că acestea vizează diferența de tratament juridic instituită între diferiții titulari ai dreptului la pensia de serviciu sub aspectul dreptului de a mai beneficia în continuare de componenta necontributivă a acest tip de pensie după intrarea în vigoare a

Legii nr. 119/2010 , respectiv diferența dintre cadrele militare, pe de o parte, și magistrați ori consilierii de conturi, de cealaltă parte. Motivând această critică, autorul excepției arată că, asemeni magistraților, cadrele militare sunt supuse unor interdicții și riscuri ce izvorăsc din activitatea profesională și au un statut constituțional, întrucât art. 118 alin. (2) din Constituție prevede că statutul acestora se stabilește prin lege organică. Prin urmare, consideră că și în cazul cadrelor militare se impune păstrarea dreptului la pensie de serviciu.

Față de aceste critici, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că dispozițiile art. 1 lit. a), b), d)-i) și art. 2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale, dar a reținut, în același timp, neconstituționalitatea dispozițiilor din aceeași lege referitoare la recalcularea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților-asistenți ai Curții Constituționale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. Motivând această decizie, Curtea a arătat, în esență, că diferența de tratament sub aspectul acordării dreptului la pensie de serviciu izvorăște, în ceea ce îi privește pe magistrați, din statutul constituțional al acestora. Curtea nu a avut însă în vedere simpla menționare în Constituție a magistraților și nici nu s-a oprit doar la a invoca interdicțiile, incompatibilitățile și riscurile pe care activitatea profesională a acestora le presupune, ci și-a construit raționamentul pe faptul că textul Legii fundamentale consacră în mod expres independența judecătorilor, iar "stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției".

Prin

Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile

art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010

în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi. În pronunțarea acestei concluzii, Curtea a avut în vedere că "asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o normă de rang constituțional, aspect decisiv în analiza Curții".

Or, Curtea constată că, în ceea ce privește cadrele militare nu se pot reține aceleași concluzii, simpla prevedere prin Constituție a faptului că statutul acestora se stabilește prin lege organică neechivalând unei reglementări la nivel constituțional a acestei materii.

Este adevărat că, anterior, prin

Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea, având în vedere asemănările dintre statutul magistraților și al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. Prin acea decizie, însă, Curtea nu a făcut decât să sublinieze că, de vreme ce o categorie de persoane care, potrivit Constituției, nu era îndrituită să beneficieze de pensia de serviciu - cadrele militare - beneficia totuși prin puterea legii de acest drept, cu atât mai mult se justifica acordarea acestei pensii magistraților, pentru care Constituția reprezenta un temei al acordării acestui drept și care erau supuși unor interdicții, incompatibilități și riscuri aferente activității profesionale, asemănător cadrelor militare. În contextul în care 10 ani mai târziu, prin

Legea nr. 119/2010 , legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanța de contencios constituțional a constatat că această măsură nu este neconstituțională, excepție făcând situația când înseși dispozițiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie.

Așa fiind, cele reținute prin

deciziile nr. 20/2000

și nr. 873/2010 nu sunt contradictorii, soluțiile diferite privind tratamentul aplicabil magistraților și cadrelor militare fiind justificate de situațiile diferite avute în vedere de instanța de contencios constituțional cu prilejul pronunțării celor două decizii.

Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile

art. 1 din Legea nr. 119/2010

nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și

art. 118 alin. (2) din Constituție, cele reținute prin Decizia nr. 873/2010

păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză.

Cât privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor

art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

și celor ale art. 19 din anexa nr. 3 la această ordonanță, Curtea reține că acestea au în vedere faptul că documentele doveditoare ale veniturilor folosite pentru stabilirea pensiei nu sunt comunicate în primul rând pensionarilor pentru a le putea verifica, dar și faptul că, în practică, au fost folosite alte documente decât statele de plată pentru a dovedi aceste venituri.

În ceea ce privește prima critică, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate instituie obligația pentru instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de a pune la dispoziția caselor de pensii a datelor necesare pentru stabilirea veniturilor ce trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei cadrelor militare, potrivit principiului contributivității. Această obligație a fost prevăzută tocmai pentru a evita situația creată după intrarea în vigoare a

Legii nr. 119/2010

și a

Hotărârii Guvernului nr. 735/2010

pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform

Legii nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, când nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane din cauză că acestea nu au avut acces la aceste documente, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie, în sensul că, pentru cei care nu au prezentat acte care să dovedească veniturile obținute, în funcție de care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul mediu brut pe economie. Prin urmare, obligația furnizării acestor documente a fost dată în sarcina instituțiilor mai sus amintite, care dețineau actele doveditoare ale veniturilor realizate de-a lungul activității profesionale, și este circumscrisă procedurii de revizuire a pensiilor, potrivit dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 .

O atare procedură nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituțiilor în care și-a desfășurat activitatea date care privesc situația sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată și contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, și apoi în justiție, după cum dispune art. 22 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 .

În sfârșit, referitor la critica privind actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea reține că dispozițiile art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională. Așa fiind, aspectele învederate de autorul excepției vizează, în realitate, probleme de aplicare a legii, ce revin competenței instanței de judecată, iar nu celei de contencios constituțional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 4.311/63/2012 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 1 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale

art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 19 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale care a sesizat Curtea Constituțională și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 aprilie 2013.