Decizia nr. 203/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 și art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit e), f și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 și
art. 33 pct 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Constantin Nicolescu în Dosarul nr. 500/46/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 858D/2012.
Dosarul a avut un prim termen de judecată la data de 22 noiembrie 2012, după care s-a amânat succesiv pronunțarea pentru zilele de 27 noiembrie 2012, 5 decembrie 2012, 11 decembrie 2012 și 12 decembrie 2012, dată la care Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol pentru 12 februarie 2013. Ulterior, la cererea avocatului autorului excepției, s-a acordat un nou termen de judecată pentru 28 februarie 2013 și mai apoi s-a amânat pronunțarea pentru 28 martie 2013, 3 aprilie 2013, 4 aprilie 2013 și 18 aprilie 2013, când Curtea, în temeiul
art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru data de 29 aprilie 2013.
La apelul nominal se prezintă doamna Ioana Lazăr în calitate de reprezentant legal al Agenției Naționale de Integritate, cu delegație la dosar și se constată lipsa autorului excepției.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului legal al părții Agenția Națională de Integritate, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 500/46/2011, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 și
art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Constantin Nicolescu în dosarul de mai sus, având ca obiect anularea unui act administrativ constând într-un raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece soluțiile legislative pe care le consacră au fost constatate ca fiind neconstituționale prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 .
Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate din
sunt neconstituționale, deoarece anumite soluții legislative prevăzute de aceste texte legale sunt similare celor declarate neconstituționale prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010
și
Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010
ale Curții Constituționale, fiind preluate în conținutul
sau suportând modificări neesențiale, de formă, iar nu de esență.
Așa fiind,
art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010 , care reglementează atribuția de a asigura afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acestora, art. 12, potrivit cărora Agenția îndeplinește activitatea de evaluare din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, art. 15, care dă posibilitatea inspectorului de integritate să solicite tuturor instituțiilor și autorităților publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și persoanelor fizice, documentele și informațiile necesare desfășurării activității de evaluare și, corelativ, obligația acestora de a le transmite, în termen de cel mult 30 de zile, precum și art. 16 din legea criticată, care reglementează posibilitatea de a se dispune efectuarea unei expertize extrajudiciare pentru lămurirea tuturor aspectelor privind diferențele semnificative, mențin soluțiile legislative declarate ca fiind neconstituționale prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 , astfel încât contravin art. 147 alin. (4) din Constituție. Dată fiind puterea de lucru judecat de care se bucură, alături de actele jurisdicționale, și deciziile Curții Constituționale, atât sub aspectul dispozitivului, dar și a considerentelor pe care se sprijină acesta, Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate încalcă și prevederile art. 1 alin. (3) și (4), art. 23 alin. (11), art. 26, art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (2) din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 și
art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, având următorul cuprins:
- Art. 4: "(1) Declarațiile de avere și declarațiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității.
(2) Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligația să depună sau să actualizeze declarațiile de avere și declarațiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declarațiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situația la data declarării pentru celelalte capitole din declarație, potrivit anexei nr. 1. Persoanele suspendate din exercițiul funcției sau al demnității publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declarațiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activității, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligația să depună noi declarații de avere și declarații de interese.
(4) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care nu aveau obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese, și pentru care prezenta lege stabilește această obligație, trebuie să depună aceste declarații, potrivit legii.";
- Art. 6 alin. (1) lit a), f) și g): "(1) Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese îndeplinesc următoarele atribuții:
[...]
e) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;
f) trimit Agenției, în vederea îndeplinirii atribuțiilor de evaluare, copii certificate ale declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese depuse și câte o copie certificată a registrelor speciale prevăzute la lit. d), în termen de cel mult 10 zile de la primirea acestora;
g) întocmesc, după expirarea termenului de depunere, o listă cu persoanele care nu au depus declarațiile de avere și declarațiile de interese în acest termen și informează de îndată aceste persoane, solicitându-le un punct de vedere în termen de 10 zile lucrătoare;";
- Art. 7 alin. (2): "Declarația de avere și/sau declarația de interese depuse/depusă, împreună cu documentele justificative, se trimit/se trimite de îndată Agenției, în copie certificată.";
- Art. 10 lit. f): "Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: [...]
f) întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților, precum și, după caz, a legislației disciplinare, contravenționale sau penale;";
- Art. 11: "(1) Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.
(2) Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților, exclusiv pentru perioada exercitării funcțiilor sau demnităților publice.";
- Art. 12: "(1) Agenția îndeplinește activitatea de evaluare prevăzută la art. 8 din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin
(2) Sesizarea din oficiu se face într-una din următoarele modalități:
a) pe baza unui raport de sesizare, întocmit de președintele Agenției;
b) pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate; în cazul în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite președintelui Agenției, pentru a dispune fie începerea verificărilor, fie menținerea propunerii.
(3) Sesizarea făcută cu rea-credință atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.
(4) Repartizarea lucrării inițiate la sesizarea atât a oricărei persoane fizice sau juridice, cât și a celei din oficiu, prevăzută la alin. (2), se face în mod aleatoriu, potrivit art. 9 alin. (1).
(5) Agenția poate formula acțiune în regres în cel mult un an de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost obligată la plată împotriva persoanei vinovate.
(6) Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii.";
- Art. 20: "(1) Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre această persoană în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere.
(2) Persoana informată potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.
(3) Informarea și invitarea se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(4) Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are dreptul de a prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare.
(5) Prevederile art. 13 și 15 se aplică în mod corespunzător.";
- Art. 21: "(1) Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare.
(2) În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.
(3) Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:
a) partea descriptivă a situației de fapt;
b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat;
c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate;
d) concluzii.
(4) Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare.
- Art. 22: "(1) Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.
(2) Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanța de contencios administrativ, Agenția sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare, precum și, dacă este cazul, instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.
(3) Dacă raportul de evaluare a incompatibilității nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanța de contencios administrativ, Agenția sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare; dacă este cazul, Agenția sesizează în termen de 6 luni instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilitățile.
(4) Dacă în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate constată inexistența unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, întocmește un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării, în condițiile art. 17 alin. (5) teza a doua.";
- Art. 23: "(1) În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută.
(2) Acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea funcție.
(3) Instanța va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulității absolute, și repunerea părților în situația anterioară.";
- Art. 24: "(1) Acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ urmează regulile de competență prevăzute în
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Procedura de judecată este cea prevăzută în
Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, și se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu există în prezenta lege prevederi derogatorii de la aceasta.";
- Art. 25: "(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
(2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție seu o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.
(4) Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare cere pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment";
-
Articolul 33
pct. 1, 3 și 16: "Legea nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 3 august 2009, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolele 1-12 se abrogă. [...]
3. Articolul 14 se abrogă. [...]
16. Articolele 41-57 se abrogă."
Autorul excepției de neconstitutionalitate susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al României, precum și
Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010.
Examinând excepția de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:
Din analiza lucrărilor existente la dosar rezultă, în primul rând, că excepția a fost ridicată în Dosarul nr. 500/46/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și care are ca obiect anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenda Națională de Integritate.
Acest raport de evaluare, contestat la instanța de drept comun potrivit dispozițiilor
Legii nr. 176/2010 , are în vedere posibila nerespectare a prevederilor legale privind conflictul de interese, constând în aceea că autorul excepției, în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș, ar fi participat la luarea unei decizii sau ar fi semnat o serie de contracte de achiziție publică cu nesocotirea dispozițiilor legale.
Pe cale de consecință, Curtea constată că, în ce privește critica referitoare la dispozițiile art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11 și art. 12, în părțile referitoare la evaluarea averii și a declaraților de avere, este inadmisibilă, deoarece acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei câtă vreme litigiul dedus judecății instanței de drept comun se circumscrie numai sferei de incidență a dispozițiilor art. 20-26 cuprinse în secțiunea a 3-a: Evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților.
Referitor la excepția de neconstitutionalitate ce poartă asupra dispozițiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra acestora din perspectiva unor critici similare referitoare la contrarietatea lor cu
Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 . Astfel, cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 663 din 26 iunie 2012
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012, Curtea a statuat că Agenția desfășoară doar o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege fără a desfășura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010
referitoare la dispozițiile
Totodată, Curtea a mai arătat că funcția jurisdicțională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicție de a spune dreptul, de a soluționa printr-o hotărâre investită cu puterea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor drepturi subiective și de a dispune, în condițiile legii, măsuri restrictive. Această funcție se circumscrie activității jurisdicționale propriu-zise, care se exercită numai la cerere în cadrul unei proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate și oralitate.
Prin urmare, având în vedere aceste elemente, Curtea a constatat că Agenția Națională de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție, ci una administrativă, deoarece se realizează și din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate și contradictorialitate și deoarece în competența sa nu intră soluționarea unor cazuri litigioase și nici sancționarea încălcărilor de lege. Totodată, Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri investite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situați cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
În ce privește critica referitoare la dispozițiile
art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010 , Curtea constată că autorul excepției consideră că, prin abrogarea unor prevederi care fuseseră deja declarate neconstituționale printr-o decizie anterioarâ (în speță
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 ), Parlamentul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al României, deoarece, la momentul apariției
Legii nr. 176/2010 , prevederile în cauză își încetaseră efectele juridice, fiind împlinit termenul de 45 de zile consacrat de
art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Curtea constată că această critică este neîntemeiată, deoarece Parlamentul nu a făcut altceva decât să asaneze legislația de anumite prevederi neconforme Constituției. De altfel, efectul unei decizii de admitere pronunțate de instanța de contencios constituțional constă în încetarea efectelor juridice a dispozițiilor contestate ca fiind neconstituționale. Acest lucru nu echivalează însă cu abrogarea unor norme, pentru că acest eveniment legislativ ține numai de competența autorității legiuitoare ordinare sau delegate.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat mai sus, legiuitorul constituant, spre deosebire de cel ordinar, s-a prevalat de noțiunea încetării efectelor juridice, ceea ce lipsește de finalitate orice argumentație ce pornește de la premisa eronată potrivit căreia, ca efect al unei decizii de admitere a Curții Constituționale, un act normativ sau o dispoziție din acesta sunt abrogate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11 și art. 12, în părțile referitoare la evaluarea averii și a declarațiilor de avere, excepție ridicată de Constantin Nicolescu în Dosarul nr. 500/46/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Nicolescu în Dosarul nr. 500/46/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș-Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, în părțile referitoare la evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților, art. 20-25 și
art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.