Decizia nr. 436/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.337/103/2012 și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 361D/2013.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției solicită modificarea textului de lege criticat, ceea ce contravine

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . În măsura în care Curtea Constituțională va aprecia însă că excepția este admisibilă, consideră că aceasta se impune a fi admisă, deoarece dispozițiile

art. 22 din Legea nr. 329/2009

realizează o ingerință disproporționată și nerezonabilă în dreptul de proprietate, prin obligația ce o prevede de a restitui cuantumul întregii pensii încasate atunci când aceasta a fost cumulată cu alte venituri, în afara limitelor stabilite de lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.337/103/2012, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă cu prilejul soluționării recursului promovat de Casa Județeană de Pensii Neamț împotriva Sentinței civile nr. 1.080/C/01.10.2012, pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul nr. 1.337/103/2012.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care dispun că sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se vor recupera de la pensionari, sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că se aplică și sumelor care depășesc limita prevăzută de

art. 17 din Legea nr. 329/2009 . Astfel, consideră că obligarea persoanelor care au cumulat pensia cu salariul, cu încălcarea dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 329/2009 , la restituirea integrală a sumelor obținute cu titlu de pensie, aduce atingere nu doar dreptului la pensie și dreptului de proprietate, ci și dreptului la un nivel de trai decent și chiar dreptului la viață. În acest sens, arată că prestațiile sociale reprezintă în accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului un "bun", iar obligația impusă de textul de lege criticat este cu totul disproporționată, rupând justul echilibru între interesele generale și cele individuale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 1.414/2009 ,

544/2012 ,

774/2012

și

899/2012

referitoare la constituționalitatea măsurilor prin care legiuitorul a limitat dreptul de a cumula pensia cu salariul.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 22 din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziții potrivit cărora "Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripție."

Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent și dreptul la pensie. De asemenea, susține că sunt încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

art. 22 din Legea nr. 329/2009

a mai constituit obiect al analizei de constituționalitate. Astfel, prin mai multe decizii, precum

Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010,

Decizia nr. 409 din 7 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011,

Decizia nr. 368 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, ori

Decizia nr. 87 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, Curtea a constatat că aceste dispoziții de lege sunt constituționale. Analiza instanței de contencios constituțional în deciziile amintite a privit însă problematica limitării legale a cumulului pensiei cu salariul, iar nu aspectele pe care Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă le-a invocat în prezenta cauză.

Cât privește aceste din urmă aspecte, Curtea reține că, prin măsurile instituite de

Legea nr. 329/2009 , legiuitorul a urmărit, printre altele, reducerea cheltuielilor bugetare în contextul crizei economice pe care România a traversat-o în anii precedenți.

Una dintre aceste măsuri, reglementată de

art. 17 din Legea nr. 329/2009 , a reprezentat-o limitarea dreptului persoanelor de a cumula veniturile din pensii cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, dacă nivelul pensiei depășea nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest sens, art. 18 din aceeași lege a prevăzut dreptul și totodată obligația persoanelor care obțineau venituri din pensii care depășeau nivelul mai sus amintit de a opta între păstrarea pensiei ori a salariului.

Neîndeplinirea acestei obligații reprezintă, potrivit

art. 20 din Legea nr. 329/2009 , cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcție, precum și a raporturilor de serviciu, iar sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, așa cum prevede textul de lege supus analizei de constituționalitate.

Autorul excepției, fără a contesta obligația de restituire a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensii, consideră că această obligație este constituțională numai în măsura în care veniturile restituite nu depășesc nivelul venitului prevăzut

art. 17 din Legea nr. 329/2009 . Astfel, supuse restituirii ar trebui să fie doar veniturile din pensie care depășesc nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar nu întregul cuantum al pensiei obținute.

Or, analizând această critică de neconstituționalitate, Curtea apreciază că autorul excepției tinde, în realitate, la modificarea dispozițiilor

art. 17 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 , în sensul extinderii permisiunii de a cumula pensia cu veniturile din salarii și pentru persoanele ale căror pensii depășesc nivelul salariului mediu brut pe economie.

A adopta soluția sugerată de autorul excepției ar semnifica crearea unei opțiuni pe care legiuitorul nu a prevăzut-o, și anume ca, în afară de a alege între păstrarea pensiei ori a salariului, pensionarul cumulard să continue să ignore obligația prevăzută la art. 18 din aceeași lege și să restituie doar ceea ce a obținut suplimentar, situație în care acest din urmă text de lege ar rămâne fără efect. Or, dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze o asemenea opțiune, ar fi prevăzut-o în mod expres prin reglementarea posibilității pensionarului de a renunța la o parte din pensie în vederea păstrării cumulului cu salariul și nu ar fi lăsat ca acest efect să se obțină prin eludarea legii.

Mai mult, a accepta soluția propusă de autor nu doar că ar încuraja pe destinatarii legii la eludarea acesteia, dar ar crea și o inechitate față de persoanele care, cu bună-credință, s-au supus reglementărilor

art. 18 din Legea nr. 329/2009 , renunțând la întreaga pensie în vederea păstrării veniturilor salariale.

Așa fiind, având în vedere dispozițiile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", Curtea urmează a respinge excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.337/103/2012.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2013.