Decizia nr. 98/1999

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "Banc-Post" - S.A. - Sucursala județului Neamt în Dosarul nr. 9.051/1998 al Judecătoriei Piatra-Neamt.

La apelul nominal răspunde Societatea Comercială "Banc-Post" - S.A. - Sucursala județului Neamt, reprezentată prin consilierul juridic, Gigel Mihaila. Lipsește cealaltă parte, Gheorghe Turtureanu, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autoarei excepției, Societatea Comercială "Banc-Post" - S.A. - Sucursala județului Neamt, solicita admiterea excepției. Fața de motivarea din notele scrise, depuse la dosarul cauzei, precizează ca după ridicarea excepției în fața instanței de judecată dispozițiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă au fost abrogate potrivit prevederilor

art. 103 din cap. VII al Legii nr. 99 din 26 mai 1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, cu precizarea ca, potrivit competentei sale, Curtea se pronunța asupra dispozițiilor legale din legi sau ordonanțe, în vigoare la data soluționării excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă fiind în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 8 februarie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 9.051/1998, Judecătoria Piatra-Neamt a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "Banc-Post" - S.A. - Sucursala județului Neamt.

În motivarea excepției autoarea susține ca dispozițiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale pentru următoarele motive:

- textul criticat restrânge, în mod nelegal, exercițiul libertății bancare, dreptul băncilor de a primi și consemna prețul adjudecarilor licitațiilor organizate de instanța de judecată în materia executării silite imobiliare;

- prevederile respective sunt neconstituționale atâta timp cat și Casa de Economii și Consemnațiuni a devenit banca cu capital de stat conform

Legii nr. 66/1996 ;

- art. 49 din Constituție îngăduie restrangerea exercițiului unor drepturi sau libertăți numai când aceasta se face prin lege și numai pentru motivele prevăzute în textul respectiv;

-

Decretul nr. 31/1954

privind persoanele fizice și persoanele juridice stabilește ca toate persoanele juridice sunt egale în privinta exercitării drepturilor lor civile, ocrotite de lege, dacă exercitarea se face potrivit scopului lor economic și social;

- după intrarea în vigoare a Constituției au dispărut motivele pentru care în perioada 1949-1989 a fost restrâns dreptul consemnarii prețului unei adjudecări numai la C.E.C. sau la administrațiile financiare; în practica, toți adjudecatarii consemnează sumele respective la banca creditoare și nu la C.E.C.;

- potrivit art. 16 din Constituție, nimeni nu este mai presus de lege, iar persoanele sunt egale în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Exprimandu-și opinia asupra excepției, Judecătoria Piatra-Neamt apreciază ca excepția "este intemeiata, având ca temei legal art. 144 din Constituția României, art. 13 alin. (1) lit. A.c) și

art. 23 din Legea nr. 47/1992 ".

În conformitate cu

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Președintele Camerei Deputaților considera ca dispozițiile art. 544 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, în esenta, pentru următoarele motive:

- legiuitorul nu a vizat sa instituie o dispoziție de favoare pentru C.E.C. și pentru organele financiare de stat din teritoriu, ci le-a stabilit o sarcina de a ajuta, ca simpli auxiliari ai justiției, la înfăptuirea acesteia;

- autoarea excepției, o societate bancară cu capital majoritar de stat, are o capacitate de folosință determinata, în mod strict, de

Legea bancară nr. 58/1998 ; în cadrul acestei capacități nu este cuprinsă nici o modalitate de participare, în mod curent, la înfăptuirea justiției;

- C.E.C. "reliefeaza și o importanța dimensiune de drept public, pe care celelalte societăți bancare (fie ele și cu capital majoritar de stat) nu o prezintă"; aceasta privește, printre altele, faptul ca, potrivit legii, sumele depuse de populație la C.E.C. pe instrumente de economisire, precum și câștigurile și dobânzile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat, iar drepturile de creanta asupra sumelor respective sunt imprescriptibile;

- în ceea ce privește administrațiile financiare, este incontestabila calitatea lor de instituții publice, distincte de societățile bancare;

- având în vedere pretenția autoarei excepției de neconstituționalitate de a se preciza în reglementarea data de alin. 1 al art. 544 teza întâi din Codul de procedură civilă și dreptul băncilor de a primi sumele consemnate ca preț al adjudecarilor menționate, Curtea Constituțională ar trebui, eventual, sa intervină în calitate de legiuitor pozitiv, ceea ce ar fi contrar art. 144 și 145 din legea fundamentală;

- art. 49 din Constituție nu are relevanta, întrucât participarea la procedura executării silite nu reprezintă un drept al cărui exercițiu să poată fi supus restrângerii temporare, ci o obligație stabilită pentru asigurarea bunului mers al justiției.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepția ca fiind neîntemeiată, arătând, în esenta, următoarele:

- art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă cuprinde o dispoziție specială, prin care legiuitorul a înțeles să permită numai C.E.C. să efectueze operațiuni de primire de sume spre consemnare. S-a avut în vedere sustragerea acestor depozite - cu o destinație specială și cu un regim juridic diferit - de la riscul activității bancare și al speculatiilor financiare; un argument în plus este desprins din faptul ca textul acorda și administrației financiare acest drept de a primi în depozit sume consemnate la dispoziția instanței, deși obiectul sau de activitate este străin de operațiunile bancare. Sumele respective sunt primite în păstrare și nu sunt purtătoare de dobânzi;

- potrivit

art. 3 din Legea nr. 66/1996 , sumele depuse de persoanele fizice la C.E.C. sunt garantate de stat;

- nici un text din Constituție nu îl împiedica pe legiuitor sa recunoască anumite drepturi unor categorii de persoane fizice sau juridice și să le interzică altora și nici sa abiliteze anumite categorii de persoane sa întreprindă anumite activități și sa desfășoare operațiuni determinate;

- art. 49 din Constituție, invocat de petent, nu are incidența în cauza; acest text se referă la posibilitatea de restrangere a exercițiului unor drepturi, dar aceasta presupune, mai întâi, ca drepturile respective să fie legal recunoscute. Or, arata în concluzie Guvernul, "în cazul societăților bancare, altele decât C.E.C., este vorba de chiar inexistenta, de lege lata, a dreptului de a primi sume spre consemnare și nu doar de o ingradire a exercițiului acestuia".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și cel al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele.

Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată.

Excepția a fost formulată în cadrul unui proces de revizuire a unei decizii civile prin care s-a stabilit ca banca nu este abilitata sa primească sume de bani în condițiile art. 544 din Codul de procedură civilă și ca astfel de consemnari de sume la dispoziția instanței de judecată se fac potrivit alin. 1 al aceluiași articol, care prevede că "Adjudecatorul este obligat să depună la C.E.C. sau la administrația financiară de județ prețul în numerar, taxa executorilor judecătorești pentru emiterea ordonanței și taxa de înregistrare, în termen de o luna de la data adjudecării definitive".

Cu privire la primul motiv de neconstituționalitate, potrivit căruia textul criticat "restrânge, în mod nelegal, exercițiul libertății bancare, dreptul băncilor de a primi și de a consemna prețul adjudecării licitațiilor organizate de instanța de judecată în materia executării silite imobiliare", astfel ca "revizuiența se considera prejudiciata fără a avea vreo culpa, prin menținerea acestui text", Curtea constata ca autoarea excepției nu indica nici un text constituțional care să fi fost încălcat. Cat privește faptul ca autoarea excepției se considera prejudiciata prin menținerea textului respectiv, se retine că nu posibilitatea consemnarii la bănci a sumelor respective interesează pe autoare, ci consemnarea cu menținerea regimului ce se aplică în prezent C.E.C. și administrațiilor financiare - anume fără plata unor dobânzi.

În legătură cu cel de-al doilea argument, potrivit căruia textul criticat (care exceptează băncile cu capital de stat de la posibilitatea primirii în consignație a unor sume la dispoziția instanțelor judecătorești) este neconstitutional atâta timp cat și C.E.C. a devenit o banca cu capital de stat potrivit

Legii nr. 66/1996 , nici acesta nu poate fi primit. Transformarea C.E.C. în banca cu capital de stat nu are nici o legătură cu aplicarea prevederilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Aceasta dispoziție legală nu a fost adoptată în considerarea caracterului de banca cu capital de stat al instituției abilitate, de vreme ce și administrațiile financiare pot, potrivit legii, să facă același lucru. Și în actuala reglementare a organizării și activității Casa de Economii și Consemnațiuni și-a păstrat unele funcții proprii și particularități importante față de unitățile bancare organizate tradițional. Este opțiunea legiuitorului, exercitată fără nici o încălcare a normelor și principiilor constituționale.

Cel de-al treilea argument privește încălcarea art. 49 din Constituție, întrucât, susține autoarea excepției, art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți, restrangere ce nu se poate face decât pentru motivele expres prevăzute în textul menționat. Motivarea nu are nici o legătură cu prevederile legale atacate. Art. 49 este textul final al unui întreg capitol din Constituție, capitol ce reglementează drepturile și libertățile fundamentale. Or, interesul pe care îl reclama autoarea excepției de neconstituționalitate nu poate fi considerat ca face parte din categoria drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în capitolul menționat, singurele la care se referă art. 49 din Constituție.

Autoarea excepției de neconstituționalitate susține, de asemenea, ca "prin

Decretul nr. 31/1954

privind persoanele fizice și persoanele juridice, toate persoanele juridice sunt egale în privinta exercitării drepturilor lor civile ...". Cu privire la acest argument, Curtea constata că nu are nici o legătură cu constituționalitatea art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Se afirma, în continuare, ca după intrarea în vigoare a Constituției au dispărut motivele pentru care, în perioada 1949-1989, a fost restrâns dreptul consemnarii prețului unei adjudecări numai la C.E.C. sau la administrațiile financiare. Autoarea excepției nu precizează însă în ce constau motivele dispărute și în ce mod influențează ele constituționalitatea textului contestat din Codul de procedură civilă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se pretinde, de asemenea, ca, în practica, toți adjudecatarii consemnează atât garanția de participare la licitație, cat și prețul adjudecării la banca creditoare și nu la C.E.C. Cu privire la acest argument, Curtea constata, de asemenea, ca acesta nu poate fi un motiv de neconstituționalitate, constituind o problemă de aplicare a legii.

Se mai susține ca textul atacat contravine prevederilor art. 16 din Constituția României, potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege, iar persoanele sunt egale în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii sau discriminări".

Curtea constata, în primul rând, ca autoarea excepției nu a reprodus corect textul constituțional, inlocuind cuvântul "cetățenii" cu cuvântul "persoanele". În al doilea rând, se retine ca, în mod constant, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudenta sa ca art. 16 din Constituție garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. De aceea textul constituțional este aplicabil persoanelor juridice numai în cazul în care stabilirea unui regim juridic discriminatoriu s-ar rasfrange asupra cetățenilor, implicând inegalitatea acestora în fața legii și a autorităților publice. În acest sens s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 102/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, și prin Decizia nr. 18/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996.

În fine, cu privire la susținerea autorului excepției în cadrul dezbaterilor în fond, potrivit căreia dispozițiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt abrogate în baza

art. 103 din Legea nr. 99/1999

privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, Curtea constata următoarele: