Decizia nr. 644/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Gheorghe Coc în Dosarul nr. 8.616/3/2014 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 258D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, personal și asistat de avocat Ilie Drăgulin din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate, care expune considerații cu privire la implicarea acestuia în desfășurarea evenimentelor de la Revoluția din Decembrie 1989. Pe fondul excepției de neconstituționalitate susține admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că în timp ce pentru toate categoriile sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul "câștigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor
Legii nr. 341/2004 , pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010. De asemenea, arată că în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de
au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurări sociale față de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de
au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, "prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și
art. 5 din Legea nr. 341/2004 , diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie a persistat și persistă". În continuare, mai arată că este încălcat și dreptul la viață, întrucât rata de suicid în rândul revoluționarilor a crescut având în vedere faptul că aceștia și-au organizat viața după anumite paliere economico-financiare, respectiv și în baza indemnizației primite, indemnizație care, după o anumită perioadă de timp, a fost retrasă de Guvern, iar revoluționarii au fost puși în situația de a nu-și mai putea achita datoriile.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 366 din 24 septembrie 2013
sau
Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Sentința civilă nr. 390 din 14 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.616/3/2014, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Gheorghe Coc într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare la recalcularea indemnizației prevăzute de Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004
și plata diferențelor dintre indemnizația recalculată și cea efectiv plătită.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurări sociale față de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de
au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, "prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie a persistat și persistă". Mai arată că discriminarea a persistat și persistă și sub aspectul normei de drept instituite de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 , privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" și "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul "câștigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor
Legii nr. 341/2004 , pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut prin dispozitivul actului de sesizare, îl constituie prevederile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. În realitate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, care au următorul cuprins:
- Art. II: "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:
[...]
Articolul 8
În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la
art. 14 din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011."
12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Curtea a reținut că textul de lege criticat - art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introdus prin
- stabilește că, în anul 2012, indemnizația prevăzută de text se menține la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorul excepției fiind nemulțumit de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011.
14. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat
Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010
- că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de
se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
15. Prin urmare, Curtea nu poate reține criticile autorului excepției de neconstituționalitate, deoarece, așa cum a statuat în jurisprudența sa, aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este și
Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.
16. De asemenea nu poate fi reținută nici critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii
și celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceștia nu se află în situații juridice similare.
17. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
18. Distinct de cele reținute în decizia amintită, Curtea apreciază că în ceea ce privește invocarea art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție aceste prevederi nu au legătură cu conținutul normativ al dispozițiilor legale criticate, iar cu privire la art. 53 din Constituție, acesta nu are incidență în cauză deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau libertăți.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Coc în Dosarul nr. 8.616/3/2014 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 13 octombrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.