Decizia nr. 736/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioana Carmen Bratu Niculiță în Dosarul nr. 23.363/271/2014 al Judecătoriei Oradea - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 475 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Referitor la prevederile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, se arată că persoanele ale căror hotărâri au rămas definitive potrivit Codului de procedură penală din 1968 și care, la acel moment, aveau la dispoziție prevederile art. 522^1 din acest din urmă cod, dar nu au exercitat această cale până la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală actual, beneficiază de dispozițiile art. 466 alin. (3) din Codul de procedură penală și ale

art. 92 din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, care le asigură posibilitatea de a lua la cunoștință că au la dispoziție căile reglementate de dispozițiile procesual penale împotriva hotărârilor pronunțate în procese în care nu au fost prezente. Se subliniază faptul că, pentru aceste persoane, practica judiciară este stabilă, în sensul că termenul de 1 lună se va calcula nu de la data teoretică a luării la cunoștință a condamnării, dată anterioară intrării în vigoare a actualului Cod de procedură penală, ci de la data de 1 februarie 2014, pentru a fi acoperite și acele situații în care nu s-a făcut aplicarea concretă a art. 466 alin. (3) din Codul de procedură penală și ale

art. 92 din Legea nr. 302/2004

în aceste cauze. Se observă că aceste aspecte vizează însă domeniul interpretării și aplicării legii, neaparținând sferei atribuțiilor Curții Constituționale. Se susține că, în privința dispozițiilor art. 466 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, argumentele aduse vizând aplicarea legii de către instanțele judecătorești.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 10 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.363/271/2014, Judecătoria Oradea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioana Carmen Bratu Niculiță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, formulată de autoarea excepției.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul criticat, prin instituirea în privința persoanei condamnate definitiv care a fost judecată în lipsă a termenului de o lună în care aceasta poate solicita redeschiderea procesului penal, termen care începe să curgă din ziua în care această persoană a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa, și care nu a fost prevăzut în Codul de procedură penală din 1968, discriminează persoanele condamnate definitiv sub imperiul acestui din urmă cod, care puteau formula oricând o cerere de redeschidere a procesului penal, în raport cu cele condamnate definitiv conform Codului de procedură penală în vigoare, care sunt ținute de termenul prevăzut prin textul criticat.

6. Se arată, totodată, că din acest punct de vedere, Codul de procedură penală din 1968 reprezintă o lege penală mai favorabilă, neaplicarea lui în privința dreptului de a formula cerere de redeschidere a procesului penal persoanelor interesate să formuleze astfel de cereri după expirarea termenului de o lună fiind de natură a contraveni prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție.

7. Se susține, de asemenea, că dispozițiile alin. (2) al art. 466 din Codul de procedură penală care asimilează persoanei prezente persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, sunt de natură a încălca dreptul la apărare al persoanei condamnate, drept fundamental ce impune ca acesteia să îi fie asigurată posibilitatea de a fi prezentă personal la judecarea cauzei în care are calitatea de inculpat. Se arată că acesta este și sensul prevederilor art. 6 alin. (3) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost amendat prin Protocolul nr. 11 la aceasta. Se mai face trimitere la art. 8 alin. (2) din Convenția americană a drepturilor omului care prevede dreptul persoanei acuzate de a se apăra personal.

8. Judecătoria Oradea - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textele criticate nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi și nici dreptul la apărare, așa cum acesta este prevăzut la art. 24 din Constituție și la art. 6 paragraful 3 din Convenție, nici prin reglementarea termenului de o lună pentru formularea cererii de redeschidere a procesului penal și nici prin prezumarea prezenței la judecată a persoanei condamnate definitiv atunci când aceasta și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului.

9. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10. Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituționale. Se arată că acestea nu conțin dispoziții care să indice aplicarea retroactivă a unei legi penale mai puțin favorabile, motiv pentru care acestea nu contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Se susține, de asemenea, că prevederile art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestor norme, ele nefiind de natură a încălca principiul egalității prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin textele criticate a dispozițiilor constituționale ale art. 24 alin. (1) și art. 6 paragraful 3 din Convenție, se susține că prevederile art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală nu reprezintă norme care prin natura lor să îngrădească autoarei excepției posibilitatea de a se apăra, prevalându-se de toate garanțiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil. Se subliniază faptul că, așa cum reiese din Expunerea de motive a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală, redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate reprezintă o nouă cale extraordinară de atac de retractare, instituită în scopul asigurării compatibilității legislației procesual penale românești cu legislația europeană. Se observă, totodată, că prevederile art. 6 paragraful 3 din Convenție asigură persoanei condamnate definitiv care a fost judecată în lipsă dreptul ca ulterior condamnării o instanță să statueze, din nou, asupra temeiniciei acuzației sale în fapt și în drept, după audierea sa, dacă rezultă că persoana condamnată nu a renunțat fără echivoc la dreptul său de a fi prezentă în fața instanței și de a se apăra sau dacă nu se sustrage judecății.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.

(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul."

14. Se susține că textele criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 24 alin. (1) cu privire la dreptul la apărare, precum și dispozițiile art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în prezenta cauză, autoarea excepției a fost condamnată prin Sentința penală nr. 582/31.03.2003 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 325/R/25.06.2007 a Curții de Apel Oradea, hotărâri care au fost pronunțate în lipsa acesteia, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală.

16. Totodată, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, "Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă." Per a contrario, nu poate fi formulată cerere de redeschidere a procesului penal, fundamentată pe prevederile art. 466 din Codul de procedură penală, cu privire la cauzele în care hotărârile au fost pronunțate în primă instanță anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, legea pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală neprevăzând nicio dispoziție tranzitorie în acest sens.

17. În aceste condiții, se constată că dispozițiile legale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

18. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, "legătura cu soluționarea cauzei", în sensul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea

Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat.

19. Or, în prezenta cauză, autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate cu privire la o cauză în care hotărârea de condamnare a fost pronunțată în primă instanță anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, astfel că nu se poate susține în mod pertinent existența unei legături, în sensul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

între normele procesual penale criticate, ce reglementează cu privire la persoanele care pot solicita redeschiderea procesului penal [cu referire la hotărârile de condamnare în lipsă pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală], condițiile pe care trebuie să le îndeplinească titularul căii de atac, și obiectul cauzei deduse soluționării instanței de judecată. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioana Carmen Bratu Niculiță în Dosarul nr. 23.363/271/2014 al Judecătoriei Oradea - Secția penală.

Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2015.