Decizia nr. 630/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011 , excepție ridicată de Dorel Nicolae Benga în Dosarul nr. 1.412/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 163D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 164D/2016, având un obiect identic al excepției de neconstituționalitate, ridicată de Dumitru Boiangiu în Dosarul nr. 1.734/3/2015 al aceleiași instanțe de judecată.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 163D/2016 și nr. 164D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

6. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 164D/2016 la Dosarul nr. 163D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014

sau

Decizia nr. 419 din 28 mai 2015 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

8. Prin sentințele civile nr. 11.335 și nr. 11.336 din 12 noiembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 1.412/3/2015 și nr. 1.734/3/2015, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dorel Nicolae Benga și Dumitru Boiangiu în cauze având ca obiect pretenții.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

sunt discriminatorii întrucât, în timp ce persoanele care se încadrează în ipoteza art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d) și alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și

art. 14 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de reîntregirea drepturilor salariale și asigurări sociale față de nivelul avut înainte de diminuarea acestora cu 25% și, respectiv, 15%, beneficiarii indemnizației reparatorii prevăzute de

Legea nr. 341/2004

nu au beneficiat de reîntregire decât în mod formal, întrucât nu a fost luat în calcul algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 și

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , astfel că diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie persistă. Aceștia menționează că discriminarea este determinată și de faptul că, în timp ce la calculul drepturilor pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat "câștigul salarial mediu brut" în locul "salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", așa cum impun dispozițiile articolului unic al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2011 , pentru categoria de persoane din care fac parte autorii excepției, drepturile sunt calculate prin raportare la ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010. În continuare, susțin că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

sunt discriminatorii, întrucât diferențiază nejustificat "luptătorii remarcați" de celelalte categorii de beneficiari ai

Legii nr. 341/2004 , pentru care indemnizațiile reparatorii au fost menținute în plată.

10. De asemenea, autorii excepției consideră că prin reglementarea criticată sunt încălcate și dispozițiile constituționale ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică, întrucât diminuarea și neacordarea indemnizației reparatorii au afectat dramatic sursele de venit ale beneficiarilor acestei indemnizații, pentru unii dintre aceștia această indemnizație reprezentând singura sursă de existență.

11. Totodată, apreciază că prin prevederile criticate se aduce atingere și dispozițiilor art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece prin neacordarea acestor indemnizații reparatorii este afectat, în mod neconstituțional, un drept de asistență socială. În acest context, menționează că indemnizația prevăzută de

Legea nr. 341/2004

a constituit singura sursă de venit pentru mulți dintre beneficiarii ei și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci, neacordarea acesteia având grave repercusiuni asupra categoriei de persoane din care fac parte autorii excepției.

12. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța de judecată consideră că prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

nu contravin normelor constituționale invocate de autorii excepției și arată că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel încât unor situații diferite, justificate obiectiv și rațional, precum cea a beneficiarilor

Legii nr. 341/2004 , trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit.

13. De asemenea, apreciază că reglementarea legală criticată nu afectează în niciun fel dreptul fundamental la viață și la integritate fizică și psihică, consacrat de art. 22 alin. (1) din Constituție, iar în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 47 alin. (2), instanța de judecată arată că legiuitorul poate interveni oricând asupra măsurilor de asistență socială și poate stabili în ce măsură aceste drepturi pot fi acordate pentru o anumită perioadă de timp. În fine, apreciază că măsura de neacordare a indemnizației este justificată de rațiuni de politică bugetară, această împrejurare nefiind de natură a aduce atingere art. 53 din Legea fundamentală.

14. În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, prin care s-a statuat că "legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi". În ceea ce privește invocarea art. 22 alin. (1) din Constituție, Guvernul apreciază că acesta nu este incident în cauze.

16. Avocatul Poporului menționează că își menține punctul de vedere exprimat anterior cu privire la art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , și care a fost reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 482 din 23 septembrie 2014

sau nr. 555 din 15 octombrie 2014, în sensul constituționalității acestor prevederi.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Aceste prevederi au următorul conținut:

- "Art. II

Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]

- Art. 8. alin. (1) - În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la

art. 14 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]

- Art. 18. - În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă."

20. Deși prevederile de lege criticate și-au încetat aplicarea anterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate continuă să își producă efectele în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.

21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind unele drepturi de asigurări sociale, precum și celor ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau unor libertăți.

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

au mai făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași norme din Constituție. În acest sens este, spre exemplu,

Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014,

Decizia nr. 419 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015,

Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015,

Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2015 sau

Decizia nr. 64 din 16 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, prin care Curtea a constatat că prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011 , sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

23. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că, potrivit

art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-au redus cu 15% indemnizațiile prevăzute de

Legea nr. 341/2004 , iar potrivit

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aceste indemnizații se majorează cu 15% față de luna octombrie 2010. Art. II

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introdus prin

Legea nr. 283/2011 , stabilește că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011

privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale.

24. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat

Decizia nr. 22/2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

- că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de

Legea nr. 341/2004

se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.

25. Așadar, criticile autorilor excepției de neconstituționalitate nu pot fi reținute, deoarece, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea a apreciat, astfel, că nu poate fi reținută pretinsa discriminare între beneficiarii

Legii nr. 341/2004

și celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceștia nu se află în situații juridice similare.

26. Referitor la criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 47 din Constituție, Curtea a arătat că, în temeiul acestui text constituțional, legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligațiilor corelative ale statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional. Or, Curtea a observat că dispozițiile art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

se referă la drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând, în consecință, un caracter fundamental. Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.

27. Curtea a arătat, totodată, că dispozițiile art. 22 alin. (1) din Constituție privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică nu au legătură cu conținutul normativ al dispozițiilor legale criticate, astfel că nu sunt incidente în cauză.

28. În sfârșit, Curtea a reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, au fost modificate prevederile art. 3 și

art. 4 din Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară începând cu anul 2015.

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezentele cauze.

30. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorel Nicolae Benga în Dosarul nr. 1.412/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de către Dumitru Boiangiu în Dosarul nr. 1.734/3/2015 al aceleiași instanțe de judecată și constată că prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011 , sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2016.