Decizia nr. 733/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009

privind Codul penal, excepție ridicată de Ionuț Cristian Gavra, în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a1 al Tribunalului Sălaj - Secția penală, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 724D/2016.

2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aceasta a fost ridicată în procedura de cameră preliminară, fază procesuală în care nu se realizează individualizarea pedepsei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 27 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a1, Tribunalul Sălaj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009

privind Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ionuț Cristian Gavra cu ocazia soluționării contestației formulate de autor împotriva Încheierii de cameră preliminară din data de 12 ianuarie 2016, prin care au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpat, autor al excepției, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

conduc la ultraactivitatea dispozițiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, adică la incidența acestora și după ieșirea lor din vigoare. Susține că legea nouă poate retroactiva dacă, în ansamblu, conține dispoziții mai favorabile infractorului, față de legea care era în vigoare în momentul săvârșirii infracțiunii, iar, dacă legea veche conține dispoziții mai favorabile infractorului, aceasta va ultraactiva și își va produce efectele și după ieșirea ei din vigoare. Precizează că dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție obligă la aplicarea fie a legii penale vechi, în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, fie a celei noi, intrate în vigoare după comiterea infracțiunii, în timpul procesului penal având ca obiect acea infracțiune, în funcție de caracterul mai favorabil al uneia din legile penale succesive. Atât legea care retroactivează, cât și cea care ultraactivează își pot produce efectele numai dacă sunt mai favorabile infractorului, în caz contrar - dacă ele creează o situație mai grea infractorului - vor fi încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Susține că prevederile de lege criticate creează o situație mai grea persoanelor aflate în ipoteza autorului excepției, respectiv care sunt judecate pentru o infracțiune intenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii alternativ cu amenda și care au săvârșit noua infracțiune în termenul de încercare pentru o pedeapsă a închisorii suspendată condiționat, în temeiul art. 81 din Codul penal din 1969. Astfel, acestor persoane li se aplică obligatoriu dispozițiile art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, în condițiile în care, dacă

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

ar fi prevăzut că se aplică regimul suspendării sub supraveghere din actualul Cod penal - art. 96 alin. (4) - revocarea suspendării și dispunerea executării pedepsei ar avea loc numai dacă pentru noua infracțiune s-ar pronunța o condamnare la pedeapsa închisorii. Per a contrario, dacă pentru noua infracțiune s-ar aplica pedeapsa amenzii, nu va mai avea loc revocarea și dispunerea executării pedepsei. Susține, de asemenea, că prevederile

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

conduc la combinarea unor dispoziții din Codul penal din 1969 cu dispoziții ale actualului Cod penal, fiind creată astfel o a treia lege - lex tertia - contrar celor statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 .

6. Tribunalul Sălaj - Secția penală, judecătorul de cameră preliminară, apreciază ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. În acest sens, face referire la

deciziile Curții Constituționale nr. 648 din 11 noiembrie 2014 ,

nr. 221 din 2 aprilie 2015

și

nr. 692 din 20 octombrie 2015 , cu precizarea că nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții Constituționale, atât soluțiile, cât și considerentele deciziilor precizate fiind aplicabile și în cauza pendinte, totodată, însușindu-și în întregime argumentele instanței de control constituțional.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, face referire la soluția și considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 648 din 11 noiembrie 2014 .

9. Avocatul Poporului precizează că punctul său de vedere, exprimat în sensul constituționalității prevederilor

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 , a fost transmis în dosarele Curții Constituționale nr. 788D/2015 și nr. 958D/2015, fiind reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 632/2015

și nr. 715/2015. Precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009

privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: "Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969."

13. Autorul excepției susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, și art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluționării contestației formulate de autor, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, împotriva Încheierii de cameră preliminară din data de 12 ianuarie 2016, prin care au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpat, autor al excepției, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei. Curtea reține că, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată.

15. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția trebuie invocată într-un moment al procesului în care relevanța sa să poată fi apreciată pe baza stării de fapt și a probelor administrate. O excepție de neconstituționalitate invocată prematur sau tardiv va fi declarată irelevantă (a se vedea

Decizia nr. 53 din 21 martie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 7 august 2000,

Decizia nr. 425 din 13 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 30 septembrie 2005,

Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, și

Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015).

16. Or, în prezenta cauză, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009

privind Codul penal - dispoziții incidente în faza procesuală a fondului - nu are legătură cu faza procesuală a camerei preliminare, în sensul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, așadar cu soluționarea contestației formulate împotriva încheierii de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpat, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei, fiind lipsită de relevanță. În faza camerei preliminare nu sunt incidente, așadar, normele procesual penale privind individualizarea pedepsei.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009

privind Codul penal, excepție ridicată de Ionuț Cristian Gavra, în Dosarul nr. 1.247/1752/2015/a1 al Tribunalului Sălaj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2016.