Decizia nr. 694/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, excepție ridicată de Alexandru Ioniță în Dosarul nr. 5.580/202/2015 al Tribunalului Călărași - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 800D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 802D/2016, nr. 1.031D/2016-1.034D/2016, nr. 1.072D/2016 și nr. 1.149D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 , excepție ridicată de Alexandru Ioniță în dosarele nr. 5.580/202/2015, nr. 5.582/202/2015, nr. 5.577/202/2015 nr. 5.585/202/2015, nr. 5.588/202/2015, nr. 5.581/202/2015, nr. 5.635/202/2015, nr. 5.633/202/2015 ale Tribunalului Călărași - Secția civilă.

4. La apelul nominal se prezintă părțile Dinu Dumitru, în Dosarul nr. 1.031D/2016, Radu Niculae, în Dosarul nr. 1.072D/ 2016, și Petra Ganciu, în Dosarul nr. 1.149D/2016. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a cauzelor.

6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 802D/2016, nr. 1.031D/2016-nr. 1.034D/2016, nr. 1.072D/2016 și nr. 1.149D/2016 la Dosarul nr. 800D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, precum și rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare, deoarece, prin acesta, sunt împiedicați în realizarea unor acțiuni la Cartea funciară și la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară. De asemenea depun un set de înscrisuri, inclusiv pentru Gheorghe Radef, parte în Dosarul nr. 1.032D/2016.

8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că prin încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare nu se naște un drept de proprietate, ci un drept de creanță condițională a cărei realizare depinde de rezultatul procedurii judiciare în cadrul acțiunii inițiale. De asemenea menționează că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, iar, față de jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierile din 20 aprilie 2016, 4 mai 2016, 18 mai 2016, 25 mai 2016, 1 iunie 2016 și 14 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr. 5.580/202/2015, nr. 5.582/202/2015, nr. 5.577/ 202/2015, nr. 5.585/202/2015, nr. 5.588/202/2015, nr. 5.581/ 202/2015, nr. 5.635/202/2015, nr. 5.633/202/2015, Tribunalul Călărași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

10. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Ioniță în cauze având ca obiect soluționarea apelurilor declarate împotriva unor sentințe civile pronunțate de Judecătoria Călărași prin care s-au respins, ca inadmisibile, cererile prin care a solicitat pronunțarea unor hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, ca urmare a neîndeplinirii cerințelor/condițiilor prevăzute de

Legea nr. 17/2014 .

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare autentificate la notar, prin care acesta, în calitate de promitent-cumpărător, și părțile (pârâții), în calitate de promitenți-vânzători, au convenit perfectarea unor contracte de vânzare-cumpărare pentru teren arabil extravilan, îndeplinindu-și obligațiile stabilite prin antecontracte, respectiv prețul a fost achitat odată cu încheierea acestora, însă promitenții-vânzători nu au dat curs solicitării de a perfecta contractele de vânzare-cumpărare în formă autentică și nu au făcut dovada înscrierii imobilului în cartea funciară și a cheltuielilor efectuate.

12. Față de această situație consideră că prevederile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

sunt neconstituționale, deoarece îl împiedică pe promitentul-cumpărător să obțină îndeplinirea exactă a obligației asumate de promitentul-vânzător față de impunerea obligației de a înscrie imobilul în cartea funciară. Astfel, în cazul refuzului promitentului-vânzător de a încheia contractul promis, promitentul-cumpărător nu mai poate obține pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, dacă imobilul nu este înscris în cartea funciară, chiar dacă la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare nu erau impuse asemenea condiții. Aceasta, deoarece promitentul-cumpărător nu poate cere în numele promitentului-vânzător înscrierea în cartea funciară sau la rolul fiscal, întrucât aceste operațiuni sunt condiționate de dovada dreptului de proprietate al petentului, iar efectuarea acestor demersuri de către însuși promitentul-vânzător este exclusă, având în vedere că acesta din urmă refuză încheierea contractului promis.

13. În acest context precizează că, în principiu, chiar dacă este posibil, ca, întemeindu-se pe art. 1.272 alin. (1) din Codul civil, promitentul-cumpărător să obțină obligarea promitentului-vânzător la efectuarea formalităților de înscriere a terenului în cartea funciară și la rolul fiscal, tot nu vor fi îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 5 din Legea nr. 17/2014 , dacă debitorul nu își execută obligația, în ciuda penalităților prevăzute de Codul de procedură civilă.

14. Se mai arată că antecontractul de vânzare-cumpărare este tot un contract civil, iar posibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, potrivit art. 1.669 din Codul civil (sub imperiul căruia s-au încheiat antecontractele din prezentele cauze), este o modalitate specifică de executare silită a antecontractului; or, această executare silită nu se mai poate efectua ca urmare a noilor reglementări, respectiv

Legea nr. 17/2014 , cu privire la obligativitatea ca imobilul ce face obiectul antecontractului să fie înscris în cartea funciară.

15. Aplicarea condițiilor referitoare la înscrierea imobilului în cartea funciară, prevăzute de dispozițiile criticate, are un evident caracter retroactiv, întrucât limitează efectele juridice, în sens larg, născute de antecontract sub imperiul legii vechi, prin instituirea unor noi condiții, cerințe care nu erau prevăzute de lege la data la care părțile s-au obligat, și poate duce la desființarea dreptului de creanță al promitentului-cumpărător, ceea ce conduce la încălcarea flagrantă a principiului constituțional al neretroactivității legii civile.

16. Tribunalul Călărași - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu,

Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014

și

Decizia nr. 480 din 18 iunie 2015 .

17. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

18. Guvernul precizează că excepția de neconstituționalitate nu este motivată în raport cu dispozițiile constituționale invocate în susținerea acesteia (art. 16, art. 21 și art. 44), motivarea vizând pretinsa neretroactivitate a prevederilor contestate. Apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.

19. Contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, aplicarea prevederilor legale criticate, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității și nici cu cel privind accesul liber la justiție, ci este în concordanță cu principiul activității legii civile. Se poate reține că prevederea legală criticată stabilește atribuțiile de natură procedurală ale instanței de judecată de a verifica, pe lângă îndeplinirea condițiilor de validitate ale antecontractului, și condițiile reglementate de

art. 3, 4 și 9 din Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, după caz. Astfel, de aplicare imediată, în domeniul temporal propriu al

Legii nr. 17/2014 , sunt condițiile necesar a fi întrunite pentru transferul dreptului de proprietate, norma criticată stabilind în sarcina instanței de judecată obligația verificării îndeplinirii acestora la momentul pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic. Cu privire la invocarea art. 44 din Constituție arată că, pe lângă faptul că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce constă înfrângerea acestuia, acesta nu are un drept de proprietate cu privire la terenul ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, deoarece transferul proprietății nu a avut loc, în condițiile legii. În ceea ce privește menționarea dispozițiilor art. 16 din Constituție consideră că acestea nu au incidență în cauză.

20. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, raportat la art. 16, 21 și 44 din Constituție.

21. Totodată arată că, în motivare, autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât împiedică promitentul-cumpărător să obțină îndeplinirea exactă a obligației asumate de promitentul-vânzător față de impunerea obligației de a înscrie imobilul în cartea funciară. Astfel, analizate dintr-o perspectivă mai largă, motivele invocate relevă, în realitate, aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a normelor criticate raportate la o situație de fapt concretă. Mai exact, critica de neconstituționalitate a textului legal este construită, în principal, pe faptul că, deși la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare terenul ce făcea obiectul înțelegerii nu ar fi trebuit să fie înscris în cartea funciară, în prezent, prin neîndeplinirea formalităților de publicitate, este periclitată admisibilitatea cererii de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 17/2014 . Legat de aceste aspecte precizează că modul de interpretare a unei legi și aplicare a unui act normativ nou în cadrul unor procese este de competența exclusivă a instanței de judecată, singura competentă să decidă cu privire la sensul, înțelesul și modul de aplicare a

Legii nr. 17/2014 . Într-o atare situație, Curtea Constituțională nu se poate substitui instanței în interpretarea prevederilor legale incidente în cadrul unui proces, în condițiile în care, în virtutea rolului ei activ, instanța de judecată tocmai acest lucru trebuie să-l realizeze.

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) În toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor

Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară."

25. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată. Totodată, având în vedere motivarea autorului excepției de neconstituționalitate cuprinsă în notele scrise, precum și

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reține ca temei constituțional și prevederile art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității.

26. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 , Curtea observă că, față de aceste prevederi legale, nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate constă, în principal, în faptul că, prin instituirea condițiilor ce trebuie îndeplinite în cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, dispozițiile criticate ar avea caracter retroactiv în ceea ce privește antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 17/2014 .

27. De asemenea, Curtea constată că prin

Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, a reținut că, potrivit prevederilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 , în toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor

Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la

art. 3, 4 și 9 din această lege (Legea nr. 17/2014 ), iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară. Or, în aceste condiții, în ceea ce privește transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole extravilane se creează în sarcina vânzătorilor și a cumpărătorilor obligația de a respecta cadrul legal în vigoare la data transferului dreptului de proprietate.

28. Întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, având în vedere că legea nu retroactivează, ci vizează doar condițiile privind transferul dreptului de proprietate a terenurilor agricole situate în extravilan după intrarea în vigoare a

Legii nr. 17/2014 . De altfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002).

29. Prin urmare, aplicarea prevederilor legale criticate, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, ci este în concordanță cu principiul activității legii civile. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

30. Așadar, de aplicare imediată, în domeniul temporal propriu al

Legii nr. 17/2014 , sunt condițiile necesar a fi întrunite pentru transferul dreptului de proprietate, norma criticată stabilind în sarcina instanței de judecată obligația verificării îndeplinirii acestora la momentul pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic (a de vedea, spre exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 83 din 26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 24 martie 2015). În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin

Decizia nr. 24 din 26 septembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 22 noiembrie 2016, a apreciat că dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, sunt norme de drept civil de imediată aplicare, care se impun a fi analizate în toate cazurile în care, ulterior intrării ei în vigoare, instanța de judecată are a analiza îndeplinirea condițiilor de validitate pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare-cumpărare pentru terenuri agricole situate în extravilan. Nu prezintă relevanță, din acest punct de vedere, data încheierii promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare. În acest context a decis că dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

se aplică promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare privind terenuri agricole situate în extravilan, încheiate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, indiferent de momentul sesizării instanței, iar instanța de judecată poate dispune îndeplinirea formalităților în vederea obținerii avizelor (...).

31. În ceea ce privește celelalte mențiuni cu privire la neîndeplinirea, de către părți, a obligațiilor stabilite prin antecontracte, Curtea constată că acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, care sunt de competența instanței de judecată și nu intră în sfera contenciosului constituțional. De altfel, chiar autorul excepției acceptă că, în principiu, are la îndemână proceduri legale în situația în care, atunci când una dintre părțile unei promisiuni bilaterale de vânzare refuză din motive care îi sunt imputabile să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite (a se vedea, spre exemplu, paragrafele 13 și 14 din prezenta decizie).

32. Referitor la invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 16, 21 și 44 din Legea fundamentală, Curtea observă că autorul excepției se referă în mod generic la acestea, fără a motiva pretinsa încălcare a acestor dispoziții constituționale, context în care instanța de contencios constituțional își va reitera jurisprudența cu privire la dispozițiile

Legii nr. 17/2014 .

33. Astfel, cu privire la dispozițiile

art. 16 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 516 din 5 iulie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 3 noiembrie 2016, a reținut că prevederile

Legii nr. 17/2014

se aplică, deopotrivă și în egală măsură, tuturor celor care se regăsesc în ipoteza normelor criticate, fără privilegii și fără discriminări.

34. În ceea ce privește art. 21 din Legea fundamentală, Curtea a constatat că principiul accesului liber la justiție permite oricărei persoane să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime. Or, autorul excepției de neconstituționalitate, în temeiul prevederilor Codului civil, ale Codului de procedură civilă și ale legislației în materie, în calitate de promitent-cumpărător, a avut posibilitatea de a se adresa instanței de judecată, ocazie cu care, de altfel, a ridicat excepția de neconstituționalitate.

35. Referitor la dispozițiile art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că, pe de o parte, potrivit prevederilor constituționale, dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate, însă conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. Pe de altă parte, problema garantării și ocrotirii constituționale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma să se nască ulterior ( Decizia nr. 36 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, și

Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012). Or, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate se află în această ipoteză, antecontractul de vânzare-cumpărare nefiind translativ de proprietate.

36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Ioniță în dosarele nr. 5.580/202/2015, nr. 5.582/202/2015, nr. 5.577/202/2015 nr. 5.585/202/2015, nr. 5.588/202/2015, nr. 5.581/202/2015, nr. 5.635/202/2015, nr. 5.633/202/2015 ale Tribunalului Călărași - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Călărași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2016.