Decizia nr. 58/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 alin. (1) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Ciprian Ștefan Cihoski în Dosarul nr. 3.095/227/2015/a1* al Judecătoriei Fălticeni. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 530D/2016.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 593D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.500/121/2015 al Tribunalului Galați - Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

4.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 593D/2016 la Dosarul nr. 530D/2016, care a fost primul înregistrat.

5.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca devenită inadmisibilă. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional, prin

Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016 , a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 70 din Codul de procedură penală

sunt neconstituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6.

Prin Încheierea din 18 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.095/227/2015/a1*, Judecătoria Fălticeni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 alin. (1) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Ciprian Ștefan Cihoski cu ocazia soluționării unui proces penal.

7.

Prin Încheierea din 18 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.500/121/2015, Tribunalul Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Marin Frunză cu ocazia soluționării unei cauze penale.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că, deși procedura recuzării este o procedură incidentală ce nu are caracter jurisdicțional, ci un caracter administrativ-judiciar, asupra cererii de abținere sau recuzare a procurorului formulate în cursul judecății trebuie să se pronunțe un judecător, iar nu procurorul ierarhic superior. Apreciază că sunt încălcate prevederile constituționale ale

art. 21 alin. (3) ,

art. 124

și

art. 126 alin. (1) , prin prisma faptului că abținerea sau recuzarea procurorului în cursul judecății este sustrasă controlului judecătoresc, înfăptuirea justiției fiind „delegată“ procurorului ierarhic superior. Totodată, autorii excepției susțin că soluția legislativă criticată contravine și dispozițiilor

art. 1 alin. (4)

și

art. 126 alin. (1) din Constituție , prin prisma exercitării de către procurorul ierarhic superior a unei activități specifice instanțelor judecătorești. În final, se arată că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și precizie, permițând interpretarea arbitrară.

9.

Judecătoria Fălticeni apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că legiuitorul a înțeles să extindă conceptul de imparțialitate și la organele judiciare care își desfășoară activitatea și în celelalte etape ale procesului penal, apreciindu-se că parțialitatea procurorului care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală, care participă la judecata cauzei sau în procedura de cameră preliminară, poate aduce atingere principiului egalității armelor, drepturilor procesuale ale părților și ale subiecților procesuali principali sau caracterului echitabil al procedurilor.

10.

În continuare, instanța apreciază că, în cursul procedurii de cameră preliminară sau în cursul judecății, soluționarea cererii de abținere sau de recuzare a procurorului de către procurorul ierarhic superior, fără niciun control din partea judecătorului de cameră preliminară sau din partea președintelui completului de judecată, aduce atingere

art. 21 alin. (3) din Constituție , deoarece poate exista ipoteza în care cererea de abținere sau recuzare a procurorului să fie soluționată în mod nelegal de către procurorul ierarhic superior, iar incompatibilitatea procurorului de ședință să determine nulitatea relativă a încheierii de cameră preliminară sau a hotărârii judecătorești, ca urmare a faptului că în aceste proceduri a participat un procuror incompatibil, iar vătămarea produsă părților să nu poată fi înlăturată decât prin anularea încheierii de cameră preliminară sau a hotărârii judecătorești și trimiterea cauzei spre rejudecare.

11.

Totodată, se arată că neconstituționalitatea textului de lege survine și din excluderea de la controlul judecătoresc al președintelui completului de judecată/instanței sau al judecătorului de cameră preliminară a soluționării unui incident procedural important cum este abținerea sau recuzarea procurorului de ședință, cu consecințe asupra legalității constituirii instanței de judecată sau a instituției judecătorului de cameră preliminară.

12.

Tribunalul Galați - Secția penală nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Guvernul apreciază că dispozițiile

art. 70 din Codul de procedură penală

reglementează instituția recuzării procurorului într-o manieră similară prevederilor

art. 53 din Codul de procedură penală anterior , ce au fost supuse controlului Curții Constituționale prin raportare la critici similare, constatându-se conformitatea lor cu

Legea fundamentală . Astfel, Guvernul apreciază că sunt incidente cele reținute de instanța de contencios constituțional prin

Decizia nr. 64 din 3 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005. În continuare, arată că, indiferent dacă un procuror a făcut sau nu obiectul unei cereri de recuzare, actele și măsurile procesuale dispuse de acesta în cursul urmăririi penale sunt supuse controlului instanțelor judecătorești, fie că este vorba despre judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța competentă să se pronunțe asupra fondului cauzei penale. De asemenea, apreciază că revine instanțelor judecătorești competența de a se pronunța asupra legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procuror. Așadar, nu se poate susține că dispozițiile legale criticate l-ar împiedica pe autorul excepției să își apere în justiție drepturile și interesele în legătură cu obiectul cauzei sale.

15.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens arată că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție. Instituirea unei căi de atac ca modalitate de acces la justiție implică în mod necesar asigurarea posibilității de a o utiliza pentru toți cei care au un drept, un interes legitim, capacitate și calitate procesuală. Or,

art. 70 din Codul de procedură penală

lipsește de posibilitatea atacării ordonanței prin care procurorul ierarhic superior se pronunță asupra abținerii sau recuzării procurorului, în fața unei instanțe de judecată. Fiind vorba de acte și măsuri luate de procuror în cursul procesului penal, acestea trebuie să fie supuse nu numai controlului ierarhic, în cadrul Ministerului Public, ci și controlului din partea instanțelor judecătorești. De aceea, persoana nemulțumită de soluția dată plângerii sale în cadrul Ministerului Public are dreptul, potrivit

art. 21 din Constituție , de a se adresa justiției, pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, iar dispoziția

alin. (2) al aceluiași articol din Legea fundamentală

precizează că „nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept“.

16.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 70 din Codul de procedură penală , cu următorul conținut:

(1)

În tot cursul procesului penal, asupra abținerii sau recuzării procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior.

(2)

Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancțiunea inadmisibilității, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul, judecătorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare.

(3)

Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore.

(4)

Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi de atac.

(5)

Procurorul recuzat poate participa la soluționarea cererii privitoare la măsura preventivă și poate efectua acte sau dispune orice măsuri care justifică urgența.

(6)

În caz de admitere a abținerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin.

19.

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (4)

referitor la principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale,

art. 1 alin. (5)

potrivit căruia în România respectarea

Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie,

art. 21 alin. (3)

potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil,

art. 124

referitor la înfăptuirea justiției,

art. 126 alin. (1)

potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege și

art. 148

referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate și prevederile

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

20.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016 *), nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile

art. 70 din Codul de procedură penală , care stabilește că asupra cererii de recuzare a procurorului formulate în faza de judecată, în faza camerei preliminare sau în fața judecătorului de drepturi și libertăți se pronunță procurorul ierarhic superior, este neconstituțională.

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017.

21.

Cu acel prilej Curtea a reținut, în esență, că, pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor

art. 51

și

art. 52 din Codul de procedură penală din 1968 , a statuat că procedura de soluționare a cererilor de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată, iar procedura de judecată reprezintă modalitatea concretă prin care justiția este înfăptuită de către instanțele judecătorești.

22.

Astfel, Curtea a apreciat că înfăptuirea justiției nu se realizează doar prin aplicarea acelor dispoziții care au înrâurire asupra fondului cauzei și care determină pronunțarea unei anumite soluții, ci și prin aplicarea întregului cadru procedural incident în cauza dedusă judecății, care comportă legături evidente cu actul de justiție, astfel cum este și recuzarea. Curtea a constatat că soluționarea cererii de recuzare a procurorului în cursul judecății este dată de legiuitor în competența procurorului ierarhic superior, adică unui organ care nu face parte din puterea judecătorească și căruia nu îi este conferit atributul înfăptuirii justiției, ci doar al participării la realizarea acesteia. Astfel, prin stabilirea competenței de soluționare a cererii de recuzare formulate în cursul judecății în sarcina procurorului ierarhic superior, legiuitorul reglementează un cadru al înfăptuirii justiției ce excedează celui configurat prin dispozițiile Legii fundamentale, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale

art. 126 alin. (1) . Totodată, Curtea a apreciat că procurorul ierarhic superior nu poate, fără a încălca dispozițiile constituționale, să soluționeze nici cererea de recuzare a procurorului formulată în faza camerei preliminare sau în fața judecătorului de drepturi și libertăți, această atribuție revenindu-i judecătorului.

23.

Având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

și reținând că decizia Curții Constituționale a fost pronunțată la data de 26 octombrie 2016, iar încheierile de sesizare a instanței de contencios constituțional în prezentele dosare sunt din 18 aprilie 2016, Curtea urmează să respingă, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 din Codul de procedură penală .

24.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Ciprian Ștefan Cihoski în Dosarul nr. 3.095/227/2015/a1* al Judecătoriei Fălticeni și de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.500/121/2015 al Tribunalului Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Fălticeni și Tribunalului Galați - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 februarie 2017.