Decizia nr. 779/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8
și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Nechifora Tian în Dosarul nr. 9.684/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.833D/2015.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 25 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 9.684/3/2015, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8
și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Nechifora Tian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni prin care s-a solicitat calcularea indemnizațiilor reparatorii, prin aplicarea coeficienților prevăzuți pentru fiecare categorie în parte asupra câștigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și obligarea Casei de Pensii a Municipiului București la plata sumelor rezultate ca urmare a scăderii indemnizației efectiv încasate, din indemnizația care va fi calculată de instanță potrivit algoritmului menționat, pentru perioada cuprinsă între anii 2012-2014.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile
art. 8 din Legea nr. 283/2011
instituie o discriminare între beneficiarii drepturilor de natură salarială prevăzute în
art. 2 alin. (1) lit. a) ,
b)
și
d) ,
alin. (4) ,
art. 13 lit. b)
și
c)
și în
art. 14 din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, pe de o parte, și beneficiarii indemnizației reparatorii prevăzute de
Se arată, în acest sens, că dispozițiile
art. 8 din Legea nr. 283/2011
au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale, față de nivelul avut anterior diminuării acestora cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004
au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la
art. 4
și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004
diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie a persistat și persistă.“
6.
Se mai susține că discriminarea există și sub aspectul normei de drept instituite de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 , aceasta privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“ și „câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“. Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul „câștigul salarial mediu brut“, în cazul beneficiarilor
Legii nr. 341/2004 , pentru calculul indemnizației a fost menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
7.
Referitor la dispozițiile
art. 18 din Legea nr. 283/2011 , autorul arată, în esență, că acestea contravin dispozițiilor
art. 22 alin. (1) ,
art. 47 alin. (2)
și
art. 53 din Constituție , deoarece indemnizația prevăzută de
- indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate - a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci.
8.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că drepturile solicitate nu sunt consacrate la nivel constituțional, situația persoanelor aflate în această situație diferă de situația celorlalte categorii de persoane, iar prin normele criticate s-a instituit un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente.
9.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
10.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
11.
Avocatului Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la punctele de vedere exprimate în mai multe dosare ale Curții Constituționale, cum ar fi, spre exemplu, Dosarul nr. 188D/2013, nr. 146D/2013 și nr. 151D/2013. Dispozițiile legale criticate sunt constituționale deoarece diferitele categorii sociale, aflate în situații deosebite, pot fi supuse unui tratament diferit în funcție de obiectivul urmărit de legiuitor, fără ca aceste măsuri să contravină
art. 16 din Constituție . Referitor la critica privind încălcarea
art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală , se apreciază că neacordarea unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituțional nu este de natură a aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, aceste măsuri putând fi privite, mai degrabă, ca instituind un set de reguli de adaptare la condițiile economico-sociale existente.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 8
și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
aprobă, cu modificări și completări,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , iar prin
articolul unic pct. 1
prevede modificarea titlului
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , în timp ce prin
articolul unic pct. 2
prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , numerotat
art. II , prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esență, veniturile și alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului plătit din fonduri publice ori care beneficiază de măsuri de protecție socială care se acordă din aceste fonduri.
15.
Astfel, având în vedere aceste aspecte, ținând cont de motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și în temeiul
art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea observă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. II art. 8 alin. (1)
și
art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 . Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
–
Art. II : „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 8
În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la
art. 2 alin. (1) lit. a) , b) și
d) ,
alin. (4) ,
art. 13 lit. b)
și
c)
și la
art. 14 din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la
art. 4 alin. (4)
din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“
16.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi,
art. 22 alin. (1)
privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică,
art. 47 alin. (2)
privind unele drepturi de asigurări sociale și ale
art. 53
referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , Curtea reține că asupra acestora s-a mai pronunțat, prin
Decizia nr. 419 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015,
Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015 și
Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016, respingând excepția ca neîntemeiată. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că indemnizațiile reparatorii prevăzute de
Legea nr. 341/2004 , acordate în anul 2012, se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în octombrie 2010, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
privind utilizarea indicatorului de referință „câștigul salarial mediu brut“, în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat
Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 4 alin. (4)
și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010
- că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de
se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
18.
Curtea Constituțională nu a reținut critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii
și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală .
19.
Curtea a reținut că prevederile
art. 22 alin. (1)
privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din
Constituție
nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale.
20.
Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială - astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. Legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit,
Constituția
consacră, în
art. 1 alin. (3) , caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile
art. 135 alin. (2) lit. f) , să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin
art. 41 alin. (2)
și
art. 47 alin. (2)
prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în
Legea fundamentală , măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de
Constituție , legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).
21.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
22.
În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat, vizând limitarea ori chiar neacordarea între anii 2012-2014 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile
art. 53 din Constituție
nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit
Constituției , o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.
23.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , Curtea observă că, potrivit textului de lege criticat, în anul 2012 nu se acordă: indemnizațiile prevăzute la
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , respectiv cele de care beneficiau Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite [al căror titlu se regăsea reglementat în
art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004 ] și cele acordate copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
24.
Or, autorul excepției din prezenta cauză a solicitat, astfel cum rezultă din cererea introductivă și din actele administrate ca probe în cauză, obligarea la plata indemnizației datorate în temeiul
art. 4 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 341/2004 , (părinte al celui decedat), iar nu în temeiul
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . Textul de lege criticat nu îl vizează, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
va fi respinsă ca inadmisibilă pentru motivul lipsei de legătură cu soluționarea cauzei, condiție de admisibilitate prevăzută de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
25.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A. d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nechifora Tian în Dosarul nr. 9.684/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
2.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.