Decizia nr. 83/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) și (9) , precum și ale art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 alin. (1)
și
(9) , precum și a celor ale
art. 8 alin. (1)
și
(3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Alexandru Gavrilescu, în calitate de administrator special al S.C. RR Turism - S.R.L., în Dosarul nr. 40.598/3/2012/a5 al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 830D/2016.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Decizia civilă nr. 217/R/2016 din 9 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 40.598/3/2012/a5, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 alin. (1)
și
(9) , precum și a celor ale
art. 8 alin. (1)
și
(3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Gavrilescu, în calitate de administrator special al S.C. RR Turism - S.R.L., cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva unei sentințe civile privind o contestație la tabelul definitiv al creanțelor.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că prevederile de lege criticate încalcă accesul liber la justiție, mai exact vizează imposibilitatea formulării în timp util a apelului, fiind condiționat de cunoașterea conținutului și termenului de comunicare prin Buletinul procedurilor de insolvență (BPI), respectiv condiționarea contracost a accesului la BPI și, implicit, la hotărârea judecătorească. Apreciază că BPI nu poate fi asimilat unui agent procedural de comunicare, întrucât agentul procedural nu trebuie să condiționeze comunicarea de existența unei taxe suplimentare (respectiv abonament), așa încât abonamentul solicitat de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru comunicarea unei hotărâri conduce la o reală limitare a liberei exercitări a unei căi de atac. Mai mult, consideră că prin solicitarea de către ONRC a unui abonament pentru accesul la BPI, apare dubla taxare în raport cu prevederile
art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , context în care arată că principiul care a stat la baza majorării taxei judiciare de timbru în materia insolvenței a fost tocmai acela de a acoperi cheltuielile ocazionate de procedura administrativă de soluționare a unei cauze.
6.
Concluzionând, arată că, prin articolele criticate din
Legea nr. 85/2006 , legiuitorul a dispus introducerea în actul de justiție a unui terț, altul decât cel prevăzut de
art. 126 din Constituție , fără să se asigure că terțul, și anume ONRC prin BPI, îndeplinește măcar aceeași funcționalitate în administrarea justiției, respectiv aceea de comunicare a hotărârilor judecătorești în timp util și fără ca această operațiune să fie condiționată de plata unor sume de bani.
7.
Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, precizând doar faptul că, raportat la
Decizia Curții Constituționale nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 , în cauza dedusă judecății nu sunt aplicabile prevederile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 42/1997
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printro decizie anterioară a Curții Constituționale.“
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul, analizând criticile de neconstituționalitate care vizează
art. 8 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 85/2006 , consideră că excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi este inadmisibilă. În acest sens arată că nu au fost prezentate argumente în susținerea pretinsei neconstituționalități a prevederilor criticate și nici nu există vreo legătură între acestea și procedura de citare cu privire la care au fost formulate critici în cuprinsul excepției.
10.
În ceea ce privește criticile referitoare la prevederile
art. 7 alin. (1)
și
(9) din Legea nr. 85/2006
consideră că acestea sunt neîntemeiate și arată, în esență, că având în vedere specificul procedurii insolvenței, legiuitorul a instituit modalități moderne și urgente de citare și comunicare a actelor de procedură, termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanților la această procedură, dar care nu împiedică accesul la justiție întrucât legea stabilește un ansamblu de garanții pentru desfășurarea procesului în condițiile statuate de
art. 21 din Constituție .
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul de sesizare de către instanța de judecată, îl constituie prevederile
art. 7 alin. (1)
și
(9)
și cele ale
art. 8 alin. (1)
și
(3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței. Din examinarea considerentelor actului de sesizare, precum și din examinarea motivării autorului excepției, Curtea constată că, în realitate, obiect al excepției îl reprezintă
art. 7 alin. (1)
și
(9) , precum și cele ale
art. 8 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins:
Articolul 7
Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență. Comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor față de participanții la proces, al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate, este supusă dispozițiilor Codului de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare. Buletinul procedurilor de insolvență va fi realizat și în formă electronică.“;[…]
(9)
Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.“;
Articolul 8
(2)
Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgență. Citarea părților în apel și comunicarea deciziilor pronunțate se fac potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. Instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvență. În vederea soluționării apelului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată, de grefierul-șef al tribunalului, numai actele care interesează soluționarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanța de apel consideră necesare și alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părților interesate să le depună în copie certificată.
(3)
Prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de apel.“
14.
Curtea constată că
privind procedura insolvenței a fost abrogată expres prin
art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma „în vigoare“ din cuprinsul
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, prevederile criticate din
privind procedura insolvenței își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit
art. 343 din Legea nr. 85/2014 , în conformitate cu care „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, așa încât, în aceste condiții, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor legale care fac obiectul excepției de neconstituționalitate.
15.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 21
privind accesul liber la justiție și celor ale
art. 126
privind instanțele judecătorești.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile
art. 7 alin. (1)
ș i (9) , precum și cele ale
art. 8 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 85/2006 , au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu,
Decizia nr. 579 din 5 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 18 iulie 2011,
Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009,
Decizia nr. 1.012 din 27 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, precum și
Decizia nr. 856 din 8 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, sau
Decizia nr. 654 din 10 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, decizii prin care Curtea a constatat că prevederile criticate nu sunt contrare Legii fundamentale.
17.
De asemenea, Curtea observă că, ulterior abrogării
privind procedura insolvenței, soluția legislativă criticată cuprinsă în
art. 7 alin. (1)
și
(9)
și
art. 8 alin. (2)
și
(3)
din acest act normativ, criticată în prezenta cauză, a fost preluată în
art. 42 alin. (1)
și
(10)
și
art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, iar prin
Decizia nr. 283 din 21 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, pe calea controlului a priori, Curtea s-a pronunțat în sensul conformității acestor prevederi de lege cu
Legea fundamentală .
18.
În contextul criticilor formulate în prezenta cauză, Curtea reține faptul că, prin
Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile
art. 7 din Legea nr. 85/2006
sunt contrare prevederilor
art. 24
și
art. 53 din Constituție , în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor
Legii nr. 85/2006 , ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor
Codului de procedură civilă .
19.
Ulterior
Deciziei nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 , prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008
pentru modificarea și completarea
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2011, a fost introdus la
art. 7
un nou alineat,
alin. (3^1) , modificat prin
pentru modificarea și completarea
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, cu următorul cuprins: „Prin excepție de la prevederile
alin. (1) , prima citare și comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune, în temeiul dispozițiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se vor realiza, conform
Codului de procedură civilă , și prin Buletinul procedurilor de insolvență. Instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvență.“ Prin
Decizia nr. 1.012 din 27 noiembrie 2012 , Curtea a reținut că, față de prevederile
art. 7 alin. (1) , care prevăd că „Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență. Comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor față de participanții la proces, al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate, este supusă dispozițiilor
Codului de procedură civilă , cu modificările și completările ulterioare“, noul text oferă garanții suplimentare persoanelor împotriva cărora se introduce o acțiune, în temeiul dispozițiilor
Legii nr. 85/2006 , prin instituirea obligației ca prima citare și comunicarea actelor de procedură către acestea, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, să se realizeze atât conform
Codului de procedură civilă , cât și prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvență.
20.
De altfel, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că întreaga procedură instituită prin
are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență și, în același timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligației statului înscrise în
art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție . Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor
art. 126 alin. (2) din Constituție . În această materie, ca, de altfel, oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat în această manieră cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituționale prevăzute de
art. 21
și
24 , prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De asemenea, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin
Constituție , a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi în egală măsură ocrotite.
21.
În contextul criticilor formulate cu privire la Buletinul procedurilor de insolvență, Curtea reține că acesta reprezintă publicația editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești și administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege. Procedura insolvenței, prin caracterul său special și scopul urmărit, presupune soluționarea cu celeritate a cauzelor de această natură. Așa fiind, efectuarea citării părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență au în vedere soluționarea procesului cu celeritate, în absența unei atari dispoziții de lege, procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată. Or, această situație ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau comercianți, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.
22.
Curtea a reținut, prin
Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 , precitată, că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul
art. 149 din Legea nr. 85/2006 .
23.
Referitor la mecanismul special de citare/comunicare, prevăzut de
Legea nr. 85/2006 , Curtea observă că, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 460 din 19 mai 2005
privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, astfel cum a fost modificată și completată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.881 din 21 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, Buletinul procedurilor de insolvență a fost înființat în scopul publicării anumitor tipuri de acte de procedură, și anume citații, însoțite, după caz, de opoziții, recursuri, contestații, alte cereri; comunicări și hotărâri judecătorești pronunțate în cadrul procedurii de insolvență; convocări; notificări, precum și alte acte de procedură prevăzute de lege. Formatul Buletinului și conținutul-cadru al actelor care se publică în acesta și al dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, comunicare, convocare, notificare se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Oficiului Național al Registrului Comerțului. Deși, cu titlu general, difuzarea Buletinului procedurilor de insolvență se face prin sistemul abonamentelor, contra cost, iar la cererea persoanelor interesate se furnizează și punctual, în format hârtie, reținem că Oficiul Național al Registrului Comerțului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvență, care va cuprinde următoarele informații: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvență și instanța pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanța judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii și numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor. Publicarea actelor de procedură în Buletin se efectuează contra cost, pe bază de tarife aprobate prin ordin al ministrului justiției, actualizate anual în funcție de rata inflației, însă, în situația în care nu există disponibilități bănești în contul debitorului și instanțele de judecată dispun publicarea în Buletin a unor acte de procedură întocmite de administratori judiciari și de lichidatori, tarifele aferente publicării acestora se rețin de Oficiul Național al Registrului Comerțului direct din fondul de lichidare prevăzut la
art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
24.
De altfel, prin
Decizia nr. 283 din 21 mai 2014 , la paragrafele nr. 57 și 58, precitată, referitor la chestiunea plății unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvență, prin raportare la dispozițiile
art. 21 din Constituție , Curtea a reținut, făcând trimitere la jurisprudența sa în materie (exemplu fiind
Decizia nr. 367 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, sau
Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009), că accesul la justiție și exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. În mod evident, aceste condiționări trebuie să își găsească o justificare rezonabilă și proporțională cu obiectivul propus și să nu ducă la imposibilitatea de exercitare efectivă a drepturilor fundamentale mai sus menționate. Curtea a constatat că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată.
25.
Prin urmare, departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, prevederile criticate din
constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.
26.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
27.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Gavrilescu, în calitate de administrator special al S.C. RR Turism - S.R.L., în Dosarul nr. 40.598/3/2012/a5 al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și constată că prevederile
art. 7 alin. (1)
și
(9) , precum și cele ale
art. 8 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.