Decizia nr. 848/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Zaharia în Dosarul nr. 29.131/197/2016/a1 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.360D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 13 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 29.131/197/2016/a1, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Sorin Zaharia cu prilejul soluționării cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționarea unei contestații în anulare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul criticat contravine Legii fundamentale, întrucât prin „plata unei sume de bani mai mari decât obiectul dedus judecății ori decât taxa judiciară stabilită pentru judecarea fondului aduce o gravă atingere accesului la justiție.“ În acest sens, învederează faptul că pentru soluționarea litigiului în sine a fost plătită o taxă judiciară de timbru de 20 de lei dar, întrucât judecătorul nu a văzut că această taxă a fost achitată, a dispus anularea cererii. Prin urmare, s-a formulat o cerere de revizuire a încheierii, care, la rândul ei, a fost soluționată fără citarea părților și anulată pentru lipsa taxei judiciare de timbru. Așadar, autorul excepției arată că, deși fondul cauzei viza o taxă de timbru în cuantum de 20 de lei, pentru soluționarea căii de atac se percepe o taxă de timbru de 5 ori mai mare, ceea ce duce, evident, la o îngrădire a accesului la justiție.

6.

Judecătoria Brașov - Secția civilă, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, pronunțându-se numai asupra admisibilității acesteia.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin criticile formulate se are în vedere, în realitate, modalitatea în care instanța de judecată a procedat cu privire la achitarea taxei de timbru. Apreciază, totodată, că prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor care formulează o acțiune în anulare, fără a crea privilegii pentru anumite categorii sociale, iar referitor la critica privind lipsa de predictibilitate a normei, arată că taxa de timbru pentru formularea contestației în anulare este una fixă, în cuantum de 100 de lei.

9.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt constituționale. În acest sens arată că textul legal criticat, prin care se impune obligația de a achita o taxă de timbru în cuantum fix pentru formularea contestației în anulare, urmărește menținerea unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit, iar prin impunerea unei taxe de timbru într-un cuantum rezonabil nu se afectează justițiabilul din punct de vedere financiar.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție ,

precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei“.

13.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

referitoare la predictibilitatea legii,

art. 21

privind accesul liber la justiție și celor ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru au mai format obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind

Decizia nr. 46 din 31 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, și

Decizia nr. 124 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, decizii prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

15.

Astfel, Curtea a reținut că prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

impun reclamantului obligația de a achita o taxă de timbru în cuantum fix pentru acțiunile care privesc contestația în anulare. Referitor la critica de neconstituționalitate a acestei reglementări prin raportare la

art. 21 din Constituție , Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de înfăptuirea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit

art. 56 din Constituție , cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză.

16.

În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 124 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016).

17.

Referitor la pretinsa contrarietate a

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

față de dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (5),

Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici această critică, având în vedere faptul că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestației în anulare este una fixă, în cuantum de 100 de lei, un cuantum care, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa în această materie, nu poate fi considerat a fi împovărător din punct de vedere financiar pentru justițiabil.

18.

De altfel, Curtea consideră că aspectele învederate de autorul excepției nu vizează veritabile critici de neconstituționalitate ci, mai degrabă, chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea concretă a prevederilor legale la speța dedusă judecății, de modalitatea în care instanța de judecată a procedat la stabilirea taxei de timbru.

19.

În ceea ce privește invocarea

art. 16 din Constituție,

Curtea constată că autorul excepției nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a acestei norme cu reglementarea legală criticată.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Zaharia în Dosarul nr. 29.131/197/2016/a1 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă și constată că prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.