Decizia nr. 179/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 25/33/2018/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 212D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.632D/2019, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 31.143/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în Dosarele nr. 212D/2018 și nr. 2.632D/2019, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.632D/2019 la Dosarul nr. 212D/2018, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Încheierea civilă nr. 4 din 30 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 25/33/2018/a1, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petentul Emil Ioan Nedelea într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei pentru formularea unei contestații în anulare.

8.

Prin Sentința civilă nr. 11.243 din 3 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 31.143/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Victor Pomponiu într-o cauză având ca obiect pretenții/contestație în anulare, în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari Bloc 26, strada Nițu Vasile nr. 68, București.

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că reglementarea criticată este neconstituțională, întrucât „exigența taxelor de timbru îngrădește exercitarea dreptului de acces la justiție prin faptul că neplata acestora duce la anularea cererii“. În acest context, susțin că pentru a fi constituțională,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

ar trebui să prevadă, în cazul neplății taxei, că „aceasta se poate da în debit și astfel nu s-ar îngrădi exercitarea dreptului de acces la justiție din pricina unei taxe“.

10.

În opinia acestora, „căile extraordinare de atac intră în categoria jurisdicțiilor speciale care sunt facultative pentru exercitare, deoarece verifică erorile de judecată ale instanțelor“, iar potrivit normei constituționale ele trebuie să fie gratuite, astfel încât, având în vedere că partea nu a greșit în actul de justiție, ea nu trebuie să plătească pentru că a exercitat o cale extraordinară de atac pentru a remedia greșelile de judecată ale instanțelor.

11.

Apreciază, de asemenea, că reglementarea criticată instituie o inegalitate de tratament în ceea ce privește regimul de stabilire a taxei judiciare de timbru referitor la contestația în anulare, instituind o situație discriminatorie între contestatori. În acest sens, apreciază că prin plafonarea acestei taxe la suma de 100 de lei, indiferent de valoarea contestată, sunt protejați contestatorii cu debite foarte mari, care, indiferent de valoarea debitului, vor plăti o taxă de 100 de lei, fiind defavorizați, însă, cei cu debite mai mici.

12.

Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și arată că, astfel cum reiese din jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, obligația de plată a taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, este o limitare rezonabilă a dreptului de acces la justiție.

13.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prevederile legale criticate nu contravin

Constituției . În acest sens, arată că impunerea unei taxe cu

valoare fixă, raportat la obiectul cererii, respectiv contestație în anulare, nu aduce atingere principiului egalității în drepturi.

14.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15.

Avocatul Poporului învederează faptul că prevederile

art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate și că își menține punctul de vedere exprimat anterior și reținut de Curtea Constituțională, spre exemplu, în

Decizia nr. 46 din 31 ianuarie 2017 , în sensul conformității acestora cu

Legea fundamentală .

16.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.

Având în vedere obiectul cauzelor în cadrul cărora a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, și anume o contestație în anulare și o cerere de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei pentru formularea unei contestații în anulare, Curtea apreciază că, în realitate, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie numai prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei.“

19.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16

- Egalitatea în drepturi, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție, precum și ale

art. 26

- Viața intimă, familială și privată.

20.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019,

Decizia nr. 848 din 14 decembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 2 aprilie 2018,

Decizia nr. 46 din 31 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, și

Decizia nr. 124 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, prin care Curtea a statuat în sensul conformității acestora cu

Legea fundamentală .

21.

Prin aceste decizii, Curtea a reținut faptul că prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

impun reclamantului obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum fix pentru acțiunile care privesc contestația în anulare. Astfel, potrivit reglementării criticate, contestația în anulare este supusă unei taxe judiciare de timbru de 100 de lei, indiferent de obiectul cererii ce a fost soluționată prin hotărârea judecătorească atacată cu calea de atac a contestației în anulare. Prin urmare, obligația de plată a taxelor judiciare, precum și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Constituție .

22.

În ceea ce privește invocarea existenței unei situații discriminatorii din perspectiva faptului că sunt protejați contestatorii cu debite foarte mari care, indiferent de valoarea debitului, vor plăti aceeași taxă de 100 de lei, fiind defavorizați, însă, cei cu debite mai mici, Curtea apreciază că această critică nu poate fi reținută, având în vedere faptul că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestației în anulare este una în cuantum fix, cuantum care nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justițiabil, așa încât nu se poate vorbi despre o restricționare a accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe.

23.

De altfel, Curtea învederează faptul că, în ipoteza în care ar exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, prin prevederile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , legiuitorul acordă posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de

Constituție

și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.

24.

Referitor la critica de neconstituționalitate a

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

prin raportare la

art. 21 din Constituție , în jurisprudența sa constantă în această materie, Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de înfăptuirea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit

art. 56 din Constituție , cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză.

25.

În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 124 din 3 martie 2016 , precitată, paragraful 22).

26.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale

art. 26

referitoare la viața intimă, familială și privată, Curtea reține că acestea nu au incidență în prezentele cauze.

27.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 25/33/2018/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și de către Victor Pomponiu în Dosarul nr. 31.143/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și constată că prevederile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.