Decizia nr. 525/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 din Legea nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Adrian Dumitru Lup în Dosarul nr. 6.309/176/2015 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 104D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât motivele invocate de autorul acesteia tind la interpretarea textului criticat, ceea ce excedează instanței de contencios constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea 15/A/2018 din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.309/176/2015, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 din Legea nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Adrian Dumitru Lup într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel declarat împotriva unei sentințe civile.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate ar trebui să conțină în definiția „consumatorului“ și garantul ipotecar, motiv pentru care contravin prevederilor

art. 16 ,

art. 30 alin. (7)

și

art. 53 din Constituție .

6.

Tribunalul Alba - Secția a II civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că, deși cererea apelantului este admisibilă prin raportare la condițiile impuse de

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 , în privința conținutului său este vădit inadmisibilă, întrucât tinde a obține de la instanța de contencios constituțional o interpretare a

art. 2 din Legea 193/2000 , fiind unanim acceptat că interpretarea legislației este atributul exclusiv al instanței de judecată. Se mai arată că sfera noțiunii de consumator este descrisă suficient în cuprinsul dispozițiilor legale criticate, definiției naționale adăugându-i-se criteriile complementare rezultate din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în Hotărârea din 3 septembrie 2015, pronunțată în Cauza C110/14 - Horațiu Ovidiu Costea împotriva S.C. Volksbank România - S.A., și Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 19 noiembrie 2015, pronunțată în Cauza C74/15 - Dumitru Tarcău, Ileana Tarcău împotriva Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România - S.A. și alții.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Acesta arată că autorul acesteia urmărește, în realitate, modificarea normei în sensul adăugării garantului ipotecar în sfera consumatorului. În acest caz, așa cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legiuitor pozitiv, lucru care ar contraveni

art. 61 alin. (1) din Constituție .

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 2 din Legea nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:

(1)

Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.

(2)

Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.

12.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în fața legii,

art. 30 alin. (7)

privind interzicerea incitării la discriminare și în

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 21 septembrie 2017, paragrafele 20-22, a reținut că persoanele juridice prezintă anumite particularități, ele fiind constituite în scopul desfășurării unei anumite activități, au patrimoniu propriu, organe de conducere, drepturi și obligații reglementate prin

Legea societăților nr. 31/1990, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și, implicit, posibilități sporite de acțiune în vederea analizei cu atenție a unor eventuale clauze abuzive. Persoanele juridice se înființează pe baza unei ficțiuni juridice în virtutea căreia dobândesc personalitate juridică. Persoanele juridice nu se pot compara însă cu persoanele fizice, între cele două existând deosebiri fundamentale de regim juridic, cum ar fi momentul dobândirii capacității de folosință și de exercițiu sau desfășurarea activităților autorizate. În aceste condiții, Curtea constată că încadrarea în sfera normativă a textelor legale criticate numai a persoanelor fizice nu este de natură să încalce prevederile constituționale ale

art. 16

privind egalitatea în fața legii.

14.

Curtea a mai reținut că legiuitorul a fost determinat să adopte această soluție juridică criticată de autorii excepției de neconstituționalitate pentru a respecta termenii unei directive a cărei transpunere era obligatorie. Astfel, Curtea a reținut că prevederile legale criticate din

Legea nr. 193/2000

reprezintă transpunerea Directivei nr. 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Prevederile acestei legi se aplică acelor contracte de adeziune încheiate între profesioniști și consumatori. În art. 2 lit. b) din directiva menționată se prevede că prin „consumator“ se înțelege orice persoană fizică ce, în cadrul contractelor reglementate de directivă, acționează în scopuri care se află în afara activității sale profesionale.

15.

Curtea a statuat că poziția de dezechilibru între consumator și profesionist este de natură să justifice prevederile legale criticate și că, în acord cu jurisprudența sa și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod rațional și obiectiv (a se vedea

Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006). Or, profesioniștii nu se află în aceeași situație cu aceea a consumatorilor.

16.

În situația de față, autorul excepției este garant într-un contract de credit încheiat în calitate de debitor de o persoană juridică. Or, garantul obligațiilor asumate printr-un astfel de contract nu poate avea un statut diferit sau mai favorabil decât cel al debitorului persoană juridică, el aflându-se în aceeași situație juridică, drept pentru care i se aplică un tratament juridic similar celui aplicat debitorului persoană juridică.

17.

În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea

art. 16

privind egalitatea în fața legii. De asemenea, Curtea constată că prevederile

art. 30 alin. (7)

privind interzicerea incitării la discriminare și ale

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu au incidență în cauză.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Dumitru Lup în Dosarul nr. 6.309/176/2015 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și constată că prevederile

art. 2 din Legea nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.